Rezultatul Conferinței ONU privind Clima COP26: Pactul Climatic de la Glasgow

Manoela Popescu

 

La finalul Conferinței ONU privind Clima COP26 de pe 13 noiembrie 2021, Comisia Europeană a susținut consensul la care au ajuns cele peste 190 de țări după două săptămâni de negocieri intense. COP26 a dus la finalizarea regulamentului Acordului de la Paris și a menținut active țintele de la Paris, dând tuturor șansa de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius.

Se cunoaște faptul că Uniunea Europeană este lider mondial în acțiunea climatică, reducându-și deja emisiile de gaze cu efect de seră cu peste 30% din 1990, în timp ce a generat o creștere economică cu peste 60%. De aceea, prin Pactul verde european, prezentat în decembrie 2019, UE și-a crescut și mai mult ambiția în materie de climă, angajându-se să atingă neutralitatea climatică până în 2050. Acest obiectiv a devenit obligatoriu din punct de vedere juridic odată cu adoptarea și intrarea în vigoare a Legii europene privind clima. Legea Climei stabilește, de asemenea, un obiectiv intermediar de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Acest obiectiv pentru 2030 a fost comunicat de UE la Conferința ONU privind schimbările climatice (UNFCCC) din decembrie 2020 drept Contribuții determinate la nivel național (NDC) în temeiul Acordului de la Paris. Aceasta după ce Consiliul a aprobat NDC a UE și a statelor sale membre la UNFCCC, prezentată pe 17 decembrie 2020. Prezentarea conținea un obiectiv actualizat și îmbunătățit de reducere cu cel puțin 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, comparativ cu 1990, în conformitate cu îndrumările Consiliului European din 11 decembrie 2020 (www.consilium.europa.eu). Pentru a îndeplini aceste angajamente, Comisia Europeană a prezentat un pachet de propuneri în iulie 2021 pentru a adecva politicile UE în materie de climă, energie, utilizare a terenurilor, transport și impozitare în vederea reducerii emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030 (ec.europa.eu).

Cunoscut este faptul că țările dezvoltate s-au angajat să mobilizeze un total de 100 de miliarde de dolari pe an de finanțare internațională pentru schimbările climatice din 2020 până în 2025 pentru a ajuta țările cele mai vulnerabile și statele insulare mici, în special, în eforturile lor de atenuare și adaptare. Însă, UE este cel mai mare donator, contribuind cu peste o treime din angajamentele actuale, reprezentând 23,39 miliarde de EUR (27 miliarde USD) din finanțarea schimbărilor climatice în 2020. Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a anunțat recent o sumă suplimentară de 4 miliarde de EUR din bugetul UE pentru finanțarea schimbărilor climatice până în 2027. În contextul COP26, președinta Comisiei este de părere că s-au  „făcut progrese în ceea ce privește cele trei obiective pe care le-am stabilit la începutul COP26: în primul rând, să obținem angajamente de reducere a emisiilor pentru a menține limita de încălzire globală de 1,5 grade Celsius și ținta de 100 de miliarde de dolari pe an de finanțare pentru climă pentru țările în curs de dezvoltare și vulnerabile. Și în al treilea rând, să ajungem la un acord cu privire la regulamentul de la Paris. Acest lucru ne oferă încredere că putem oferi un spațiu sigur și prosper pentru umanitate pe această planetă” (ec.europa.eu).

Dar de ce este atât de important COP26? Să ne amintim că în 1992, ONU a organizat la Rio de Janeiro un eveniment major numit Summit-ul Pământului, în cadrul căruia a fost adoptată Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice (UNFCCC). În acest tratat, națiunile au convenit să „stabilizeze concentrațiile de gaze cu efect de seră în atmosferă” pentru a preveni interferențele periculoase ale activității umane asupra sistemului climatic. În prezent, tratatul are 197 de semnatari. Începând cu anul 1994, când tratatul a intrat în vigoare, în fiecare an ONU a reunit aproape fiecare țară de pe pământ pentru summit-uri globale privind clima sau „COP”, care înseamnă „Conferința părților”. Deși anul acesta ar fi trebuit să fie cel de-al 27-lea summit anual, datorită COVID-19, summitul de anul trecut a fost amânat. Iată de ce COP26.

Referitor la rezultatul COP26, vicepreședintele executiv și negociatorul principal al UE, Frans Timmermans, consideră că „textul care a fost convenit reflectă un echilibru al intereselor tuturor părților și ne permite să acționăm cu urgența care este esențială pentru supravieţuire. Este un text care poate aduce speranță în inimile copiilor și nepoților noștri. Este un text, care menține viabil obiectivul Acordului de la Paris de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius. Și este un text care recunoaște nevoile țărilor în curs de dezvoltare pentru finanțarea schimbărilor climatice și stabilește un proces pentru a răspunde acestor nevoi” (ec.europa.eu).

Potrivit specialiștilor, textul adoptat la COP26 devine important prin faptul că el confirmă speranța Acordului de la Paris, unde 195 de țări și-au stabilit obiectivul de a menține variația medie a temperaturii globale sub 2°C și cât mai aproape posibil de 1,5°C. Înainte de COP26, planeta era pe cale de o încălzire globală periculoasă de 2,7°C. Pe baza noilor anunțuri făcute în timpul Conferinței, experții estimează că acum suntem pe calea către încălzire între 1,8°C și 2,4°C. În concluziile COP26 de pe 13 noiembrie 2021 părțile au convenit să-și revizuiască angajamentele, după cum este necesar, până la sfârșitul anului 2022, pentru a pune tot globul pe drumul spre încălzire de 1,5 °C, menținând limita superioară a ambiției în temeiul Acordului de la Paris. În vederea îndeplinirii acestor promisiuni, COP26 a convenit, de asemenea, pentru prima dată să accelereze eforturile pentru reducerea treptată a energiei electrice pe bază de cărbune și a subvențiilor ineficiente pentru combustibilii fosili și a recunoscut necesitatea sprijinului pentru o tranziție justă.

Un alt aspect important al COP26 se referă la finalizarea negocierilor tehnice privind așa-numitul Acord de Reguli de la Paris, care stabilește cerințele de transparență și raportare pentru toate părțile pentru a urmări progresul față de obiectivele lor de reducere a emisiilor. Regulamentul include, de asemenea, mecanismele articolului 6, care stabilesc funcționarea piețelor internaționale de carbon pentru a sprijini continuarea cooperării globale cu privire la reducerea emisiilor.

În ceea ce privește finanțarea climatică, textul convenit la COP26 obligă țările dezvoltate să dubleze ponderea colectivă a finanțării adaptării în cadrul obiectivului anual de 100 de miliarde de dolari pentru 2021-2025 și să atingă obiectivul de 100 de miliarde de dolari cât mai curând posibil. Părțile se angajează, de asemenea, într-un proces pentru a conveni asupra finanțării climatice pe termen lung după 2025. COP26 a decis, de asemenea, să stabilească un dialog între părți, părți interesate și organizații relevante pentru a sprijini eforturile de a preveni, minimiza și aborda pierderile și daunele asociate schimbărilor climatice (ec.europa.eu).

Așadar, după ce au prelungit cu o zi în plus negocierile privind clima COP26, aproape 200 de țări reunite la Glasgow, Scoția, au adoptat sâmbătă, 13 noiembrie 2021, un document final care, potrivit Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite (ONU), António Guterres, „reflectă interesele, contradicțiile și starea de voință politică în lumea de astăzi”. Conform Secretarului General al ONU, acest pas nu este suficient, deși este foarte important. Iar tocmai pentru a menține obiectivul de a limita creșterea temperaturii globale la 1,5°C, devin necesare acțiuni climatice accelerate din partea tuturor. Situația este de așa natură încât, potrivit Secretarului General al ONU, este timpul să apăsăm pe butonul de urgență, care presupune să punem capăt subvențiilor pentru combustibili fosili, să renunțăm treptat la cărbune, să punem un preț pe carbon, să protejăm comunitățile vulnerabile și să îndeplinim angajamentul de 100 de miliarde de dolari pentru finanțarea schimbărilor climatice.

Documentul final, cunoscut sub numele de Pactul Climatic de la Glasgow, solicită 197 de țări să raporteze progresul lor către o mai mare ambiție climatică anul viitor, la COP27, care va avea loc în Egipt. Rezultatul COP26 confirmă, de asemenea, acordul global de accelerare a acțiunii privind clima în acest deceniu.

Cu toate aceste realizări ale COP26, Alok Sharma, co-președinte desemnat al COP26, s-a străduit să-și rețină lacrimile după anunțul unei modificări de ultimă oră a pactului, de către China și India, referitor la limbajul dulcifer vehiculat într-un proiect anterior despre „eliminarea treptată a energiei pe cărbune și a subvențiilor ineficiente pentru combustibili fosili”. Potrivit co-președintelui desemnat al COP26, unele delegații vor fi „profund dezamăgite” că, în acordul final,  nu a ajuns un limbaj mai puternic.

Rezultatul COP26 este compus dintr-un set larg de decizii, rezoluții și declarații, prin care guvernelor li s-a cerut, printre altele, să ofere termene mai strânse pentru actualizarea planurilor lor de reducere a emisiilor. Referitor la problema spinoasă a finanțării din partea țărilor dezvoltate în sprijinul acțiunii climatice în țările în curs de dezvoltare, textul subliniază necesitatea mobilizării finanțării climatice „din toate sursele pentru a atinge nivelul necesar atingerii obiectivelor Acordului de la Paris, inclusiv creșterea semnificativă a sprijinului pentru țările în curs de dezvoltare părți, peste 100 de miliarde de dolari pe an”.

În ceea ce privește angajamentele asumate la COP26, a existat un angajament privind metanul, condus de Statele Unite și Uniunea Europeană, prin care peste 100 de țări au convenit să reducă emisiile acestui gaz cu efect de seră până în 2030. Un alt angajament se referă la cărbune și vizează renunțarea la cărbune, unul dintre cei mai mari generatori de emisii de CO2. Respectivul angajament fiind asumat de peste 40 de țări, inclusiv mari utilizatori de cărbune precum Polonia, Vietnam și Chile.

De asemenea, sectorul privat a marcat un angajament puternic cu aproape 500 de firme globale de servicii financiare, care au acceptat să alinieze 130 de trilioane de dolari (aproximativ 40% din activele financiare ale lumii) cu obiectivele stabilite în Acordul de la Paris, inclusiv limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius.

Surpriza angajamentelor la COP26 a venit din partea Statelor Unite și Chinei, care s-au angajat să stimuleze cooperarea în domeniul climatic în următorul deceniu. Într-o declarație comună acestea au spus că au convenit să ia măsuri cu privire la o serie de probleme, inclusiv emisiile de metan, tranziția la energie curată și decarbonizare. Cele două puteri și-au reiterat, de asemenea, angajamentul de a menține obiectivul 1,5°C proactiv.

În ceea ce privește transportul ecologic, peste 100 de guverne naționale, orașe, state și mari companii auto au semnat Declarația de la Glasgow privind mașinile cu emisii zero, iar Vansto și-a asumat responsabilitatea de a pune capăt vânzării de motoare cu ardere internă până în 2035 pe piețele de top și până în 2040 la nivel mondial. Iar cel puțin 13 națiuni s-au angajat, de asemenea, să pună capăt vânzării de vehicule grele alimentate cu combustibili fosili până în 2040 (news.un.org).

Categoric, în cele două săptămâni ale COP26 au fost luate multe angajamente „mai mari” sau „mai mici”, dar la fel de inspiratoare. Astfel, un angajament mai mic a fost cel asumat de către 11 țări care au creat Alianța dincolo de petrol și gaze (BOGA). Irlanda, Franța, Danemarca și Costa Rica, printre altele, precum și unele guverne subnaționale, au lansat această alianță, prima de acest fel, pentru a stabili o dată de încheiere pentru explorarea și extracția națională de petrol și gaze.

În ceea ce privește angajamentele asumate de UE, în perioada 1-2 noiembrie, când Ursula von der Leyen a reprezentat Comisia la Summit-ul mondial al liderilor care a deschis COP26, a promis 1 miliard de EUR finanțare pentru Global Forests Finance Pledge (1 noiembrie 2021). De asemenea, pe 2 noiembrie 2021, a anunțat un parteneriat pentru o tranziție energetică justă cu Africa de Sud și a lansat oficial Global Methane Pledge, o inițiativă comună UE-SUA care a mobilizat peste 100 de țări pentru a-și reduce emisiile colective de metan cu cel puțin 30% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 2020. Președintele von der Leyen a lansat, de asemenea, parteneriatul UE-Catalyst cu Bill Gates și președintele BEI, Werner Hoyer (ec.europa.eu). Iar în perioada (7-13 noiembrie) în care vicepreședintele executiv Frans Timmermans a condus echipa de negocieri a UE la Glasgow, UE și-a asumat un nou angajament de 100 de milioane de EUR finanțare pentru Fondul de adaptare la climă, de departe cel mai mare angajament pentru Fondul de adaptare făcut de donatori la COP26 (9 noiembrie). Această finanțare se adaugă contribuțiilor semnificative deja anunțate de statele membre și confirmă, de asemenea, rolul de sprijin al UE pentru Grupul informal de campioni pentru finanțarea adaptării (ec.europa.eu).

Patricia Espinosa, secretarul executiv al Convenției-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC), care era foarte entuziasmată la deschiderea COP26 cu privire la obținerea unui acord bun referitor la schimbările climatice, pune rezultatul COP26 pe seama faptului că negocierile nu sunt niciodată ușoare, dat fiind „natura consensului și a multilateralismului”. Cu toate acestea, Patricia Espinosa este de părere că trebuie să ne bucurăm de ceea ce s-a obținut, tocmai pentru a ne putea pregăti mult mai bine pentru ceea ce urmează (news.un.org).

Însă, potrivit lui Alok Sharma la Glasgow s-a făcut istorie, dar acum este timpul transpunerii în practică a angajamentelor cu succes. Aceasta deși unele delegații au numit Pactul Climatic de la Glasgow ca fiind unul dezamăgitor. Iar în plenul final de bilanț al conferinței, multe țări s-au plâns că pachetul de decizii convenite nu este suficient. În timp ce alte țări precum Nigeria, Filipine, Chile și Turcia au spus că, deși au existat imperfecțiuni, au susținut în linii mari textul Pactului. Negociatorul principal al Maldivelor într-un discurs dulce-amar a afirmat că progresul înregistrat la COP26 nu este în conformitate cu necesitățile vremurilor prezente și „că va fi prea târziu pentru Maldive”. În același registru se înscriu și părerile negociatorului principal din Noua Zeelandă pentru care textul Pactului reprezintă „cel mai puțin rău”. În schimb, reprezentantul american pentru climă, John Kerry, a spus că textul „este o declarație puternică” și i-a asigurat pe delegați că țara sa se va angaja în mod constructiv într-un dialog privind „pierderile și daunele” și pentru adaptare, două dintre problemele asupra cărora negociatorii au căzut mai greu la un acord.

Potrivit grupului PPE, prin purtătorul de cuvânt pentru problemele de mediu, Peter Liese, “Rezultatul COP26 a arătat că lumea trebuie să lupte împotriva schimbărilor climatice cu mai multă ambiție. Nu putem evita o catastrofă climatică decât dacă întreaga lume lucrează împreună. În ultimii 30 de ani, Europa și-a redus emisiile cu 25 la sută, aproximativ 1% în medie pe an. Dar trebuie să facem mai mult”. Grupul PPE,  care a participat la Conferința ONU privind schimbările climatice (COP26) din Glasgow, Regatul Unit, cu o delegație oficială, formată din europarlamentarii Peter Liese, Esther de Lange, Lídia Pereira și Hildegard Bentele, este convins că, pentru a limita încălzirea globală în limitele acordului de la Paris, este necesară o politică climatică ambițioasă. Însă, din această perspectivă, grupul PPE crede cu tărie că piețele emergente în special China, a doua economie a lumii, trebuie să depună eforturi mult mai mari decât anunțase până acum. Credința grupului PPE este că dacă majoritatea economiilor poluante precum China îți stabilesc obiective mai mari de reducere a emisiilor și își asumă angajamentul de a reduce dependența de cărbune, atunci există un viitor pentru noi toți. Pe de altă parte, Europa trebuie să se asigure că regulile sale de protecție a climei motivează lumea să respecte carbonizarea, în loc de dezindustrializare (www.eppgroup.eu).

În timpul Conferinței ONU privind Clima COP26, UE a găzduit peste 150 de evenimente paralele la Pavilionul UE din Glasgow și online. Aceste evenimente, organizate de o varietate de țări și organizații din Europa și din întreaga lume, au abordat o gamă largă de probleme legate de climă, cum ar fi tranziția energetică, finanțarea durabilă și cercetarea și inovarea.

Poate nu toate negocierile se soldează cu rezultate care să fie pe placul tuturor sau nu în aceeași măsură. Însă, în contextul în care, potrivit Raportului privind obiectivele globale de emisii ale unei Convenții a Organizației Națiunilor Unite (ONU) privind schimbările climatice din octombrie 2021 planeta se află pe o cale catastrofală și că se îndreaptă spre o încălzire de 2,7 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, cu mult peste ceea ce oamenii de știință spun că ar trebui să vizeze Terra, orice progres și angajamente asumate în direcția reducerii încălzirii globale sunt salutare. Acum stă în puterea noastră să le respectăm și să le punem în aplicare, obținând respectul strămoșilor și admirația tinerilor.

Share on facebook
Facebook
Share on whatsapp
WhatsApp
Share on twitter
Twitter
Share on email
Email
Share on print
Print

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top