Manoela Popescu
Categoric, așa cum apreciază grupul PPE, lumea se află într-o fază de schimbări profunde: digitalizare, globalizare, migrație, dezvoltare demografică, noi provocări de securitate. La toate acestea s-a adăugat și criza majoră generată de pandemia de COVID-19. Potrivit grupului PPE, aceste schimbări au afectat Europa, la fel ca orice altă parte a lumii, chiar până în punctul în care însuși proiectul european a fost contestat atât din exterior, cât și din interior. De aceea, mai mult decât oricând, astăzi, UE este nevoită să facă dovada capacității sale de a face față tuturor acestor provocări și de a contribui la îmbunătățirea vieții de zi cu zi a cetățenilor săi. Conform grupului PPE, au fost făcute progrese extraordinare în problemele care contează pentru europeni: securizarea frontierelor noastre, combaterea terorismului, stimularea investițiilor și crearea de locuri de muncă. Dar este nevoie de mult mai mult, mai ales datorită contextului pandemic și a tuturor încercărilor la care omenirea este supusă în prezent (www.eppgroup.eu).
Prima prioritate a grupului PPE, în aceste vremuri pandemice este, evident, sănătatea cetățenilor europeni. Însă, în același timp, datorită faptului că pandemia de COVID-19 a generat un șoc major pentru economiile europene și globale, grupul PPE manifestă un interes major pentru identificarea soluțiilor necesare redresării economice. Se știe că statele membre UE au adoptat deja măsuri de politică fiscală și de sprijinire a lichidității pentru a crește capacitatea sistemelor lor de sănătate și pentru a sprijini cetățenii și sectoarele afectate în special. Grupul PPE a militat pentru creșterea finanțării proiectelor propuse de statele membre prin intermediul fondurilor europene. Spre exemplu, acordul obținut în ceea ce privește Fondul European de Globalizare (un prag redus la 200 de concedieri și un domeniu mai larg de concedieri ca urmare a digitalizării, tranziției climatice și Brexit) va juca un rol important în era post-COVID-19. Acest Fond, care există din 2007, oferă sprijin lucrătorilor care își pierd locul de muncă ca urmare a schimbărilor structurale datorate globalizării. Scopul este oferirea de sprijin pentru căutarea unui loc de muncă, consiliere în carieră, formare continuă, recalificare, coaching și antreprenoriat (www.eppgroup.eu).
Ca urmare a eforturilor grupului PPE pentru mobilizarea unor sume mai mari pentru toate fondurile UE se poate afirma cu certitudine că sunt îndeplinite toate condițiile pentru ca redresarea economiei europene să fie un deziderat posibil, nu doar puternic așteptat. De altfel, ca urmare a faptului că vaccinările progresează rapid și restricțiile au fost ridicate în vara acestui an, previziunile economice ale Comisiei Europene de vară 2021 estimează că economia UE se va extinde cu 4,8% în 2021 și cu 4,5% în 2022, atingând nivelul său pre-pandemic de producție în ultimul trimestru al anului 2021 (ec.europa.eu). Spre bucuria experților, economia din primul trimestru al acestui an s-a dovedit mai rezistentă decât se aștepta, iar rezultatele optimiste ale sondajului Comisiei în rândul consumatorilor și întreprinderilor, precum și mobilitatea de urmărire a datelor sugerează că activitatea din UE a schimbat viteza în al doilea trimestru (ec.europa.eu). De asemenea, este de așteptat ca avântul de creștere economică să fie ridicat în al treilea trimestru, ca urmare a relaxării continue a măsurilor de izolare și a reluării puternice a activităților sociale, inclusiv a turismului (voxeu.org).
Categoric, îmbunătățirea situației de sănătate și consecința ameliorării continue a măsurilor de izolare a virusului și a variantelor sale pun economiile statelor membre UE în mișcare. Ca atare, perspectivele economiei europene pe termen scurt arată mai bine decât se aștepta în primăvara acestui an. Contracția PIB-ului în primul trimestru al anului s-a dovedit a fi marginală și mai ușoară decât a sugerat estimarea preliminară a Eurostat-ului, care a fost inclusă în prognoza de primăvară. Astfel, datorită unei strategii eficiente de izolare și a progreselor în vaccinare a scăzut numărul de noi infecții și spitalizări, ceea ce au determinat statele membre UE să își redeschidă economiile, în special în beneficiul afacerilor din sectorul serviciilor. Rezultatele optimiste ale sondajului Comisie Europene în rândul consumatorilor și întreprinderilor sugerează că o revenire a consumului este deja în curs, consum ce se va consolida în următoarele luni. Activitatea turistică, în ciuda propagării rapide a noilor variante de COVID-19 (în special a variantei Delta), dar beneficiind de certificatul digital de COVID-19 al UE, s-a dovedit a contribui la această relansare a economiei UE. Ca atare, toți acești factori pot contribui la depășirea deficitului temporar al producției, pe de o parte, precum și al creșterii costurilor care afectează părți din sectorul manufacturier, pe de altă parte.
În ansamblu, se estimează că PIB-ul va crește acum cu 4,8% în 2021 și 4,5% în 2022 atât în UE, cât și în zona euro. De asemenea, se preconizează că volumul producției va reveni la nivelul său anterior crizei în ultimul trimestru al anului 2021, ceea ce înseamnă că vom avea o revenire mai rapidă decât era de așteptat, conform previziunilor de primăvară pentru zona euro. Unii specialiști se așteaptă ca producția economică să revină la nivelurile lor pre-pandemice până în al treilea trimestru al anului 2021, după alții însă recuperarea ar dura mai mult timp. Cu toate acestea, activitatea economică din cel de-al patrulea trimestru al anului 2022 ar fi cu aproximativ 1% în urmă față de nivelul așteptat înainte de pandemie. Evident că viteza de recuperare va prezenta variații semnificative între statele membre UE.
De asemenea, previziunile privind inflația din acest an și din anul următor au fost revizuite în sus. Creșterea prețurilor la energie și mărfuri, blocaje ale producției din cauza lipsei unor componente de intrare și a materiilor prime și constrângerile în ceea ce privește capacitatea de producție față de cererea în plină expansiune, atât în țară, cât și în străinătate, ar trebui să exercite o presiune ascendentă asupra prețurilor de consum în acest an. În 2022, se presupune că presiunile se vor reduce treptat pe măsură ce constrângerile de aprovizionare se rezolvă, restanțele se clarifică și crește cererea în mod moderat. În consecință, se prevede că inflația în UE va fi în medie de 2,2% în acest an și 1,6% în 2022 (+0,3 și, respectiv, +0,1 puncte procentuale, comparativ cu prognoza de primăvară). În zona euro, inflația este prognozată să ajungă la 1,9% în 2021 (+ 0,2 puncte procentuale) și la 1,4% în 2022 (+0,1 puncte procentuale).
În economiile de piață emergente inflația a crescut determinată fiind de creșterea prețurilor la produse alimentare și energie (de exemplu în Rusia, Mexic, Brazilia, India) și o depreciere a monedei (de exemplu, Turcia), ceea ce a dus la o înăsprire a politicii monetare (de exemplu în Rusia, Brazilia). În China, creșterea prețurilor de consum a rămas limitată, cu scăderea prețurilor interne la produsele alimentare. Se preconizează că inflația din economiile de piață emergente va rămâne ridicată în 2021 și în prima jumătate a anului 2022, pe fondul prețurilor ridicate ale mărfurilor și a accelerării inflației de bază, deoarece se preconizează că restricțiile se vor relaxa în a doua jumătate a anului 2021. În 2022, se previzionează că inflația din aceste regiuni va fi moderată, iar prețurile mărfurilor se vor stabiliza.
Scăderea consumului privat reflectă o scădere a achizițiilor de bunuri și servicii durabile, și o ușoară creștere a cheltuielilor pentru bunuri nedurabile. Prin contrast, extinderea investițiilor, pentru al treilea trimestru consecutiv s-a datorat impulsului pozitiv din sectorul de construcții. În ceea ce privește exporturile, performanța puternică a acestora a fost determinată de exporturile de bunuri, în timp ce exporturile de servicii au rămas neschimbate.
Totuși, incertitudinea și riscurile din jurul perspectivelor de creștere sunt ridicate, dar rămân în general echilibrate. Riscurile economice se referă în special la răspunsul gospodăriilor și al firmelor la modificările restricțiilor și la impactul retragerii sprijinului de politică de urgență. Iar în majoritatea statelor membre se așteaptă ca aceste evoluții să împingă creșterea economică peste ceea ce s-a previzionat. Însă, amenințarea reprezentată de răspândirea și apariția variantelor de COVID-19 ridică multe semne de alarmă, îngrijorările subliniind importanța unei creșteri rapide a vaccinării complete peste tot în lume.
Calea de redresare proiectată în prognoza Comisiei pentru vara anului 2021 este considerabil mai puternică decât în urma crizei financiare globale și a crizei datoriei publice. O extindere până în 2025 a creșterii PIB-ului ar genera efecte pe termen lung ale pandemie asupra producției potențiale. În același timp, criza de COVID-19 a dus la accelerarea mai multor tendințe structurale care ar putea aduce efecte pozitive economiei UE de lungă durată, inclusiv tranzițiile digitale și ecologice. De exemplu, impulsul puternic al tehnologiei digitale încurajat de criza de COVID-19 ar putea, pe termen lung, să crească productivitatea, deși nu toate sectoarele ar beneficia și efectul ar putea dura mai mult timp. Unele estimări arată că pandemia a accelerat tranziția digitală în Europa cu șapte ani și că 20% din orele de lucru se vor muta definitiv de la birou la casă, ducând astfel la apariția unor noi modele de business în viitor. Însă, cum există diferențe semnificative de competențe digitale între statele membre ale UE, acestea trebuie să fie abordate în mod corespunzător prin politici și investiții adecvate, astfel încât să răspundă provocărilor suplimentare, mai ales a celor generate de piața muncii (voxeu.org).
Însă nu trebuie uitat faptul că pandemia de COVID-19 a reînviat divergența geografică în interiorul UE și datorită structurilor economice specifice fiecărei țări, iar riscul unor divergențe reale persistă în UE, mai ales datorită deteriorării ample a situației fiscale din UE. Deficitul administrației publice a crescut la aproximativ 7% din PIB în 2020 și urmează să crească în continuare la 7,5% din PIB în 2021, iar raportul datorie-PIB a ajuns la aproximativ 92% în UE (și 100% în zona euro) în 2020. Acest lucru va limita spațiul fiscal viitor, în special în țările care aveau deja niveluri relativ ridicate de datorie înainte de criză.
De asemenea, criza generată de pandemia de COVID-19 a condus la creșterea inegalității și la afectarea coeziunii sociale. Muncitorii cu calificare scăzută și tinerii au înregistrat cele mai mari scăderi negative ale ocupării forței de muncă. Sondajele Comisiei privind întreprinderile și consumatorii sugerează că tinerii cu vârsta cuprinsă între 16 și 34 de ani au fost mult mai afectați de criză, ca urmare a pierderilor mari ale veniturilor din muncă înregistrate. Cu toate acestea, politicile de sprijin puse în aplicare de guvernele naționale pentru a proteja locurile de muncă și veniturile au jucat un rol crucial în atenuarea impactului pandemiei asupra veniturilor gospodăriilor. Astfel, indicatorii veniturilor gospodăriilor și sărăciei au rămas în mare măsură stabile la nivelul UE în 2020, deoarece pierderile de venituri au fost atenuate în mare măsură de politicile sociale deja existente, precum și de cele noi. Estimările Comisie pentru jumătate din statele membre UE arată o creștere moderată a ratei de risc de sărăcie a populației în vârstă de muncă (cu vârste cuprinse între 18 și 64 de ani), inclusiv în Portugalia, Grecia, Spania și Italia (ec.europa.eu).
În ceea ce privește economia României, aceasta a evoluat puternic în primul trimestru al acestui an. PIB-ul real a crescut cu 2,8% trimestrial, susținut în principal de consumul privat și de investiții. În schimb, exporturile nete au fost semnificativ negative, reflectând cererea externă slabă și întreruperile lanțului de aprovizionare. Se estimează că PIB-ul real va crește cu 7,4% în 2021 și cu 4,9% în 2022. Potrivit acestor previziunii, creșterea este mai mare decât cea prevăzută în primăvară, datorită performanțelor economice mai puternice din primul trimestru al acestui an. De asemenea, se așteaptă să crească consumul în special pentru sectoarele grav afectate de pandemie, cum ar fi artele, divertismentul, restaurantele și hotelurile. Iar investițiile vor înregistra creșterii susținute peste orizontul prognozat, atât în sectorul privat, cât și în cel public. Ca urmare a redresării principalilor parteneri comerciali ai României, exporturile urmează să se îmbunătățească, însă se preconizează că această contribuție a exporturilor nete la creșterea economică va rămâne negativă. Astfel, se previzionează că această creșterea va continua până în 2022, deși într-un ritm oarecum mai lent, urmând să crească presiunile inflaționiste în 2021. Inflația anuală a crescut de la 1,8% în decembrie 2020 la aproximativ 2,7% în aprilie 2021 și se estimează că va fi în medie 3,2% pe tot parcursul anului 2021, înainte de a scădea la 2,9% în 2022 (voxeu.org).
Conform grupului PPE, toate eforturile UE în scopul redresării economiei europene trebuie să fie dedicate principiului economiei de piață socială, un model care combină conștientizarea socială cu principiile dinamice ale pieței, care, în ultimele decenii, a asigurat standarde ridicate de viață și beneficii sociale/de sănătate pentru toți cetățenii europeni. Pilonii economiei de piață socială fiind locurile de muncă, creșterea economică și afacerile. De aceea, cadrul financiar multianual se concentrează în continuare pe inovație, investiții, locuri de muncă și creștere în Europa.
