Manoela Popescu
Ziua Internațională a Solidarității Umane (20 decembrie) este o zi pentru a sărbători unitatea noastră în diversitate, de a reaminti guvernelor să își respecte angajamentele față de acordurile internaționale, de a crea spațiul de conștientizare necesar publicului cu privire la importanța solidarității, pentru a încuraja dezbaterea asupra modalităților de promovare a solidarității pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD), inclusiv eradicarea sărăciei, precum și de acțiune pentru a încuraja noi inițiative pentru eradicarea sărăciei.
Cu alte cuvinte, solidaritatea este o conștientizare a intereselor comune, creând un sentiment de unitate în cadrul societății. Cooperarea și solidaritatea pot urmări scopul Organizației Națiunilor Unite (ONU) de a scoate oamenii din sărăcie, foamete și boală. Astfel că, simțind importanța și necesitatea solidarității, Organizația Națiunilor Unite a stabilit în 2005 data de 20 decembrie a fiecărui an drept Ziua Internațională a Solidarității Umane.
Solidaritatea, una dintre valorile fundamentale ale relațiilor internaționale, este identificată în Declarația Mileniului. Solidaritatea înseamnă că cei care suferă sau beneficiază cel mai puțin merită ajutorul celor care beneficiază cel mai mult. În consecință, în contextul globalizării și al provocării inegalității în creștere, consolidarea solidarității internaționale este indispensabilă. De aceea, Adunarea Generală a ONU, convinsă că promovarea culturii solidarității și a spiritului de împărtășire este importantă pentru combaterea sărăciei, a proclamat 20 decembrie Ziua Internațională a Solidarității Umane. Conceptul de solidaritate este promovat ca fiind crucial în lupta împotriva sărăciei și în implicarea tuturor părților interesate relevante. În acest sens a fost înființat Fondul Mondial de Solidaritate pentru eradicarea sărăciei (la 20 decembrie 2002), care, inițial, a fost înființat în februarie 2003 ca fond fiduciar al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, precum și a fost proclamată Ziua Internațională a Solidarității Umane (pe 20 decembrie) (www.un.org).
Conceptul de solidaritate a definit activitatea Națiunilor Unite încă de la nașterea Organizației. Crearea Națiunilor Unite a atras popoarele și națiunile lumii împreună pentru a promova pacea, drepturile omului și dezvoltarea socială și economică. Organizația a fost fondată pe premisa de bază a unității și armoniei între membrii săi, exprimată în conceptul de securitate colectivă care se bazează pe solidaritatea membrilor săi de a se uni „pentru a menține pacea și securitatea internațională” (www.un.org).
Tema și scopul de bază al Zilei Internaționale a Solidarității Umane sunt eradicarea sărăciei și promovarea culturii cooperării, egalității și justiției sociale, care tinde spre dezvoltarea umană și socială, în special în țările în curs de dezvoltare. Spre deosebire de alte zile internaționale, care manifestă în fiecare an câte o temă specifică, tema Zilei Internaționale a Solidarității Umane nu este schimbată de către Națiunile Unite (internationaleventday.com)
La sfârșitul anului, perturbate de pandemia de COVID-19, familiile se pregătesc să petreacă un sezon de vacanță oarecum special sau chiar să renunțe la festivități. Mai mult decât atât, lunile de iarnă, cu zile scurte și cer posomorât, sunt deosebit de dificile pentru persoanele izolate, care resimt singurătatea mai mult ca niciodată. Iar cei doi ani pandemici de COVID-19 agravează efectele depresiei sezoniere de iarnă. Sarah Verlinden, psiholog la Crucea Roșie din Flandra, apreciază că tocmai acum este nevoie de mai mult contact uman și de o mai mare solidaritate. În acest sens, Crucea Roșie din Flandra a lansat o aplicație („Hold on”) prin intermediul căreia oferă sfaturi privind sănătatea mintală, inclusiv pentru a-i ajuta pe cei dragi aflați în dificultate (unric.org).
Categoric, restricțiile impuse de criza de sănătate, mai ales de cel de-al cincilea val de COVID-19 cauzat de varianta Omicron, separă familiile și unii își amintesc de cei dragi dispăruți. Cu toate acestea, în ciuda provocărilor pandemiei, voluntarii arată o manifestare excepțională de solidaritate în întreaga lume. Cu ocazia Zilei Internaționale a Solidarității Umane sărbătorită astăzi, pe 20 decembrie, și odată cu apropierea sărbătorilor, inițiativele de solidaritate se înmulțesc, în special pentru a ajuta persoanele sărace și vulnerabile, puternic afectate de pandemie.
La Bruxelles, unde aproximativ 4.200 de persoane sunt înregistrate ca fiind persoane fără adăpost, mulți dintre acestea fiind copii fără adăpost, vor primi, ca de obicei, un cadou de la Moș Crăciun. Astfel, pentru asociația „Solidarité Grands Froids”, a fost într-adevăr exclus să lași deoparte magia Crăciunului. Ca atare, fiecare copil sub 12 ani va primi o jucărie nouă și o gustare în timpul distribuirii cadourilor de către asociație, cu respectarea strictă a regulilor de sănătate. Potrivit președintei asociației Cynthia Simpson, solidaritatea manifestată acum este raza de soare de anul acesta, față de mizeria înregistrată în acest an pandemic. De asemenea, în centrele de cazare Samusocial din Bruxelles, un meniu festiv și divertisment va fi oferit rezidenților, în special celor mai tineri asistați social.
În Luxemburg, Ministerul Familiei, Integrării și Regiunii Mari, în colaborare cu Caritas Luxemburg, Crucea Roșie Luxemburg și Inter-Actions, organizează „Wanteraktioun” (acțiune de iarnă în luxemburgheză). Persoanele fără adăpost vor beneficia de un loc cald în „Foyer de nuit”, situat lângă aeroportul din Luxemburg. La această acțiune au participat aproximativ 70 de voluntari.
De asemenea, în această iarnă, în mai multe orașe din Franța, „cutii de pantofi” pline vor fi distribuite persoanelor fără adăpost. Aceste cutii decorate conțin anumite „lucruri”: ceva cald (pălărie, eșarfă, mănuși), ceva bun (ciocolată, prăjituri), ceva pentru petrecere a timpului liber (carte, cuvinte încrucișate), ceva pentru toaletă (săpun, deodorant, șampon) și o felicitare de Crăciun. În Montpellier, echipele Deliv’rue, o inițiativă a cetățenilor, au deturnat conceptul de Deliveroo și pregătesc să distribuie mese calde persoanelor fără adăpost cu bicicleta. Ei își continuă activitatea cu tot mai mult sprijin, în special din partea asociației Montpellier Rugby. În Nantes, tinerii antreprenori au creat „birourile inimii” și își deschid sediul noaptea pentru a găzdui persoanele fără adăpost.
În orașul Menen, Flandra, fiecare locuitor de peste 75 de ani va primi o vizită la ușă pentru a verifica dacă totul este bine. Astfel, potrivit directorului de îngrijire la domiciliu și bătrâni pentru Menen Town, Jurgen Wastyn, 3557 de persoane în vârstă vulnerabile vor primi una dintre aceste vizite, care are drept scop anticiparea potențialelor probleme emoționale, administrative sau logistice, precum problemele legate de încălzire. De asemenea, solidaritatea este extinsă la tot cartierul, respectiv la persoanele care trăiesc în sărăcie, cu dizabilități sau probleme de sănătate mintală, care sunt încă prea des excluse din comunitate.
Trebuie spus că nu doar persoanele vulnerabile sunt vizate de efectul de solidaritate, ci și tinerii. Mulți tineri din întreaga lume nu se pot reuni cu familiile lor din cauza restricțiilor de călătorie legate de măsurile de sănătate menite să limiteze răspândirea virusului. În acest context, Universitatea din Leiden din Olanda pregătește pachete cu alimente pentru studenții săi internaționali, astfel încât aceștia să poată pregăti o masă de grup pentru patru persoane în locul unde sunt cazați. Un total de 240 de studenți internaționali s-au înscris deja pentru această inițiativă.
De asemenea, companiile vin în ajutorul celor aflați în nevoi și fac o diferență într-o lume marcată de haosul pandemic. Astfel, restaurantele și-au deschis și bucătăriile pentru a-i ajuta pe cei mai vulnerabili. În orașul olandez Utrecht, restaurantul Landhuis in de Stad a pregătit pentru refugiați mese de Crăciun cu donații din partea publicului. Aceasta deoarece pentru Klaas Alblas, proprietarul restaurantului, afacerile nu sunt doar pentru a face bani, ci și pentru a face o diferență socială. De asemenea, pe baza convingerilor sale, Klaas Alblas va participa și la distribuirea meselor pe 24 decembrie 2021 (unric.org).
Asociația „Bunuri de Dăruit”, de Ziua Internațională a Solidarității, sub semnul persoanelor precare donează produse nealimentare esențiale pentru această perioadă de sfârșit de an. Aceasta deoarece, deși perioadă de sfârșit de an este o perioadă caldă și distractivă cu petreceri, cadouri, momente cu familia și prietenii este caldă pentru unii, pentru 1 din 5 belgieni este greu. Zilele reci de iarnă, lipsa mijloacelor financiare pentru cadouri și mese, excluziunea socială etc., transformă această perioadă într-una plină de provocări pentru a ajunge la capăt. Acesta este motivul pentru care asociația oferă un ajutor suplimentar persoanelor precare din Belgia în perioada de iarnă pe 20 decembrie, deoarece această zi este dedicată solidarității, în special cu oamenii care trăiesc în regiune (www.goodstogive.org).
De asemenea, tot în Belgia, Oudenaarde, restaurantul Margaretha pregătește 1.600 de mese gratuite pentru a-i ajuta pe cei săraci. Proprietarul Philippe Vandercruyssen, care el însuși a experimentat precaritatea în copilărie, și-a dorit în special să ajute copiii de acest Crăciun.
Tot copiii reprezintă motivul pentru care asociația La Chaîne de l’Espoir implementează o abordare cuprinzătoare, umanitară și solidară, centrată pe copil, care se învârte în jurul următorilor 4 piloni: Îngrijire și intervenție chirurgicală pentru a satisface cele mai urgente nevoi de sănătate; Instruire și transfer de competențe către echipele medicale și paramedicale locale datorită rețelei internaționale de experți a La Chaîne de l’Espoir în diverse domenii ale chirurgiei; Construcția, reabilitarea și echiparea structurilor spitalicești adaptate nevoilor locale de sănătate precum Centrul André Festoc, unitate cardio-pediatrică din cadrul Centrului Spitalului Mamă-Copil – „Luxembourg” din Bamako, Mali; Prevenirea și screening-ul de la o vârstă fragedă, în special în contextul programelor de sănătate școlară, ca în Togo (www.chainedelespoir.org).
Dincolo de această abordare care promovează accesul la asistență medicală, solidaritatea se exprimă și la La Chaîne de l’Espoir prin angajamentul familiilor gazdă ale asociației. Astfel, copiii care vin în Franța pentru a beneficia de o operațiune imposibilă în țara lor de origine sunt primiți și îngrijiți de familiile de plasament. Un bun exemplu de solidaritate, acești voluntari însoțesc copiii din Île-de-France și din regiuni la diferitele lor examinări medicale, îi îngrijesc înainte de operație și în timpul convalescenței, până la întoarcerea lor în țara de origine (www.chainedelespoir.org).
Conform Comitetului francez pentru solidaritate internațională (CFSI), valorile care stau la baza conceptului de solidaritate sunt reunirea popoarelor și națiunilor lumii pentru a promova pacea, drepturile omului și dezvoltarea economică și socială, păstrând în același timp mediul înconjurător. Conceptul de solidaritate s-a aflat în centrul acțiunilor CFSI încă de la crearea sa în 1960. Cum peste tot în lume, pandemia de COVID-19 accentuează și agravează inegalitățile și încălcările drepturilor fundamentale ale popoarelor, în special, dreptul la alimente sănătoase și de calitate, în cantitate suficientă, CFSI este preocupată de nivelul de malnutriție, evaluat acum sub spectrul bolilor legate de alimentație. Mai ales că, cel mai recent raport FAO privind starea securității alimentare și a nutriției în lume estimează creșterea numărului total de persoane subnutrite între 83 și 132 de milioane în 2020 din cauza crizei de sănătate (www.cfsi.asso.fr).
La nivel european, UE și statele sale membre lucrează împreună pentru a ajuta țările partenere, în special din vecinătatea UE, în termeni de sănătate, economic și social. Se cunoaște că pentru a atinge acest obiectiv de solidaritate, au fost adoptate mai multe măsuri și inițiative și au fost furnizate fonduri semnificative pentru a contracara efectele perturbatoare ale pandemiei la scară globală (ec.europa.eu).
Societatea noastră se bazează și pe solidaritate, spre exemplu, adulții contribuie, plătesc o sumă statului, pentru a oferi tuturor îngrijiri medicale gratuite. Fiecare poate ajuta în felul lui, donând alimente, haine sau jucării unei asociații care ajută oamenii în nevoie sau apărarea unei persoane care cade pradă nedreptății. Solidaritatea este și internațională, respectiv țările dezvoltate ajută țările mai sărace să se dezvolte. Statele bogate luptă împreună cu cele sărace împotriva sărăciei, pentru a îmbunătăți accesul la asistență medicală, la educație, pentru a asigura respectarea drepturilor omului. De asemenea, dacă o țară suferă un dezastru natural, un cutremur, poate cere ajutor altor țări pentru a trimite salvatori, medici, bani etc, așa cum s-a întâmplat în acești doi ani pandemici, datorită nu doar crizei de sănătate, ci și datorită unor calamități naturale (cutremurele din Croația, incendiile din Grecia, Italia, Franța etc.). Categoric, nu este întotdeauna ușor să arăți solidaritate. A fi uniți necesită adesea curaj, timp, uneori bani și ne poate zdruncina credințele și obiceiurile. Cu toate acestea, solidaritatea este importantă, deoarece sprijinirea reciprocă este una dintre cele mai corecte, eficiente și viabile modalități de a crea o lume mai dreaptă, mai verde și mai rezilientă.
