Manoela Popescu
Potrivit grupului PPE, educația reprezintă o investiție în viitorul nostru comun și un instrument principal pentru evoluția, realizarea și valorificarea potențialului fiecărei persoane. Credința grupului PPE este că o educație de calitate stimulează creativitatea, inovarea și dinamismul. Educația are un impact pozitiv asupra coeziunii sociale, care este o condiție necesară pentru creșterea economică, crearea de locuri de muncă și ocuparea forței de muncă. Mai mult decât atât, grupul PPE subliniază că educația consolidează identitatea noastră europeană și contribuie la păstrarea valorilor comune. Cetățenii educați reprezentând un pilon fundamental al societăților noastre democratice. Totodată, prin educație, oamenii se pot orienta mai bine în lume. De asemenea, educația le permite cetățenilor să-și formeze opiniile, să raționalizeze, să practice gândirea liberă și critică și să își exploateze abilitățile și competențele, făcându-i astfel capabili să construiască viitorul nostru comun (www.eppgroup.eu).
Grupul PPE recunoaște importanța învățării pe tot parcursul vieții, precizând că învățarea de-a lungul vieții este forța motrice a progresului nostru social și economic, deoarece contribuie la angajarea oamenilor și la creșterea profesională, precum și la dezvoltarea și bunăstarea lor personală. De asemenea, grupul PPE specifică că învățarea de-a lungul vieții ne poate ajuta să ne confruntăm cu provocări importante, inclusiv cu impactul pandemiei de COVID-19 și trecerea la o societate europeană digitală și durabilă din punct de vedere ecologic. Mai mult decât atât, o educație și o formare profesională orientate spre viitor vor ajuta Uniunea Europeană și statele sale membre să facă față mai bine șomajului rezultat din utilizarea practică a tehnologiei digitale, ajutând la schimbările de carieră (www.eppgroup.eu).
Categoric, mai ales în contextul actual, abilitățile și calificările adulților sunt de mare importanță. Sondajele arată că aproximativ o cincime din adulții cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani din Uniunea Europeană nu au absolvit învățământul secundar superior și că acești adulți sunt mai puțin susceptibili de a participa la educație și formare în comparație cu cei care au studii superioare. Mai mult decât atât, mulți adulți din Europa au un nivel scăzut de alfabetizare, scriere numerică sau abilități digitale (ec.europe.eu).
Politica UE recunoaște că oricine are dreptul la educație și formare de calitate și pe tot parcursul vieții. Această idee a fost evidențiată în Pilonul european al drepturilor sociale și în noul Plan de acțiune adoptat recent, care stabilește un nou obiectiv principal al UE, respectiv ca 60% dintre adulții să participă la formare, în fiecare an, până în 2030. Acest obiectiv a fost recent aprobat de Declarația de la Porto, care arată angajamentul politic la cel mai înalt nivel față de învățarea adulților. Desigur, o serie de alte inițiative politice majore ale UE subliniază, de asemenea, importanța investițiilor în adulți, respectiv în dezvoltarea competențelor de comunicare și învățare pe tot parcursul vieții, inclusiv Agenda Europeană a Competențelor și Spațiul European al Educației. Prin aceste inițiative nu se promovează doar obiective ambițioase pentru participarea adulților la educație și formare, ci încurajează și utilizarea instrumentelor care pot ajuta adulții să se angajeze în învățare. În plus, este clar că trebuie să fie asigurat accesul la oportunități de învățare, în special pentru acei adulți care pot beneficia cel mai mult de perfecționare și recalificare. Acest aspect este esențial pentru Recomandarea Consiliului privind căile de îmbunătățire a calificării și sprijinul continuu al UE pentru statele membre UE prin intermediul măsurilor pe care le pot utiliza țările pentru a-și dezvolta sistemele de educație și formare.
Rețeaua Eurydice a Comisiei Europene a publicat pe 9 septembrie un raport intitulat „Educația și formarea adulților în Europa: crearea de parcursuri incluzive către competențe și calificări”. Acest raport Eurydice își propune să ofere informații despre domeniul educației și formării adulților în Europa. De fapt, raportul examinează abordările actuale de promovare a învățării pe tot parcursul vieții, cu un accent deosebit pe politicile și măsurile de sprijinire a accesului adulților cu un nivel scăzut de competențe și calificări la oportunitățile de învățare. Acesta analizează 42 de sisteme de educație și formare din 37 de țări europene. De asemenea, raportul prezintă și o cartografiere a programelor de educație și formare destinate adulților finanțate și cofinanțate din fonduri publice, precum și a orientărilor și măsurilor de sprijin existente pentru cei mai puțin calificați (ec.europe.eu).
Trebuie precizat faptul că acest nou raport Eurydice este un supliment excelent la resursele de care dispunem pentru îmbunătățirea adulților în ceea ce privește educația și formarea. Acesta oferă o prezentare utilă a politicilor și măsurilor naționale în acest domeniu în toată Europa, cu un accent special pe inițiativele care vizează adulții cu niveluri scăzute de competențe de bază și pe cei care au calificări reduse sau nu le au deloc.
De regulă schimbările sunt inevitabile, doar că acum trăim într-o perioadă de schimbări rapide. Noile tehnologii și transformarea digitală schimbă rapid modurile în care trăim și lucrăm. Cum pandemia de COVID-19 a generat creșterea ritmului schimbărilor, dezvoltarea abilităților pe tot parcursul vieții a devenit mai esențială ca niciodată. Toată lumea are nevoie de oportunitate și are dreptul fundamental de a dobândi noi cunoștințe și abilități, protejându-și astfel oportunitățile pe piața muncii și permițându-le să rămână membri activi și autonomi ai societății. O mulțime de dovezi au fost adunate de-a lungul anilor care arată că educația și formarea adulților – atât formale, cât și non-formale – pot contribui la creșterea posibilităților de angajare, la sănătatea și bunăstarea indivizilor. Se știe că adulții cu niveluri scăzute de competențe sau calificări de bază se numără printre cele mai defavorizate grupuri de pe piața muncii și din societate.
În contextul crizei pandemice de COVID-19, în care se manifestă creșterea presiunilor economice și sociale, situația lor s-a agravat și mai mult. Viața a demonstrat faptul că sistemele educaționale pot juca un rol important în identificarea și contactarea celor mai vulnerabile grupuri de cursanți adulți pentru a le încuraja participarea la educație și formare. Cu toate acestea, acest lucru necesită ca toate părțile interesate, inclusiv guvernele și angajatorii, să își joace rolul prin niveluri ridicate de angajament, sprijin specific și finanțare dedicată.
Opinia grupului PPE este că în sectoarele educației și formării, avem nevoie de soluții practice pentru orientarea profesională, pentru descurajarea abandonului școlar, pentru formarea online a adulților și pentru recalificare. Grupul PPE subliniază că educația adulților nu se poate limita la predarea noilor competențe, numai pentru a se adapta la schimbările de pe piața muncii. Educația pentru adulți este mai mult decât atât, prin faptul că oferă și rețele sociale și previne astfel izolarea. Tehnologiile digitale pot oferi noi metode și oportunități pentru educația adulților și a persoanelor în vârstă, fără a fi un substitut, ci venind în completarea celor fizice. De aceea, potrivit grupului PPE, ar trebui să se acorde mai multă atenție educației și formării profesionale (EFP) și formelor de învățământ dual, pentru a ține seama de cerințele de pe piața muncii. Categoric, mai ales pentru perioada post-COVID-19, avem nevoie de formarea unor specialiști înalt calificați, cu competențe digitale, dar și cu o gândire inovatoare și spirit antreprenorial. Toate aceste propuneri de politici privind educația și formarea ale grupului PPE fac parte din Documentul de poziție privind educația digitală adoptat de grupul PPE în urma Planului de acțiune în domeniul educației digitale al Comisiei (www.eppgroup.eu).
De asemenea, în raportul Eurydice este evidențiat faptul că țările variază în ceea ce privește participarea adulților la educație și formare. Cu toate acestea, o caracteristică comună este aceea că majoritatea activităților de învățare la care participă adulții au un caracter non-formal. În 2019, mai puțin de o treime din țările europene au atins nivelul de referință UE 2020 de 15% participare a adulților la educație și formare în cele patru săptămâni anterioare sondajului (ec.europe.eu). În ciuda numărului relativ scăzut de țări care au atins nivelul de referință UE 2020, a existat o creștere lentă, dar constantă a participării adulților la educație și formare în toate țările europene, participarea medie a UE crescând de la 7,9% în 2009 la 10,1% în 2014 și 10,8% în 2019. Cu toate acestea, în 2020, anul marcat de pandemia de COVID-19, media UE a scăzut la 9,2%, iar participarea adulților la educație și formare a scăzut în aproape toate țările europene (ec.europe.eu).
Se pare că adulții participă în principal la cursuri de educație și formare non-formală mai scurte. Acest lucru se datorează faptului că activitățile de învățare formală, care conduc, de obicei, la calificări, necesită o investiție considerabilă de timp.
Adulții cu calificare scăzută participă mai puțin la educație și formare decât cei cu niveluri mai ridicate de realizare educațională. Realizarea educațională pare a fi un factor determinant puternic al participării la educația și formarea adulților. Astfel, în toate țările analizate, adulții cu calificare scăzută participă mai puțin la educație și formare decât cei care au studii superioare. În 2019, în unele țări europene, cel mult 1% dintre adulții cu calificare scăzută au participat la educație și formare, în timp ce în alte țări ratele de participare au fost între 10% și 25% . În medie, 3,2% dintre adulții din întreaga UE au terminat învățământul secundar superior în perioada de maturitate (2019). Cu toate acestea, există diferențe semnificative între țări, proporțiile persoanelor care finalizează învățământul secundar superior în perioada adultă variază de la mai puțin de 1% la aproximativ 14% (ec.europe.eu).
Potrivit Raportului Comisiei Europene privind educația și formarea adulților în Europa România înregistrează rate foarte mici de participare ale adulților la educație și formare și proporții relativ mici de adulți care nu au absolvit învățământul secundar superior (sub media Uniunii Europene-27).
Trei profiluri de țări se evidențiază atunci când se ia în considerare interacțiunea dintre proporțiile adulților cu calificare scăzută în populație și participarea acestor adulți la educație și formare profesională (sub media UE) și o rată relativ ridicată de participare a adulților cu calificare scăzută la educație și formare (peste media UE). Țările cu acest profil sunt situate în principal în nordul și vestul Europei. Un alt grup de țări europene (aproximativ o treime) înregistrează o proporție redusă de adulți cu calificare scăzută și, în același timp, o rată de participare scăzută a adulților cu calificare scăzută la educație și formare. Majoritatea acestor țări sunt situate în estul Europei, deși unele țări din vestul Europei aparțin și acestui grup. Mai multe țări situate în sudul Europei înregistrează o proporție ridicată de adulți cu calificare scăzută și o rată de participare relativ scăzută a adulților cu calificare scăzută la educație și formare.
Referitor la furnizarea de educație la nivelul UE, adulții își pot îmbunătăți abilitățile de bază prin diferite tipuri de programe subvenționate public, variind de la programe formale de educație de bază până la cursuri non-formale de competențe de bază pentru cursanții maturi legați de sistemul educațional inițial până la sfârșitul învățământului secundar inferior. Aceste programe includ uneori elemente profesionale și astfel duc la calificări profesionale recunoscute. Unele țări organizează programe pe teme, permițând adulților să urmeze cursuri mai scurte în domenii distincte. În acest caz, formarea poate avea un caracter formal sau non-formal, în funcție de nevoile cursanților. În toată Europa, autoritățile publice subvenționează diverse cursuri de abilități de bază (destul de scurte) pentru adulți. Acest tip de furnizare este în general mai puțin structurat și sistematizat decât programele formale de educație de bază. Cu toate acestea, există câteva cadre în întreaga Europă care structurează și instituționalizează furnizarea de cursuri non-formale pentru competențe de bază. În unele țări, sunt disponibile programe la scară largă care vizează migranții care au intrat recent în țară. În timp ce competențele lingvistice sunt în centrul acestor programe, pot fi incluse și alte competențe (de exemplu, alfabetizarea în general) sau chiar aspecte de integrare mai largi. O serie de furnizori de educație, inclusiv instituții și organizații de educație și formare publice și private, precum biblioteci, organizații de voluntari și întreprinderi, oferă programe care vizează dezvoltarea abilităților de bază.
Țările organizează studii secundare superioare pentru cursanții maturi în diferite moduri. Unii au dezvoltat cadre de programe dedicate care se referă în mod specific la învățământul secundar superior pentru adulți, în timp ce în alte părți formarea pentru adulți este livrat în cadrul sistemului principal de învățământ secundar superior. În plus, unele țări au dezvoltat cadre pentru adulți care acoperă mai multe niveluri de calificare, variind de la calificări de bază până la diplome de învățământ superior.
Aproape toate țările europene lucrează la un cadru național cuprinzător de calificări (NQF), precum și la principalele calificări formale, ceea ce înseamnă că NQF-urile vor include din ce în ce mai multe calificări acordate de furnizori privați, sectoare, companii și organisme internaționale.
O serie de țări au investit în dezvoltarea unor sisteme de calificare care să completeze sistemul de învățământ principal. Calificările care intră sub incidența acestor sisteme pot fi o opțiune mai accesibilă pentru adulții cu învățare formală anterioară limitată. Atunci când sunt recunoscute formal de autoritățile naționale (de exemplu, în cadrul NQF), aceste calificări pot deveni potențial o piatră de temelie către realizările ulterioare ale învățării.
Unele țări au la dispoziție programe la scară largă deschise pentru adulți care folosesc învățarea bazată pe muncă (ucenici) ca mod de livrare. În unele cazuri, aceste programe încorporează opțiuni de învățare flexibile, cum ar fi oportunități de învățare accelerată. Programele de educație și formare pentru adulți subvenționate public care conduc la calificări recunoscute au loc în principal în instituțiile publice de educație și formare care se concentrează în principal pe adulți și/sau în școlile publice care oferă educație și formare inițială tinerilor.
În ceea ce privește finanțarea educației adulților, în multe țări europene, programele subvenționate public care conduc la calificări recunoscute sunt oferite gratuit – acest lucru poate contribui la reducerea obstacolelor financiare din calea participării la educație și formare. Finanțarea UE aduce o contribuție substanțială la crearea oportunităților de educație și formare pentru adulții cu calificare redusă. În majoritatea țărilor europene, finanțarea UE este utilizată pe scară largă pentru a sprijini educația și formarea adulților, inclusiv oportunități de învățare pentru adulții cu niveluri scăzute de competențe de bază și pentru cei cu niveluri scăzute sau pentru cei fără calificări. Pe lângă faptul că sunt utilizate pentru finanțarea programelor de educație și formare, subvențiile UE sunt de asemenea folosite în mod obișnuit ca sursă de finanțare pentru a contribui la realizarea obiectivelor politice stipulate în strategiile naționale cheie legate de educația și formarea adulților.
Grupul PPE consideră că, pentru a răspunde noilor provocări avem nevoie de mobilizarea instrumentelor europene și de politici de susținere în cadrul Spațiului european al educației. Prin urmare, UE trebuie să își îndeplinească prioritățile, să monitorizeze realizările (Semestrul european) și să asiste statele membre. În plus, potrivit grupului PPE, UE ar trebui să prețuiască și să-și dezvolte apreciata sa metodă, care constă în monitorizarea progreselor, schimbul de bune practici și utilizarea programelor, care trebuie să rămână instrumente majore pentru promovarea obiectivelor UE. De asemenea, grupul PPE subliniază că investițiile, atât la nivel național, cât și la nivelul UE, trebuie să creeze un mediu educațional incluziv, în care fiecare individ să-și poată realiza potențialul maxim și să fie integrat în societate (www.eppgroup.eu).
Categoric, toate părțile interesate trebuie să se gândească la modul în care se vor adapta oamenii la o lume în continuă schimbare și cum vor trăi în această lume post-COVID-19 în următoarele decenii, conștientizând că prin educație și formare toți actorii socio-economici pot fi echipați adecvat pentru viitor.
