Norme privind consolidarea rezilienței băncilor europene în fața șocurilor economice: bănci mai sigure sau mai ecologice?

 

Manoela Popescu

 

Se cunoaște faptul că, în vederea redresării economiei greu încercate ca urmare a crizei pandemice, Europa are nevoie de investiții suplimentare estimate la 350 de miliarde de EUR anual pe parcursul acestui deceniu, numai în sistemele energetice, pentru a-și îndeplini obiectivul stabilit pentru 2030 privind reducerea emisiilor, la care se adaugă 130 de miliarde de EUR de care va avea nevoie pentru alte obiective de mediu. Categoric, UE ia deja măsuri importante în această direcție. Astfel, în temeiul cadrului financiar multianual (CFM) 2021-2027 și al instrumentului european de redresare Next Generation EU (NGEU), UE urmărește să cheltuiască până la 605 miliarde de EUR pentru proiecte care abordează criza climatică și 100 miliarde de EUR pentru proiecte de sprijinire a biodiversității.

Potrivit, comisarului pentru servicii financiare, stabilitate financiară și uniunea piețelor de capital, Mairead McGuinness, „băncile au un rol esențial în redresarea economică și este în interesul nostru al tuturor ca băncile din UE să fie reziliente în viitor” (ec.europa.eu). Ca atare, Comisia Europeană a adoptat în luna octombrie a acestui an o revizuire a normelor bancare ale UE (Regulamentul privind cerințele de capital și Directiva privind cerințele de capital). Prin aceste noi norme se va asigura faptul că băncile din UE vor deveni mai reziliente la eventualele șocuri economice viitoare și vor contribui, în același timp, la redresarea Europei în urma pandemiei de COVID-19, precum și la tranziția către neutralitatea climatică.

Propunerile Comisiei vizează introducerea în legislația europeană a standardelor internaționale negociate de Comitetul de la Basel pentru Supravegherea Bancară. De fapt, pachetul prezentat este ultima etapă a procesului de punere în aplicare a Acordului Basel III în UE. Acest acord a fost convenit de UE și de partenerii săi din G20 în cadrul Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară și urmărește să consolideze reziliența băncilor în fața unor posibile șocuri economice. Propunerile, care marchează ultima etapă a acestei reforme a normelor bancare, includ revizuirea următoarelor elemente legislative: Directiva privind cerințele de capital (Directiva 2013/36/UE), Regulamentul privind cerințele de capital (Regulamentul 2013/575/UE) și Regulamentul privind cerințele de capital în domeniul rezoluției (așa-numita propunere daisy chain).

Astfel că, pachetul propus de Comisiei include următoarele trei părți: punerea în aplicare a Acordului Basel III (consolidarea rezilienței la șocurile economice), durabilitatea (contribuția la tranziția verde) și supravegherea mai strictă a băncilor din UE (asigurarea unei gestionări robuste a băncilor din UE și a unei protecții îmbunătățite a stabilității financiare) (ec.europa.eu).

Referitor la aplicarea cu fidelitate a prevederilor Acordului internațional Basel III, în propunerea Comisiei se precizează faptul că se va ține cont totodată de particularitățile sectorului bancar din UE, de exemplu în ceea ce privește creditele ipotecare cu risc scăzut. Mai precis, propunerea Comisiei urmărește să garanteze faptul că „modelele interne” utilizate de bănci pentru calcularea cerințelor lor de capital nu subestimează riscurile, așadar că nivelul de capital deținut de acestea este suficient pentru acoperirea riscurilor respective. În acest fel se va facilita, de asemenea, compararea ratelor de capital bazate pe risc între bănci, restabilindu-se încrederea în aceste rate și soliditatea sectorului, în ansamblul său. Cu alte cuvinte, propunerea vizează consolidarea rezilienței, fără a conduce la creșteri semnificative ale cerințelor de capital. Aspect care a suscitat interesul grupului PPE, care promovează ideea creșterii capitalului bancar necesar acoperirii riscurilor (www.eppgroup.eu). Propunerea Comisiei limitând însă impactul global asupra cerințelor de capital la ceea ce este necesar, asigurând astfel menținerea competitivității sectorului bancar din UE. De asemenea, pachetul reduce și mai mult costurile de asigurare a conformității, în special pentru băncile mai mici, fără a relaxa standardele prudențiale (ec.europa.eu).

Dar ce este cadrul de la Basel? Acesta este setul complet de standarde ale Comitetului de la Basel pentru Supravegherea Bancară (BCBS), care este principalul institutor de standarde la nivel mondial pentru reglementarea prudențială a băncilor. Membrii BCBS au fost de acord să implementeze pe deplin aceste standarde și să le aplice băncilor active la nivel internațional din jurisdicțiile lor. Cadrul Basel III este un element central al răspunsului Comitetului de la Basel la criza financiară globală. Acesta abordează deficiențele cadrului de reglementare dinainte de criză și oferă o bază de reglementare pentru un sistem bancar rezistent, care susține economia reală. Un obiectiv cheie al revizuirilor încorporate în cadrul Basel este reducerea variabilității excesive a activelor ponderate în funcție de risc (RWA). Aceasta deoarece, în apogeul crizei financiare globale, o gamă largă de părți interesate și-au pierdut încrederea în ratele de capital ponderate la risc raportate de bănci. Analizele empirice proprii ale Comitetului au evidențiat, de asemenea, un grad îngrijorător de variabilitate în calcularea RWA de către bănci. Revizuirile cadrului de reglementare vor contribui la restabilirea credibilității în calcularea RWA prin sporirea robusteții și sensibilității la risc a abordărilor standardizate pentru riscul de credit și riscul operațional, ceea ce va facilita comparabilitatea ratelor de capital ale băncilor; constrângerea utilizării abordărilor modelate intern; completarea ratei capitalului ponderat în funcție de risc cu o rată de levier finalizată și un plafon de capital revizuit și robust (www.bis.org).

În Comunicarea Comisiei din 6 iulie 2021 privind Strategia pentru finanțarea tranziției către economie durabilă se precizează faptul că un cadru de finanțare durabilă poate facilita atragerea de capital durabil de către autoritățile publice. Respectivul cadru UE privind finanțarea durabilă va juca un rol esențial cu privire la îndeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris, ale Agendei 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă și cele stabilite prin Pactul verde european, precum și la sprijinirea unei redresări durabile în urma pandemiei de COVID-19. Consolidarea rezilienței sectorului bancar în fața riscurilor de mediu, sociale și de guvernanță este o componentă-cheie a Strategiei privind finanțarea tranziției către economie durabilă (ec.europa.eu).

Evident că, mai ales în contextul actual, este esențial să se îmbunătățească modul în care băncile măsoară și gestionează aceste riscuri, precum și să se asigure faptul că piețele pot monitoriza activitatea băncilor. Reglementarea prudențială joacă un rol esențial în această privință. Prin propunerea din luna octombrie a.c., Comisia va impune băncilor obligația ca sistematic să identifice, să publice și să gestioneze riscurile de mediu, sociale și de guvernanță în contextul activității lor de gestionare a riscurilor. Mai mult decât atât, este prevăzută inclusiv obligația ca atât autoritățile de supraveghere, cât și băncile să deruleze, la intervale regulate, simulări de criză în domeniul climatic. Autoritățile de supraveghere vor trebui să evalueze riscurile de mediu, sociale și de guvernanță în cadrul evaluărilor periodice pe care le realizează în scopul supravegherii. Toate băncile vor trebui, de asemenea, să publice informații privind expunerea lor la riscurile de mediu, sociale și de guvernanță. Pentru a se evita împovărarea băncilor mai mici cu sarcini administrative nejustificate, normele privind publicarea informațiilor vor fi proporționale. Măsurile propuse nu numai că vor spori reziliența sectorului bancar, ci vor asigura și faptul că băncile țin seama de considerentele de durabilitate.

Însă, Markus Ferber, purtătorul de cuvânt al grupului PPE pentru afaceri economice, avertiza împotriva amestecării regulilor bazate pe risc pentru bănci cu noi cerințe ecologice sau de durabilitate. „Reglementarea prudențială nu este locul potrivit pentru a lupta în privința problemelor de sustenabilitate. Încercarea Comisiei de a introduce considerații de sustenabilitate în reglementarea bancară ne pune pe o cale periculoasă”. Potrivit grupului PPE, prin propunerile Comisiei, evaluările riscurilor financiar-bancare sunt lăsate în plan secundar, în timp ce riscurile de mediu revin în prim-plan. Iar pentru grupul PPE, obiectivul este de a face băncile mai sigure, nu mai ecologice (www.eppgroup.eu).

De asemenea, nu doar băncilor, ci și cetățenilor, în calitate de investitori individuali sau consumatori, precum și întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-urilor) le revine un rol esențial în cadrul tranziției către durabilitate. Deși multe dintre proiectele durabile vor fi mici și realizate la nivel local, acestea sunt esențiale pentru sprijinirea redresării verzi. Împreună, uniunea piețelor de capital și cadrul privind finanțarea durabilă vor urmări să ofere IMM-urilor mai multe oportunități de finanțare și să încurajeze o mai mare participare a investitorilor individuali pe piețele de capital. Iar toți acești actanți socio-economici vor avea nevoie de susținerea băncilor pentru ca proiectele lor să fie puse în practică.

În aceste condiții, este clar că o supraveghere mai strictă a băncilor este necesară în vederea asigurării unei protecții îmbunătățite a stabilității financiare. De aceea, pachetul prezentat de Comisie pune la dispoziția autorităților de supraveghere instrumente mai robuste de supraveghere a băncilor din UE. Normele pe care le include sunt clare, solide, echilibrate și prevăd cerințe de competență profesională și probitate morală prin care autoritățile de supraveghere evaluează dacă personalul de conducere deține competențele și cunoștințele necesare pentru gestionarea unei bănci. Aceasta deoarece membrii consiliului de administrație și persoanele care dețin funcții-cheie în cadrul băncilor pot avea o influență semnificativă asupra activităților unei instituții de credit. De asemenea, se cunoaște faptul că aceste persoane joacă un rol decisiv în a orienta și a gestiona activitățile băncilor într-un mod prudent și judicios. Referitor la aceste aspecte, comisarul pentru justiție, Didier Reynders, afirma că Au fost necesare norme armonizate pentru a se evalua dacă membrii consiliului de administrație și persoanele care dețin funcții-cheie îndeplinesc cerințele necesare pentru a-și exercita atribuțiile” (ec.europa.eu).

Mai mult decât atât, ca reacție la scandalul „Wire Card”, autoritățile de supraveghere vor dispune acum de instrumente mai eficace pentru a supraveghea grupurile de tehnologie financiară, inclusiv filialele băncilor. Acest set îmbunătățit de instrumente va asigura gestionarea solidă și prudentă a băncilor din UE.

De asemenea, datorită faptului că Europa are nevoie de un sistem bancar puternic pentru a continua să susțină financiar prin împrumuturi actorii socio-economici și, deci, economia europeană, propunerea Comisiei a abordat și problematica stabilirii sucursalelor băncilor din țări terțe în UE. În prezent, aceste sucursale sunt în primul rând supuse legislației naționale, a căror armonizare la nivel european rămâne foarte limitată. Astfel că, pachetul armonizează normele UE în acest domeniu, ceea ce le va permite autorităților de supraveghere să gestioneze mai bine riscurile legate de aceste entități, care și-au intensificat în mod semnificativ activitatea în UE în ultimii ani.

Conform grupul PPE, o atitudine mai dură a Comisiei față de sucursalele băncilor din țări terțe este un pas în direcția corectă, deoarece „nu putem accepta ca băncile din țări terțe să opereze pe piața unică prin intermediul companiilor cu cutie poștală subcapitalizate. Un regim armonizat este important pentru a ne apăra competitivitatea și a ne proteja investitorii” (www.eppgroup.eu).

Prin acest pachet, potrivit comisarului pentru servicii financiare, stabilitate financiară și uniunea piețelor de capital, UE se asigură că sectorul bancar din UE este pregătit să facă față provocărilor viitorului și poate continua să fie o sursă fiabilă și sustenabilă de finanțare pentru economia UE. Astfel că, prin integrarea evaluării riscurilor de mediu, sociale și de guvernanță, băncile vor fi mai bine pregătite și mai bine protejate în fața provocărilor viitoare.

Punerea în aplicare a elementelor esențiale ale standardelor internaționale Basel III reprezintă un lucru important pentru stabilitatea și reziliența băncilor europene. Vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, Valdis Dombrovskis, susține că aplicarea Acordului internațional Basel III se va face ținându-se seama de particularitățile sectorului bancar din UE și evitând o creștere semnificativă a cerințelor de capital. Ca atare, pachetul prezentat de Comisie va face băncile din UE mai puternice și va susține capacitatea acestora de a sprijini redresarea economică și tranziția verde și digitală (ec.europa.eu).

Potrivit purtătorul de cuvânt al grupului PPE pentru afaceri economice, Markus Ferber, capitalul este linia vitală a economiei europene și trebuie „să fim foarte atenți să nu tăiem companiile europene de pe linia de salvare a finanțării bancare”. În contextul demersului Comisiei referitor la revizuirea regulilor Uniunii Europene privind cerințele de capital pentru bănci, cunoscute sub numele de Basel III, grupul PPE consideră că o măsură cheie ar fi să se ceară băncilor să pună deoparte mai mult capital pentru a-și acoperi riscurile. Cu alte cuvinte, grupul PPE salută intenția Comisiei, dar precizează că ceea ce s-a stabilit în Comitetul de la Basel nu se potrivește bine economiei europene și, prin urmare, cere adaptarea respectivului compromis. Grupul PPE nu dorește ca, în context pandemic, „pachetul Basel III să pună în pericol competitivitatea băncilor europene și a întreprinderilor mici și mijlocii” (www.eppgroup.eu).

Cu toate acestea, conform Comisiei, normele adoptate vor clarifica obligațiile care le revin instituțiilor de credit și autorităților competente. Mai mult, acestea vor asigura apoi coerența la nivelul UE și, nu în ultimul rând, vor contribui la sporirea solidității băncilor. Dacă lucrurile vor sta în acest fel, viitorul ne va oferi suficiente dovezi, materializate în succesul actanților socio-economici și al economiei europene.

 

Share on facebook
Facebook
Share on whatsapp
WhatsApp
Share on twitter
Twitter
Share on email
Email
Share on print
Print

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top