Importanța unui An European al Tinerilor în context pandemic

Manoela Popescu

 

Pandemia a făcut ca din ce în ce mai multe persoane să simtă că li s-a luat o parte din viață. Mai mult decât atât, amenințarea unei noi mutații africane a virusului face ca viitorul să rămână în continuare nesigur. Statisticile arată că tinerii au fost puternic afectați de situația actuală. În acest context, Uniunea Europeană a decis ca anul 2022 să fie Anul European al Tinerilor. Dincolo de etichete și mesaje frumoase, este nevoie de politici publice, investiții și măsuri pentru a sprijini tânăra generație în a-și face auzită vocea la nivel european și a contribui la o construcție europeană verde, digitală, rezilientă și prosperă. Ideea este ca fiecare cetățean european să se simtă parte din construcția europeană și să aibă drepturile respectate în toată Europa.

În discursul său din 2021 privind starea Uniunii, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a anunțat  propunerea oficială pentru desemnarea anului 2022 drept Anul european al tineretului. Aceasta deoarece, Europa are nevoie de viziunea, angajamentul și participarea tuturor tinerilor pentru a construi un viitor mai bun care să fie mai verde, mai favorabil incluziunii și mai digital. De aceea, prin această propunere, se intenționează ca întreaga Europă să depună eforturi pentru a oferi tinerilor oportunități reale, viabile pentru un viitor verde, digital și prosper (agenceurope.eu).

Astfel că, ținându-se seama de avizul Comitetului Economic și Social European și al Comitetului Regiunilor, Comisia Europeană a adoptat pe 19 octombrie 2021, programul său de lucru pentru 2022, care stabilește următoarele etape ale agendei sale către o Europă post-COVID-19 mai verde, mai echitabilă, mai digitală și mai rezilientă. Se știe că Programul de lucru al Comisiei conține 42 de noi inițiative de politică circumscrise celor șase obiective: Un Pact verde european, O Europă pregătită pentru era digitală, O economie în serviciul cetățenilor, O Europă mai puternică pe plan internațional, Promovarea modului nostru de viață european și Un nou elan pentru democrația europeană (ec.europa.eu).

În cadrul obiectivului Promovarea modului nostru de viață european, Comisia Europeană a propus ca anul 2022 să devină Anul european al tineretului. În acest context, Comisia va lansa o nouă inițiativă ALMA (Aim, Learn, Master, Achieve – Orientare – Învățare – Specializare – Reușită), care să îi ajute pe tinerii europeni defavorizați care nu sunt încadrați profesional și nu urmează nici un program educațional sau de formare să dobândească experiență profesională în străinătate, beneficiind de sprijinul social necesar. De asemenea, Comisia va prezenta și o strategie a UE pentru universități și va propune modalități pentru o cooperare transnațională mai profundă și mai durabilă în învățământul superior. Această strategie europeană pentru universități se va concentra, printre altele, pe sprijinirea tinerelor talente. Pe baza acestei inițiative privind universitățile europene, sprijinită de Erasmus+ și completată de programul Orizont 2020/Europa, se va promova sinergiile dintre învățământul superior și cercetare. De asemenea, Comisia elaborează o recomandare a Consiliului referitoare la o abordare europeană privind microcertificatele, pentru a crește gradul de utilizare și de recunoaștere a cursurilor de învățare de scurtă durată oferite de către furnizorii de învățare formală și nonformală.

Raportul Comisiei privind punerea în aplicare a Strategiei UE pentru tineret (2019-2021) oferă o imagine de ansamblu asupra situației tinerilor europeni din perspectiva educației, formării, învățării, ocupării forței de muncă și participării civice și politice. Trebuie spus, în primul rând, că înainte de pandemia de COVID-19, tinerii din Europa erau din ce în ce mai mobili și mai conectați, însă cu decalaje generate de inegalitatea educațională și socio-economică.

Potrivit Raportului, în ultimii ani, până la izbucnirea pandemiei de COVID-19, economiile europene se aflau pe calea redresării în urma crizei economice. Însă, cu toate acestea, în 2019, peste 5 milioane de cetățeni din UE-28 (Marea Britanie era încă în UE) cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani erau încă șomeri (6,3 % din totalul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani sau 11,1 % din forța de muncă tânără). Deși în perioada 2015-2019, ratele șomajului în rândul tinerilor au scăzut în toate statele membre ale UE acestea au rămas întotdeauna de cel puțin două ori mai mari decât rata șomajului general. Anul trecut, în contextul manifestării pandemiei de COVID-19, ratele șomajului în rândul tinerilor în UE-27 (fără Marea Britanie) au crescut de la 11,9 % în 2019 la 13,3 %. De altfel, pandemia de COVID-19 a agravat inegalitățile preexistente dintre tinerii europeni pe piața muncii în comparație cu restul populației active. Deși rata șomajului a crescut pentru toate grupele de vârstă în 2020, creșterea a fost mai substanțială pentru tineri. Este clar că tinerii au nevoie de mai multe instrumente, timp și spațiu de conștientizări pentru a se integra pe piața muncii, o piață incertă, marcată de schimbări de paradigmă și de modelele noi de afaceri generate de tranziția ecologică și digitală.

Astfel, se cunoaște faptul că digitalizarea a creat numeroase oportunități de interacțiune, de învățare și de participare, dar a generat, de asemenea, provocări legate de competențele digitale și de decalajul digital, precum și de potențiala expunere la conținut și contacte dăunătoare. Însă, tinerii europeni, în special persoanele din regiunile rurale și îndepărtate și cu un nivel mai scăzut de educație formală, se confruntă în mod constant cu o utilizare limitată a Internetului pentru a interacționa cu autoritățile publice, pentru a se implica în comerțul electronic, precum și în economia socială. Și înainte de izbucnirea pandemiei de COVID-19 tinerii se confruntau cu provocări legate de conectivitate, accesul în bandă largă și disponibilitatea dispozitivelor digitale. Însă, pandemia de COVID-19 a condus la accelerarea tendințelor digitale și la un impact negativ puternic asupra educației, ocupării forței de muncă și sănătății mintale.  Iar cum echipamentele digitale și conexiunea la internet au devenit indispensabile pentru învățare, costurile aferente educației au exacerbat inegalitățile existente deja în rândul tinerilor europeni. Mai mult decât atât, pandemia de COVID-19 a afectat sistemele de educație și formare din întreaga lume și din Uniunea Europeană, punând o presiune fără precedent asupra lor. Restricțiile de mișcare și distanțarea fizică au produs schimbări majore în ceea ce privește predarea și învățarea, precum și comunicarea și colaborarea în cadrul comunităților de educație. Aceste restricții au avut un impact asupra tuturor celor implicați în sistemele de învățare: cursanți, familii, profesori, formatori, cercetători, conducerea instituțiilor, precum și asupra profesioniștilor din comunitate care sprijină educația și tineretul. Datorită inegalităților socio-economice, în această perioadă pandemică, grupuri întregi de cursanți, inclusiv cei din zone îndepărtate și rurale, migranții și refugiații, tinerii cu nevoi speciale și tinerii din alte medii defavorizate au fost expuși riscului de a fi excluși de la predarea și învățarea online.

În acest context, grupul PPE crede cu tărie că tinerii sunt motoarele de creștere și fundamentul construcției europene, prin urmare ar trebui să-i ajutăm să-și conducă propriul viitor și să devină mai antreprenori și mai inovatori. Scopul fiind reducerea șomajului în rândul tinerilor, îmbunătățirea calității vieții tinerilor și a perspectivelor de viitor, obținerea de șanse egale pentru toți, creșterea participării sociale și prevenirea marginalizării. De asemenea, grupul PPE consideră că „Învățarea pe tot parcursul vieții, învățarea informală și non-formală, artele, sporturile, voluntariatul și activitățile sociale sunt vitale pentru încurajarea participării tinerilor, care pot avea, de asemenea, un impact uriaș asupra comunităților locale și pot contribui la abordarea multor provocări societale” (www.eppgroup.eu).

În ceea ce privește dimensiunea verde a cosntrucției europene, trebuie specificat faptul că aceasta a fost, de asemenea, integrată ca prioritate generală în noile programe Erasmus+ și Corpul european de solidaritate. În conformitate cu Pactul verde european și ca răspuns la îngrijorările tot mai mari ale tinerilor cetățeni cu privire la deteriorarea climei și a mediului, Comisia a pus și pune în aplicare, dar și pregătește o serie de inițiative. Pactul verde european a fost lansat tocmai pentru a conecta persoane din toate categoriile sociale (inclusiv tinerii) pentru a le ajuta să înțeleagă mai bine provocările tranziției verzi, pentru a-i invita pe toți europenii să participe și să beneficieze de toate acestea, pentru a dezvolta soluții mici și mari și pentru a declanșa și a intensifica schimbările pozitive în societate. Pentru a ajuta țările UE să coopereze în domeniul educației, ca urmare a adoptării Strategiei UE privind biodiversitatea pentru 2030, Comisia elaborează o recomandare a Consiliului privind încurajarea cooperării în domeniul educației pentru durabilitatea mediului.

Tinerii luptă pentru conectare, schimburi și cooperare în întreaga Europă și în afara acesteia. Aceștia fiind implicați în numeroase forme de participare civică și politică. Printre acestea se numără organizațiile societății civile și mișcările sociale sau implicarea în forme de participare neinstituționalizate, cum ar fi mișcarea globală în domeniul climei condusă de tineri „Fridays for Future” (ec.europa.eu).

Astfel că, organizațiile de tineret și organizațiile active în domeniul activităților pentru tineret contribuie la o serie de politici europene, cum ar fi cele din domeniul educației, al incluziunii, al sănătății și al ocupării forței de muncă.

În ceea ce privește punerea în aplicare a Strategiei UE pentru tineret, oferirea de garanții tinerilor și sectorului tineretului se află în centrul punerii în aplicare a strategiei. Anii pandemici, 2020 și 2021, au fost atipici din punctul de vedere al schimburilor internaționale de tineri și al activităților transfrontaliere de voluntariat, pandemia afectând grav punerea în aplicare a proiectelor de mobilitate pentru tineri. Prin urmare, încă de la izbucnirea pandemiei, abordarea impactului acesteia asupra copiilor și tinerilor a fost o prioritate pe agenda Comisiei și la fel pentru grupul PPE. Se știe, în ultimul an, Comisia a adaptat instrumente precum Erasmus+ și Corpul european de solidaritate pentru a răspunde acestor perturbări, oferind soluții alternative, în special soluții digitale, pentru activitățile lor. Iar grupul PPE a susținut majorarea finanțării tinerilor prin aceste programe (www.eppgroup.eu).

Proiectele de mobilitate a tinerilor au fost grav perturbate de pandemie. Erasmus+ și Corpul european de solidaritate sprijină mobilitatea în scop educațional, voluntariatul și implicarea democratică, oferindu-le tinerilor oportunități neprețuite de a-și lărgi perspectivele, de a-și dezvolta noi competențe și de a-și consolida sentimentul de apartenență la UE. De aceea, noile programe pentru perioada 2021-2027 sunt instrumente puternice menite să abordeze provocările multiple cu care se confruntă tânăra noastră generație. Pe baza lecțiilor învățate din programul anterior, Erasmus+ pentru perioada 2021-2027 a devenit mai favorabil incluziunii și mai accesibil, continuând totodată să sprijine învățarea pe tot parcursul vieții, precum și educația și formarea inovatoare în Europa și în afara acesteia.

Ca atare, pornind de la situația tinerilor europeni, prin intermediul Anului european al tineretului, Comisia în cooperare cu Parlamentul European, cu statele membre, cu autoritățile regionale și locale, precum și cu părțile interesate și, evident, cu tinerii înșiși intenționează: să onoreze și să sprijine generația care a făcut cele mai mari sacrificii în timpul pandemiei, oferindu-le noi speranțe, forță și încredere în viitor, prin evidențierea modului în care tranziția verde și cea digitală oferă perspective și oportunități reînnoite; să încurajeze toți tinerii, în special pe cei cu mai puține oportunități, pe cei proveniți din medii defavorizate, din zone rurale sau îndepărtate sau care aparțin unor grupuri vulnerabile, să devină cetățeni activi și actori ai schimbării pozitive; să promoveze oportunitățile oferite tinerilor de politicile UE, cu scopul de a sprijini dezvoltarea personală, socială și profesională a acestora (ec.europa.eu).

Anul european al tineretului va fi susținut prin implementarea cu succes a instrumentului de redresare și reziliență Next Generation EU în ceea ce privește oferirea de locuri de muncă, oportunități în materie de educație și formare de calitate. În același timp, pe baza Conferinței privind viitorul Europei, Anul european al tineretului va avea la dispoziție surse de inspirație în ceea ce privește acțiunile, viziunea și cunoștințele tinerilor pentru a consolida și a revigora în continuare proiectul comun al UE. Mai ales că, în Comunicarea sa, Comisia Europeană subliniază caracterul transversal al activității de tineret, cu legături cu diferite politici existente, cum ar fi Pactul Verde, Pactul rural, Politica de Coeziune, Planul de Acțiune pentru Democrație și politicile sociale și de dezvoltare și cu Planul de acțiune pe termen lung pentru zonele rurale (www.euromontana.org).

În vederea unei bune pregătiri a Anului european al tineretului, Comisia elaborează în prezent programul său de activități și, în acest sens, toate părțile interesate vor fi invitate să își prezinte ideile și propunerile. De asemenea, ulterior lansării pregătirilor pentru Anul european al tineretului (14 octombrie 2021), a fost lansat un sondaj dedicat pe  Portalul pentru tineret. Trebuie specificat faptul că, o versiunea revizuită a Portalului european pentru tineret al Comisiei, lansată în 2020, include o secțiune dedicată procesului de dialog al UE cu tinerii. Se știe că Portalul este utilizat pentru publicarea consultărilor online. Spre exemplu, sondajul pentru cel de al optulea ciclu al dialogului UE cu tinerii, lansat în primăvara anului 2021, și-a propus să înțeleagă opiniile tinerilor cu privire la tema „Spațiu și participare pentru toți”. Interesant este faptul că două treimi dintre cei 8 500 de respondenți au considerat că nu au nici o influență sau că au o influență redusă asupra politicilor publice și a procesului decizional politic și și-au exprimat nevoia de mai multe spații pentru participare și pentru educație civică.

Dar ce presupune în practică acest eveniment (Anul european al tineretului)? Aceasta înseamnă că pe parcursul anului viitor, Comisia și cu celelalte instituții ale UE, împreună cu statele membre, cu organizațiile societății civile și cu tinerii, va organiza pe tot parcursul anului o serie de activități la nivel european, național, regional și local și va lua în considerare noi inițiative. Se preconizează că evenimentele și activitățile vor demara în luna ianuarie, iar domeniul de aplicare al activităților va acoperi aspecte care afectează în principal tinerii, urmând prioritățile evidențiate de obiectivele pentru tineret, precum egalitatea și incluziunea, sustenabilitatea, sănătatea mintală și bunăstarea, precum și locurile de muncă de calitate (www.bundesregierung.de). În acest sens, Comisia le-a solicitat statelor membre să desemneze câte un coordonator național responsabil cu organizarea participării lor la Anul european al tineretului, deoarece, se știe, în timpul anilor europeni, este oferită o finanțare suplimentară proiectelor locale, naționale și transfrontaliere care abordează subiectul anului relevant. Din aceste considerente ne așteptăm la un an în care speranța unui viitor mai bun creat de tineri să fie flacăra care va arde și va lumina toate domeniile vieții socio-economice.

Share on facebook
Facebook
Share on whatsapp
WhatsApp
Share on twitter
Twitter
Share on email
Email
Share on print
Print

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top