De Adrian Stănescu
Într-un moment în care formele euroscepticismului devin tot mai diverse, în care contestările la măsurile propuse de ”establishmentul” de la Bruxelles privind perspectivele construcției europene devin tot mai virulente iar tentativele adversarilor/concurenților Uniunii Europene de a destabiliza sau amplifica puncte de vedere, în mod firesc divergente – o inițiativă de o anvergură, după cum vedem, unică prin substanța ei profund democratică se impune la ordinea zilei: conferința privind viitorul Europei.
Gândită să ofere ocazia cetățenilor europeni să-și spună cuvântul cu privire la direcția spre care se îndreaptă Europa, Conferința trebuie să se constituie în rezultatul opiniilor cetățenilor europeni despre cum ar trebui să evolueze Europa, care să fie prioritățile post-Covid. Contribuțiile cetățenilor din lunile următoare vor fi adunate pe platforma digitală și vor fi supuse dezbaterilor cu parlamentari europeni, membri ai parlamentelor naționale, reprezentanți ai guvernelor și ai UE, precum și cu alte părți interesate.
”Aceste dezbateri vor fundamenta propunerile de politici publice care vor fi transformate apoi în acțiuni concrete ale UE, precizează Parlamentul European.Toți cetățenii europeni sunt bineveniți să participe la acest proces, indiferent de vârstă, gen, educație sau experiență profesională.Parlamentul dorește să se asigure în mod special de participarea tineretului și va folosi evenimentul periodic dedicat tinerilor (European Youth Event) din octombrie 2021 pentru a afla viziunile acestora în privința viitorului Europei.Platforma digitală a Conferinței a fost lansată pe 19 aprilie. Aceasta permite tuturor să exprime și să discute idei online, cât și să organizeze evenimente în UE.
La sfârșitul verii, patru forumuri cetățenești a câte 200 de membri fiecare vor analiza ideile înaintate, pe patru subiecte diferite:
- Democrația și valorile europene, libertăți, statul de drept, securitate
- Schimbări climatice, mediu și sănătate
- Întărirea economiei, justiție socială, locuri de muncă, educație, tineret, cultură, sport și digitalizare
- Migrația și rolul UE în lume
Fiecare dintre aceste forumuri se va întruni de cel puțin trei ori și va fi liber să-și definească prioritățile. Recomandările forumurilor vor fi prezentate Plenarei Conferinței.Plenara Conferinței are un rol central în derularea Conferinței, întrucât reprezentanții instituțiilor UE, ai guvernelor și ai societății civile se vor întâlni aici cu cetățenii pentru a discuta și a dezvolta propuneri de schimbare.Rezultatele vor depinde de propunerile cetățenilor și de dezbaterile ce le vor urma.Raportul final va fi redactat de Comitetul executiv al Conferinței privind Viitorul Europei, pe baza propunerilor aprobate în Plenara Conferinței, și va fi transmis pentru a fi pus în aplicare Parlamentului European, Consiliului și Comisiei”, informează G4media.ro
Odată stabilit cadrul general al dezbaterii încercăm să aducem în atenție o sumă de puncta de vedere, dintre cele mai autorizate față de acest adevărat plebiscit democratic.
La 13 iulie președintele Klaus Johannis afirma în cadrul evenimentului de lansare a dezbaterii naționale privind viitorul Europei, că proiectul european este unul de succes, însă “trebuie să recunoaștem că vocea UE în plan global este una mică”, insistând asupra caracterului vital al relației transatlantice, atât pentru România, cât și pentru Uniunea Europeană. ” O Uniune Europeană a viitorului este, în viziunea României, un proiect indisolubil legat de ideea de unitate și solidaritate europeană în beneficiul tuturor, un proiect în care trebuie să ne preocupe bunăstarea tuturor statelor membre și a cetățenilor europeni, a afirmat marți președintele Klaus Iohannis, în deschiderea evenimentului de lansare oficială a dezbaterii naționale privind viitorul Europei. Șeful statului a pledat pentru o consolidare, și nu o reinventare a proiectului european, vorbind despre necesități precum Uniunea Sănătății și o Europă mai integrată prin aderarea României la Schengen și la zona euro. De asemenea, Klaus Iohannis a făcut un apel la respectarea valorilor europene pentru a “ne poate proteja de derapaje, inclusiv de cele inspirate de abordări populiste sau eurosceptice”, transmitea caleaeuropeană.ro.
Într-un amplu interviu acordat digi24.ro Manfred Weber, președintele Partidului Popular European s-a dovedit tranșant în ceea ce privește viitorul Europei postCovid.
” Aş vrea să visez și eu puțin la Viitorul Europei, de exemplu să facem Europa mai democratică, de ce nu, să votăm în viitor pentru un preşedinte al Uniunii Europene, este un proiect pe termen foarte lung, ştiu, dar de ce să nu visăm la aceste lucruri, la cum să aducem oamenii mai aproape de Bruxelles, mai aproape de procesul de decizie european. Încercăm să facem asta zilnic, dar mai avem nevoie de un impuls, de o noua revoluţie democratică pentru Europa. La asta visăm noi, ca Partid Popular European şi sper că putem să-i convingem şi pe oameni de aceste lucruri.” ….
” Europa este o uniune de țări care vor să fie împreună în mod voluntar. Nu suntem un stat, nu putem impune lucruri statelor membre. Avem nevoie de recunoașterea faptului că acesta este un avantaj pentru noi toți. Și asta trebuie discutat, trebuie să ajungem la această înțelegere. Dar, ca să fiu clar, cred că în următorii 10 ani vom decide multe pentru Viitorul Europei, pentru că următorii 10 ani vor fi decisivi.
Și aș merge mai departe și aș spune, dacă vor fi una-două țări în viitor care vor bloca puterea Uniunii Europene, atunci trebuie să luăm în calcul să facem următorul pas spre unificarea europeană fără acelea. Deci nu mai putem aștepta după cele care sunt prea lente, care nu înțeleg realitatea acestei lumi, de aceea, acest proces de decizie este unul cheie. Uneori este puțin cam tehnic, dar este unul cheie.”
Am subliniat aceste puncta de vedere (am mai prezentat altele anterior) spre a arăta importanța pe care decidenți europeni de primă mână o acordă dezbaterii privind viitorul construcției Europei Comune. Nu ne vom abține însă în a adduce în discuție și puncte de vedere contrare, cu totul contrare.
