Adrian Stănescu
Cât de înșelătoare pot fi cuvintele? Uneori foarte tare, mai ales dacă sunt rostite într-un anume context, ele pot răsuna fals pentru urechile avizate. Sensul nobil al celor două cuvinte poate fi ușor răsturnat atunci când nu este înțeles ori acceptat un adevăr fundamental: libertatea ta se oprește acolo unde afectează sau distruge libertatea celuilalt! Și la fel de adevărat, patriotismul tău nu are voie să distrugă patriotismul vecinului, al celuilalt.
Scurtele considerații nu și-ar fi aflat rostul sau găsi locul în acest cadru dacă nu am fi luat cunoștință de discursul premierului Ungariei la 14 decembrie, prilejuit de sărbătorirea ”zilei fidelității” în orașul maghiar Șopron. Eveniment cu adevărat demn de omagiat, decizia locuitorilor amintitului oraș în urmă cu exact o sută de ani de a trece peste decizia dela Trianon, prin care orașul era acordat Austriei, și a vota plebiscitar de a rămâne în cadrul Ungariei, merită toată considerația.
Libertatea şi patriotismul sunt două mari tradiţii ale politicii maghiare, “cei doi mari piloni de bază Ungariei milenare, conectaţi printr-o grindă a fidelităţii”, a spus premierul ungar Viktor Orbán, marţi, în oraşul maghiar Sopron. www.hirado.hu; www.evz.ro; www.rador.ro În continuare liderul dela Budapesta a cerut ”oraşului Sopron să rămână “oraşul fidelităţii” şi în următorii o sută de ani; să reprezinte o legătură între patrie şi libertate, “ceea ce va face ca Ungaria să fie un edificiu solid, în care noi, maghiarii, ne putem simţi ca acasă”.
Premierul ungar a afirmat: atunci când se apropie o furtună, omul se gândeşte, speriat, dacă nu cumva a uitat să facă ceva ce ar fi putut reduce pagubele; se gândeşte chiar dacă viaţa va putea continua la fel ca înainte.
În opinia lui Viktor Orbán, la fel se întâmplă şi atunci când are loc o furtună a istoriei. Acum o sută de ani, aveam toate motivele pentru a fi speriaţi: am pierdut un război, a avut loc un colaps social şi economic, epidemia de gripă spaniolă era în toi, am pierdut două treimi din ţară, iar o treime dintre maghiari au fost nevoiţi să trăiască în alte ţări anexaţi altor ţări. În urma acestui război, noi am fost pedepsiţi mai aspru ca oricine, „deşi noi nu am vrut acest război şi nici nu am fost cei care l-au pornit”, a spus Viktor Orbán.
Mai mult decât atât, au vrut să ne pedepsească şi pentru faptul că „eram maghiari şi am vrut să rămânem maghiari”; au vrut să forţeze milioane de oameni să îşi uite trecutul, ţara, limba şi cultura, a amintit prim-ministrul Ungariei. „Au vrut să devenim altcineva, sau – dacă nu am fi făcut-o – pur şi simplu să dispărem”, a adăugat premierul. Şeful guvernului de la Budapesta a subliniat că în urmă cu o sută de ani, Ungaria a fost condamnată la moarte, a fost doborâtă, tăiată bucăţi şi lăsată singură. Însă, oraşul Sopron şi localităţile din vecinătate au semnalat lumii, printr-un referendum, că nu vrem să participăm la propria noastră înmormântare, a spus Viktor Orbán.
Viktor Orbán a vorbit şi despre faptul că situaţia este dificilă şi astăzi; este nevoie, în continuare, de exemplul puternic al celor din Sopron. Vecinătatea noastră este ameninţată din nou de război, milioane de oameni migrează de pe un continent pe altul, epidemiile fac victime pe bandă rulantă, mai multe ţări se confruntă cu crize energetice, economiile dau faliment peste noapte, iar Goliaţii abuzează, iar şi iar, de puterea pe care o au şi “vor să ne spună, din nou, cine să fim, cum şi cu cine să trăim”, a explicat premierul Ungariei.
Potrivit lui Viktor Orbán, aceştia vor să uităm istoria noastră milenară şi cultura noastră, să renunţăm la rădăcinile noastre creştine. “Vor să renunţăm la noi înşine, să devenim altcineva, să fim ca toţi ceilalţi”. Există, şi astăzi, oameni care consideră că ceea ce s-a întâmplat la Trianon a fost corect şi care susţin că ne-ar fi mai bine „dacă am deveni oricine altcineva, numai să nu mai fim maghiari”, a afirmat Viktor Orbán. Pentru aceştia, europeni sunt cei care renunţă la credinţă, la naţiune, la limbă şi la valorile proprii, a explicat premierul ungar. Însă, noi nu am renunţat nici până acum, şi nu o vom face nici în viitor, a subliniat Viktor Orbán.
Frumoase cuvinte și nu puține întemeiate; problema apare atunci când contextul istoric este voit ignorat pentru că astfel sensul cuvintelor poate fi altul. Greu poate cineva să conteste eroismul luptătorilor maghiari la 1848. Atât doar că libertatea pentru care luptau aceștia însemna și chiar a însemnat înrobirea suplimentară a românilor, slovacilor, croaților și nu numai! Cât despre ”noi nu am vrut acest război şi nici nu am fost cei care l-au pornit”, mai bine s-ar fi abținut.
Credem însă că trebuie să punem foarte recenta luare de poziție publică a premierului Orban Viktor în direct legătură cu situația politică internă din Ungaria mai precis cu proximitatea viitoarelor alegeri. Cum altfel s-ar putea încadra finalul discursului: ” Perspectivele sunt, de asemenea, unele bune: anul viitor, tinerii nu vor plăti impozit pe venit, familiilor li se vor restitui impozitele achitate anul acesta, salariul minim va continua să crească, iar pensionarii vor primi, din nou, cea de-a 13-a pensie, a enumerat Viktor Orbán.
