Manoela Popescu
La acest moment, potrivit comisarul UE pentru justiție, Didier Reynders, se pare că nu criza pandemică vine să zdruncine blocul comunitar, ci naționalismul judiciar care se manifestă cu mai mare amploare. Acesta avertizează, într-un interviu acordat publicației Financial Times, că există pericolul de a fi subminat, de către sistemele naționale judiciare, dreptul UE și dreptul Curții Europene de Justiție de a avea ultimul cuvânt. De aceea, Comisia Europeană, prin comisarul pentru justiție, a cerut Poloniei, printr-o scrisoare trimisă la Varșovia miercuri (9 iunie 2021), adresată ministrului afacerilor europene Konrad Szymański și ministrului justiției Zbigniew Ziobro, să nu pună sub semnul întrebării primatul dreptului UE asupra dreptului național, solicitând astfel guvernului să retragă o moțiune, aflată pe rolul Curții Constituționale, care vizează revizuirea constituționalității anumitor părți ale tratatelor UE. Purtătorul de cuvânt al Comisiei, Christian Wigand, într-o conferință de presă, a subliniat faptul că această moțiune este îngrijorătoare pentru Comisia Europeană deoarece contestă principiile fundamentale ale dreptului UE (www.reuters.com). Mai mult decât atât, Comisia este „îngrijorată de consecințele unei astfel de acțiuni, în special pentru respectarea statului de drept”, dar și cu privire la „independența și legitimitatea” Curții Constituționale poloneze, judecătorii acelei instanțe fiind aleși în majoritate de către partidul de drept și justiție (PiS).
Se cunoaște faptul că, primul ministru Mateusz Morawiecki a prezentat o moțiune în martie după ce Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis că dreptul european are prioritate asupra constituției poloneze. Decizia a venit în contextul unei dispute privind reformele sistemului judiciar polonez, considerate de Comisie și CJUE ca o amenințare la adresa independenței sistemului judiciar polonez. Răspunsul ministrului justiției Zbigniew Ziobro a fost clar: “Constituția poloneză decide că cererea poate fi înaintată Curții Constituționale”. De asemenea, ministrul justiției din Polonia consideră că “nici un stat sau vreo organizație externă nu poate interzice prim-ministrului polonez să ceară unei Curți Constituționale să rezolve o problemă care ridică îndoieli din punctul de vedere al Constituției poloneze” (www.reuters.com).
Guvernul polonez având la dispoziție o lună de zile pentru a răspunde îngrijorărilor Comisie, în caz contrar, Comisia își rezervă „dreptul de a iniția procedurile adecvate în temeiul tratatelor, dacă este necesar”. Însă, primul ministru polonez, într-o conferință de presă, a declarat că a exclus retragerea moțiunii (www.euractiv.com).
Preocupările Comisie față de respectarea statului de drept în Polonia sunt și rezultatul a unei hotărâri formale a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) la recursul unui important producător de rulouri de iarbă, care solicită despăgubiri din partea statului polonez, în care se face referire pentru prima dată la componența Curții Constituționale poloneze care este „afectată de ilegalitate”. Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) nu este o instituție a Uniunii, ci o curte internațională independentă la care au aderat cei 47 de membri ai Consiliului Europei. Hotărârea CEDO împotriva Poloniei nu este un caz simplu, deoarece Curtea consideră, în unanimitate, că a existat o încălcare a articolului 6 din Convenția europeană a drepturilor omului în ceea ce privește dreptul la un proces echitabil și dreptul de a fi judecat de un tribunal independent și imparțial instituit prin lege. Potrivit CEDO, Curtea Constituțională poloneză nu este de-a dreptul ilegală, ci hotărârea face referire la numirea unuia dintre judecătorii săi fără respectarea regulilor. Astfel, judecătorul M.M. a fost ales de camera inferioară a Parlamentului polonez (Sejm), în timp ce funcția fusese deja ocupată de un alt judecător ales de precedentul Sejm. În hotărârea sa, CEDO scrie: „Curtea a constatat că președintele Poloniei a refuzat să depună jurământul la trei judecători care fuseseră aleși legal în octombrie 2015 de fostul Sejm”. Se pare că acesta nu este un caz izolat, potrivit unor cercetători cu referire la persoanele numite în instanțele ordinare poloneze și în funcții ale Curții Supreme în baza legii poloneze din 8 decembrie 2017 de modificare a legea privind Consiliul Național al Magistraturii, persoanele desemnate la Curtea Constituțională, precum și președintele Curții menționate, nu pot fi considerați drept judecători reali. Conform acestei interpretări, toate deciziile Curții Constituționale poloneze ar trebui considerate invalide, deoarece autoritățile poloneze au încălcat în mod repetat și intenționat Constituția poloneză și legislația europeană (www.euractiv.fr). Hotărârea CEDO este o altă piesă din așa zisa confruntare dintre Comisia Europeană și guvernul polonez cu privire la încercările sale repetate de a menține sistemul judiciar sub control politic. Ultima mutare în contextul acestei dispute este decizia Comisiei de a aduce Polonia în fața Curții de Justiție a UE din cauza existenței unei camere disciplinare care „subminează grav independența judecătorilor și obligația de a asigura o protecție juridică efectivă și deci la ordinea juridică a UE în ansamblu ”(care se referă la legea poloneză din 14 februarie 2020) (ec.europa.eu).
Într-un aviz al Curții Europene de Justiție publicat la jumătatea lunii iunie a.c. este subliniat faptul că sistemul disciplinar pentru judecătorii din Polonia este împotriva dreptului UE. Potrivit grupului PPE, acest aviz este încă o lovitură a așa-numitei reforme judiciare pregătită de Kaczynski, Ziobro și împuterniciții acestora. Grupul PPE, prin purtătorul de cuvânt al grupului pentru libertăți civile, Jeroen Lenaers, subliniază faptul că sistemul judiciar pus în aplicare în Polonia, inclusiv o falsă cameră disciplinară a Curții Supreme, arată că guvernul condus de PiS conduce o distrugere sistematică a statului de drept în Polonia și o represiune tot mai mare a acelor judecători și procurori care apără statul de drept, Constituția poloneză și standardele dreptului european. Grupul PPE așteaptă din partea Comisiei Europene și a statelor membre concluzii imediate cu privire la guvernul din ce în ce mai autocratic condus de PiS în Polonia. Conform grupului PPE, interferența politică a guvernului condus de PiS în sistemul judiciar distruge încrederea Europei în sistemul juridic din Polonia. De aceea, este imperios necesar, subliniază grupul PPE, ca guvernul polonez să se întoarcă pe calea democrației, punând în aplicare rapid și pe deplin hotărârile CEJ, precum și hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului, dar și să țină seama pe deplin de recomandările Comisiei de la Veneția cu privire la sistemul de justiție (www.eppgroup.eu).
Se cunoaște faptul că Uniunea Europeană se bazează pe valorile respectului demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor aparținând minorităților (articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE)). Pentru a se asigura că aceste valori sunt respectate, articolul 7 din TUE prevede un mecanism al Uniunii pentru a determina dacă există o încălcare gravă și persistentă a valorilor Uniunii de către un stat membru și pentru a o sancționa. Acest mecanism a fost recent declanșat pentru prima dată în ceea ce privește Polonia și Ungaria. De asemenea, Uniunea este obligată să respecte prevederile Cartei drepturilor sale fundamentale și, în plus, se angajează să adere la Convenția europeană pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale (CEDO). Atunci când valorile Uniunii sunt amenințate în anumite state membre, instituțiile Uniunii își îmbogățesc setul de instrumente pentru a lupta împotriva declinului democratic și a proteja democrația, statul de drept și drepturile omului.
Tratatul de la Amsterdam a introdus un nou mecanism de sancționare pentru a se asigura că drepturile fundamentale, precum și alte valori și principii europene precum democrația, statul de drept, egalitatea și protecția minorităților sunt respectate de către statele membre ale Uniunii dincolo de limitele legale stabilite de competențele Uniunii Europene. Conform acestui mecanism, Uniunea are puterea de a interveni în zonele lăsate în mod normal statelor membre, în cazul unei „încălcări grave și persistente” a acestor valori. Un mecanism similar fusese deja propus pentru prima dată de Parlamentul European în 1984, în proiectul său de Tratat privind Uniunea Europeană. Apoi, Tratatul de la Nisa a adăugat o fază preventivă, în cazul unui „risc clar de încălcare gravă” a valorilor Uniunii într-un stat membru. Ca atare, articolul 7 alineatul (1) din TUE prevede o „fază preventivă”, care permite unei treimi din statele membre, Parlamentului European și Comisiei să inițieze o procedură în temeiul căreia Consiliul poate vedea dacă există „un risc clar de încălcare gravă” de către un stat membru a valorilor Uniunii consacrate la articolul 2 din Tratatul UE. Hotărârea Consiliului cu privire la existența „unui risc clar de încălcare gravă” poate fi luată cu o majoritate de patru cincimi dintre membrii săi. Însă, înainte de a lua această hotărâre, Consiliul trebuie să audieze statul membru în cauză și îi poate face recomandări, iar Parlamentul European trebuie să acționeze cu o majoritate de două treimi din voturile exprimate, reprezentând majoritatea membrilor săi (articolul 354, al patrulea paragraful din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene) (www.europarl.europa.eu).
În iunie 2019, Comisia a lansat un mecanism de revizuire a statului de drept prin comunicarea „Consolidarea statului de drept în Uniune: plan de acțiune”. Respectivul mecanism, care stă la baza dialogului interinstituțional, include un ciclu anual de revizuire bazat pe un raport al statului de drept care monitorizează situația statului de drept în statele membre. Se cunoaște deja că primul raport de acest fel, publicat în septembrie 2020, cuprinde 27 de capitole pe fiecare țară, care acoperă sistemul judiciar (și în special independența, calitatea și eficiența acestuia), cadrul pentru lupta împotriva corupției (structura juridică și instituțională, prevenirea, aplicarea legii), pluralismul mass-media (organisme de reglementare, transparență în proprietate și interferențe guvernamentale, protecția jurnaliștilor) și alte probleme instituționale legate de echilibrul puterilor (proces legislativ, autorități independente, accesibilitate, control judiciar, organizații ale societății civile). Se poate spune că acest raport întărește considerabil controlul exercitat de Uniune, deoarece, comparativ cu Tabloul de bord pentru justiția din Uniune și alte instrumente de monitorizare și raportare, cuprinde nu numai justiția civilă, ci și justiția penală și administrativă și abordează probleme de independență judiciară, corupția, pluralismul media, separarea puterilor și spațiul transferat societății civile. De asemenea, au fost create puncte naționale de contact pentru a colecta informații în vederea realizării raportului, dar și pentru a asigura dialogul cu statele membre. Desigur, a fost încurajat și dialogul cu părțile interesate, inclusiv organele Consiliului Europei, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Organizația pentru Economie Cooperare și dezvoltare (OECD), rețele judiciare și ONG-uri. Următorul raport anual va fi publicat în iunie 2021 și supus aprobării în luna iulie a.c. (ec.europa.eu).
De asemenea, Comisia publică un raport anual privind aplicarea Cartei drepturilor fundamentale la nivelul celor 27 de state membre. Raport care este examinat și discutat de Consiliu și de către Parlament, Consiliul adoptă apoi concluzii cu privire la acest raport, ca parte a raportului său anual privind situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană. Mai mult decât atât, în decembrie 2020, Comisia a lansat o nouă strategie menită să consolideze punerea în aplicare a Cartei în Uniune, în special în ceea ce privește fondurile Uniunii, printr-o „condiție favorabilă”. Trebuie, de asemenea, amintit faptul că, din 2014, Consiliul a purtat un dialog anual cu toate statele membre din cadrul Consiliului pentru a promova și proteja statul de drept, concentrându-se pe un subiect diferit în fiecare an. Consiliul a decis să examineze, în fiecare al doilea semestru, începând cu 2020, situația statului de drept în cinci state membre, pe baza raportului Comisiei privind statul de drept. În plus, în cadrul semestrului european, problemele legate de valorile Uniunii sunt examinate și pot face obiectul unor recomandări specifice fiecărei țări. În principal, domeniile vizate includ sistemele judiciare (bazate pe tabloul de bord al justiției), dizabilitățile, drepturile sociale și drepturile cetățenilor (în ceea ce privește protecția împotriva criminalității organizate și a corupției) (www.europarl.europa.eu).
Cu toate acestea, în pofida numeroaselor rezoluții și rapoarte ale Parlamentului European și a mai multor proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și hotărâri ale CJUE, potrivit Rezoluției Parlamentului European din 10 iunie 2021 referitoare la situația statului de drept în Uniunea Europeană și aplicarea Regulamentului (UE, Euratom) 2020/2092 privind condiționalitatea, situația statului de drept în Uniunea Europeană continuă să se deterioreze.
Astfel, cunoscute sunt exemplele de cazuri ale Franței, Ungariei, Germaniei în care justiția națională a contestat legi decise la nivel european. Spre exemplu, în Franța, guvernul a făcut apel la Conseil d’État, cea mai înaltă instanță administrativă din Franța, pentru a anula o hotărâre a CEJ din octombrie conform căreia colectarea de date de către serviciile de securitate a încălcat regulile de confidențialitate. Ungaria a trimis o decizie a instanței europene care anulează legea imigrației la curtea sa constituțională. De asemenea, Comisia Europeană a fost nevoită să lanseze în luna iunie a.c. (9 iunie) proceduri judiciare împotriva Germaniei ca răspuns la o hotărâre a curții sale constituționale, conform căreia CEJ a acționat dincolo de competența sa într-un caz legat de cumpărarea de obligațiuni a Băncii Centrale Europene. În mai 2020, Curtea Constituțională Germană a refuzat să se conformeze avizului Curții de Justiție a Uniunii Europene privind răscumpărarea datoriei publice de către Banca Centrală Europeană. Judecătorii de la Karlsruhe (vestul Germaniei), la 5 mai 2020, ceruseră Băncii Centrale Europene (BCE) să justifice conformitatea rambursărilor datoriei publice cu mandatul său, refuzând să respecte avizul Curții de Justiție UE, care a validat programul BCE la sfârșitul anului 2018. Curtea Constituțională germană a considerat că aceste răscumpărări de datorii au avut efecte dăunătoare asupra unor sectoare întregi ale economiei, în special asupra celor care au economisit, penalizați fiind de rate de dobândă foarte mici (www.lemonde.fr). Curtea constituțională germană a spus că CEJ nu a luat în considerare dacă achizițiile de active ale BCE erau proporționale. Instanța germană a fost în cele din urmă satisfăcută atunci când i s-au oferit mai multe informații despre strategia băncii centrale.
Următoarea mare provocare juridică pe care o pregătește Bruxelles este o decizie de adoptare a Curții Constituționale poloneze, care ar putea veni pe 13 iulie, cu privire la compatibilitatea unor elemente ale tratatelor UE cu constituția poloneză. Experții juridici consideră cazul, adus de guvernul naționalist polonez, drept cea mai serioasă provocare de până acum a sistemului juridic al Uniunii Europene (www.baysidenews.net).
Ca atare, înalții oficiali ai UE sunt din ce în ce mai îngrijorați de aceste provocări la adresa supremației legislației UE, fie că provine din țări din estul Europei, cum ar fi Polonia și Ungaria, sau din state fondatoare ale UE, precum Germania și Franța. Riscul de a nu se rezolva această problemă constă chiar în subminarea blocului comunitar, potrivit comisarului UE pentru justiție, Didier Reynders, deoarece există posibilitatea apariției unui efect de cascadă în alte state membre. Reynders afirmând faptul că dacă aceste situații existente nu sunt oprite, vor fi din ce în ce mai multe posibilități pentru diferite state membre de a contesta primatul dreptului UE și competența Curții Europene de Justiție (www.baysidenews.net).
De altfel, conform profesorului de drept european la Universitatea Middlesex, Laurent Pech, o decizie poloneză împotriva supremației CEJ ar echivala cu „o bombă nucleară împotriva ordinii juridice a UE”, deoarece acesta nu contestă doar o lege votată în UE, ci chiar tratatul UE (safenews.md). De aceea, grupul PPE solicită Comisiei să utilizeze toate instrumentele de care dispune, inclusiv Regulamentul privind condiționalitatea legată de statul de drept (în vigoare de la 1 ianuarie 2021) pentru a aborda încălcările persistente ale democrației și ale drepturilor fundamentale în întreaga Uniune, inclusiv atacurile împotriva libertății media și a jurnaliștilor, a migranților, a drepturilor femeilor, a drepturilor persoanelor LGBTIQ, a libertății de asociere și a libertății de întrunire.
