Manoela Popescu
În context pandemic, soluțiile UE nu doar la efectele socio-economice ale crizei de sănătate, dar și la celelalte probleme ale omenirii precum creșterea inegalităților, schimbările climatice, pierderea biodiversității etc., s-au materializat în instrumentul de redresare în valoare de 750 de miliarde de EUR (Next Generation EU). Rolul acestui instrument fiind sprijinirea redresării economice și construirea unui viitor verde, digital și rezilient. Potrivit grupului PPE, Next Generation EU trebuie să fie utilizat pentru finanțarea investițiilor orientate spre viitor, care aduc o valoare adăugată semnificativă la nivelul UE. De asemenea, grupul PPE a militat ca acest instrument să aibă la bază acordul verde european și transformarea digitală pentru a susține economia, a-și îmbunătăți reziliența și a crea locuri de muncă și, în același timp, să asiste la tranziția ecologică, să încurajeze dezvoltarea economică și socială durabilă (www.eppgroup.eu). Adevărul este că grupul PPE apreciază criza pandemică drept o oportunitate unică de a schimba cursul omenirii către o bunăstare durabilă, prin dezvoltarea unei reziliențe colective și comune într-o societate mult mai coezivă și mai favorabilă incluziunii (www.eppgroup.eu).
Elementul central al instrumentului Next Generation EU este Mecanismul de redresare și reziliență, care a fost adoptat prin Regulamentul de instituire la 11 februarie 2021 (www.consilium.europa.eu). Mecanismul de redresare și reziliență în valoare totală de 723,8 miliarde de EUR (în prețuri curente) oferă, așa cum se cunoaște deja, granturi și împrumuturi pentru a sprijini reformele și investițiile în statele membre ale UE. Însă, statele membre UE, pentru a primi sprijin din partea Mecanismului de redresare și reziliență, sunt obligate să stabilească și să transmită Comisiei planurile lor naționale de redresare și reziliență (PNRR). De fapt, fiecare stat membru trebuia să trimită planul său național de recuperare și reziliență Comisiei Europene până pe 30 aprilie 2021. Portugalia a trimis prima planul său către Comisie pe 22 aprilie, urmată de Franța, Germania, Italia și Spania șase zile mai târziu. Însă multe state membre au transmis cu întârziere planurile către Comisie. La data de 23 iunie 2021, 23 de planuri naționale fuseseră înaintate executivului european, mai puțin Malta, Estonia, Olanda și Bulgaria care încă lipsesc de la apelul Comisie (www.touteleurope.eu). Respectivele planuri trebuie să ia forma unor pachete coerente de proiecte, reforme și investiții în șase domenii de politică: tranziție verde, transformare digitală, creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și ocuparea forței de muncă, coeziunea socială și teritorială, sănătatea și reziliența, precum și politicile pentru generația următoare, inclusiv educația și competențele. Conform grupului PPE, aceste proiecte trebuie să contribuie și la implementarea unei strategii industriale care să păstreze sectoarele industriale de bază ale UE (www.eppgroup.eu). De asemenea, grupul PPE solicită Comisiei să evalueze cu atenție fiecare dintre planurile naționale de redresare și să se asigure că toate acestea aduc o contribuție concretă la cele șase domenii cheie identificate: tranziția verde, tranziția digitală, competitivitatea, coeziunea socială, pregătirea și capacitatea de a răspunde la crize și generațiile viitoare, inclusiv educația și abilitățile. Grupul PPE consideră că, pentru un impact maxim, aceste fonduri trebuie distribuite în mod echitabil în diferite sectoare și întreprinderi, cu accent pe generațiile viitoare și egalitatea de gen. În același timp, grupul PPE solicită ca în cadrul planurilor de redresare și reziliență, proiectele fără valoare adăugată reală să nu fie acceptate și insistă ca toate reformele și investițiile să fie legate de repere, obiective și costuri relevante, clare, detaliate și controlate în mod adecvat, utilizând indicatori comuni. Aceste măsuri trebuie să prevină și să detecteze corupția, frauda și conflictele de interese în utilizarea acestor fonduri.
Comisia Europeană continuă maratonul de evaluare a PNRR, după ce până pe 23 iunie 2021 au fost avizate 12 dintre planurile de redresare ale statelor membre primite spre avizare. Ultimele 4 PNRR avizate de Comisia Europeană fiind cele ale Franței, Italiei, Germaniei și Belgiei. Potrivit Comisiei Europene, Franța a livrat un plan de redresare cu adevărat orientat spre viitor. Acesta conține investiții semnificative în hidrogen curat, transport și eficiență energetică, care vor contribui la transformarea ambițiilor de mediu ale Franței în realitate, promovând în același timp competitivitatea și inovația industriei sale. Planul va sprijini o gamă largă de sectoare pentru a deveni mai digitale: afaceri, administrație publică, școli și sectorul sănătății. De asemenea, Franța s-a concentrat pe crearea de mai multe oportunități de locuri de muncă pentru tineri și pe reducerea inegalităților regionale. Combinate cu reforme semnificative, aceste investiții ar trebui să facă economia Franței mai incluzivă și mai rezistentă pentru anii următori.
În ceea ce privește planurile Italiei, Germaniei și Belgiei, după aprobarea Consiliului, li se vor putea aloca, în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență: 191,5 miliarde de EUR vor fi alocate Italiei (68,9 miliarde de EUR sub formă de granturi și 122,6 miliarde de EUR împrumuturi), 25,6 miliarde de EUR sub formă de granturi Germaniei și 5,9 miliarde de EUR sub formă de granturi Belgiei.
Planul de redresare și reziliență al Germaniei specifică alocarea a cel puțin 42% din resursele totale măsurilor care susțin obiectivele climatice și 52% către măsurile care vor sprijinii tranziția digitală. Ca atare, planul Germaniei include, pe de o parte, măsuri de decarbonizare a industriei, cu un accent deosebit pe hidrogenul regenerabil, investițiile în mobilitate durabilă și renovarea clădirilor rezidențiale pentru a le îmbunătăți eficiența energetică (2,5 miliarde de EUR), iar, pe de altă parte, măsuri de sprijinire a transformării digitale a serviciilor publice, în special a serviciilor de sănătate publică și a întreprinderilor. De asemenea, planul include măsuri care abordează capitalul uman și investiții în tehnologii digitale avansate, cu o componentă privind digitalizarea educației. Germania a propus 2,5 miliarde de EUR pentru a sprijini achiziția de mașini electrice. Aprobarea Planului Germaniei de către Consiliu ar permite o prefinanțare a proiectelor avute în vedere de Germania în valoare de 2,3 miliarde de EUR, respectiv 8,7% din suma totală alocată (ec.europa.eu).
În ceea ce privește Planul de redresare și reziliență al Italiei, evaluarea Comisiei constată că acesta prevede alocarea a 37% din cheltuielile totale pentru măsuri care sprijină obiectivele climatice și 25% din resurse vor fi direcționate către măsurile care sprijină tranziția digitală. În acest sens, planul Italiei include investiții pentru finanțarea unui program de renovare la scară largă pentru creșterea eficienței energetice a clădirilor (12,1 miliarde de EUR). De asemenea, planul prevede măsuri pentru promovarea utilizării surselor regenerabile de energie, inclusiv a hidrogenului. Planul pune un accent special pe reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din transport, cu investiții în mobilitatea urbană durabilă și infrastructura feroviară (32,1 miliarde de EUR). În ceea ce privește măsurile de sprijinire a tranziției digitale a Italiei, planul include investiții pentru a sprijini digitalizarea companiilor (13,4 miliarde de EUR) și extinderea rețelelor ultra-rapide în bandă largă și a conectivității 5G. Investițiile importante sunt direcționate către digitalizarea administrației publice, cu măsuri planificate pentru sectoarele administrației publice generale, sănătate, justiție și educație. În urma aprobării de către Consiliu, Italia ar putea beneficia de prefinanțare în valoare de 24,9 miliarde de EUR, adică 13% din suma totală alocată.
Referitor la Belgia, planul de redresare și reziliență prevede alocarea a 50% din resursele totale măsurilor care susțin obiectivele climatice și 27% măsurilor care sprijină tranziția digitală. Astfel, planul include investiții în măsuri de sprijinire a renovării clădirilor publice și private din întreaga țară pentru creșterea eficienței energetice a acestora, implementarea tehnologiilor de energie alternativă, cum ar fi producția de hidrogen cu emisii reduse de carbon și reforme și investiții pentru accelerarea tranziției către mobilitatea ecologică. De asemenea, planul prevede investiții importante pentru restabilirea biodiversității, abordarea problemei în creștere a secetelor și promovarea utilizării eficiente a resurselor, a reciclării și a economiei circulare. PNRR al Belgiei include măsuri de digitalizare a administrației publice și a sistemului de justiție, furnizarea de formare în domeniul competențelor digitale, consolidarea capacității de securitate cibernetică a Belgiei și dezvoltarea cadrului legal pentru desfășurarea 5G. Aprobarea de către Consiliu a planului Belgiei ar permite o prefinanțarea de 770 milioane de EUR, respectiv 13% din alocarea totală.
Înainte de avizarea acestor 3 PNRR, alte 8 planuri au fost aprobate de Comisie: Portugalia, Spania, Grecia, Luxemburg, Danemarca, Slovacia, Austria și Lituania. Astfel, Comisia a acordat joi, 17 iunie 2021, un aviz pozitiv planului de redresare și reziliență al Danemarcei, ce propune reforme și investiții în valoare de 1,5 miliarde de EUR. Iar pe 18 iunie 2021, Comisia Europeană a acordat o evaluare pozitivă planului de recuperare și reziliență al Luxemburgului. Prin adoptarea avizului Comisiei, UE va putea acorda granturi în valoare de 93 de milioane de EUR în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (RRF), finanțare necesară punerii în aplicare a planului luxemburghez de redresare și reziliență. Evaluarea Comisiei a analizat în special dacă investițiile și reformele prevăzute în planul Luxemburgului contribuie la abordarea eficientă a provocărilor identificate în semestrul european; sprijină tranzițiile ecologice și digitale; contribuie la consolidarea potențialului de creștere, a creării de locuri de muncă și a rezilienței economice și sociale; asigură tranziția ecologică și digitală a Luxemburgului. Evaluarea Comisiei a planului Luxemburgului a relevat următoarea alocare: 61 % din cheltuielile totale măsurilor care sprijină obiectivele climatice, 32 % din cheltuielile totale măsurilor care sprijină tranziția digitală. Referitor la obiectivele climatice pe care și le-a propus Luxemburgul, cea mai mare parte din bugetul total al planului revine următoarelor acțiuni: măsuri de furnizare a energiei din surse regenerabile pentru un proiect de cartier de locuințe din Neischmelz; schema de sprijin pentru instalarea punctelor de încărcare pentru vehiculele electrice; schema „Naturpakt” care încurajează municipalitățile să protejeze mediul natural și biodiversitatea. Iar tranziția digitală va fi sprijinită prin investiții în digitalizarea serviciilor și procedurilor publice, în digitalizarea proiectelor pentru asistență medicală (soluție online pentru controalele medicale la distanță) și în înființarea unui laborator pentru testarea conexiunilor de comunicare ultra-sigure bazate pe tehnologia cuantică. Conform evaluării Comisiei, planul reprezintă un răspuns cuprinzător și echilibrat în mod adecvat la situația economică și socială a Luxemburgului, contribuind astfel în mod corespunzător la toți cei șase piloni ai Regulamentului privind RRF. Astfel, în ceea ce privește consolidarea rezilienței economice și sociale a Luxemburgului, Comisia apreciază că planul Luxemburgului va contribui la abordarea eficientă a tuturor provocărilor identificate sau a unui subset semnificativ de provocări identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări. În mod specific, planul contribuie la: abordarea recomandărilor specifice fiecărei piețe a muncii prin tratarea neconcordanțelor de competențe și prin sporirea capacității de inserție profesională a lucrătorilor în vârstă; creșterea rezilienței sistemului de sănătate; creșterea numărului de locuințe disponibile, la tranzițiile ecologice și digitale și la asigurarea respectării cadrului de combatere a spălării banilor. Referitor la sprijinirea proiectelor emblematice de investiții și reforme, Planul Luxemburgului propune proiecte în 5 domenii emblematice europene, din totalul celor 7. Acestea sunt proiecte de investiții specifice care se ocupă de aspecte comune tuturor statelor membre în domenii care creează locuri de muncă și creștere economică și sunt necesare pentru tranzițiile ecologice și digitale. Aprobarea Consiliului a planului ar permite plata unei prefinanțări în valoare de 12 milioane de EUR către Luxemburg, ceea ce reprezintă 13 % din suma totală alocată (ec.europa.eu).
Data de 17 iunie 2021 a adus UE aprobarea planurilor naționale de redresare și reziliență ale Spaniei și Greciei, cărora li se vor aloca, în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) granturi de 17,8 miliarde de EUR și împrumuturi în valoare de 12,7 miliarde de EUR – Greciei și granturi în valoare de 69,5 miliarde de EUR Spaniei. Aceste finanțări vor sprijini punerea în aplicare a măsurilor esențiale de investiții și reformă prezentate în planurile lor de redresare și reziliență. Planurile celor două state membre UE au fost evaluate de către Comisie pe baza criteriilor stabilite în Regulamentul MRR. Astfel, analizele Comisiei au urmărit dacă investițiile și reformele prevăzute contribuie la abordarea eficientă a provocărilor identificate în semestrul european; sprijină tranzițiile ecologice și digitale; contribuie la consolidarea potențialului de creștere, a creării de locuri de muncă și a rezilienței economice și sociale. Evaluarea planului Spaniei a relevat faptul că Spania își propune să aloce 40% din resursele totale pentru măsuri climatice și 28% pentru tranziția digitală, în timp ce Grecia preconizează că va aloca 38% măsurilor climatice, 28% tranziției digitale și 2,3 miliarde de EUR pentru reformarea învățământului. Cu alte cuvinte, Spania vă distribui 6,1 miliarde de EUR pentru investiții în tehnologii curate și pentru accelerarea dezvoltării și utilizarea surselor regenerabile de energie, iar 7,8 miliarde de EUR vor fi alocate pentru îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor publice și private. Conform CE, planurile celor două state membre reprezintă un răspuns cuprinzător și echilibrat la situația lor economică și socială, contribuind în mod corespunzător la toți cei șase piloni ai Regulamentului privind MRR. De asemenea, cele două PNRR-uri abordează toate cele 7 domenii emblematice europene și nu includ măsuri care să afecteze mediul înconjurător în mod semnificativ. Aprobarea Consiliului a planurilor Spaniei și Greciei ar permite plata unor prefinanțări, reprezentând 13% din suma totală a celor două PNRR-uri, în valoare de 9 miliarde de EUR către Spania și 4 miliarde de EUR Greciei (ec.europa.eu).
Primul plan adoptat de Comisia Europeană pe 16 iunie 2021 a fost planul de recuperare și reziliență al Portugaliei, ceea ce a dat undă verde celor 16,6 miliarde de EUR (13,9 miliarde de EUR în subvenții și 2,7 miliarde de EUR în împrumuturi) în cadrul Mecanismului de Recuperare și Reziliență (MRR) în perioada 2021-2026. Această finanțare va sprijini punerea în aplicare a măsurilor cruciale de investiții și reformă prezentate în planul de recuperare și reziliență al Portugaliei. Portugalia fiind primul stat membru care a trimis Planul spre avizare Comisiei la data de 22 aprilie 2021. Conform comunicatului oficial, Comisia a evaluat planul Portugaliei pe baza criteriilor stabilite în Regulamentul MRR. Analiza Comisiei a urmărit dacă investițiile și reformele cuprinse în planul Portugaliei susțin tranzițiile ecologice și digitale; dacă contribuie la abordarea eficientă a provocărilor identificate în semestrul european; și dacă prin realizarea acestora Portugalia își va consolida potențialul de creștere, va crea locuri de muncă și reziliența economică și socială. La prima vedere, evaluarea Comisiei constată că planul Portugaliei alocă 38% măsurilor care sprijină obiectivele climatice și 22% măsurilor care sprijină tranziția digitală. Investițiile avute în vedere pentru finanțarea unui program de renovare la scară largă pentru creșterea eficienței energetice a clădirilor sau promovarea eficienței energetice și utilizarea surselor alternative de energie în procesele industriale reprezintă componente importante ale PNRR Portugaliei care vor contribui la atingerea obiectivelor climatice. Eforturile digitale ale Portugaliei vor viza digitalizarea administrației publice și modernizarea sistemelor informatice ale Serviciului Național de Sănătate, precum și a laboratoarelor tehnologice din școlile secundare și centrele de formare profesională. În ceea ce privește consolidarea rezilienței economice și sociale a Portugaliei, Comisia consideră că planul Portugaliei include un set extins de reforme și investiții care se consolidează reciproc, care contribuie la abordarea eficientă a tuturor sau a unui subgrup semnificativ al provocărilor economice și sociale prezentate în recomandările specifice țării de către Consiliu în semestrul european din 2019 și în 2020. De asemenea, planul include măsuri în domeniile accesibilității și rezilienței serviciilor sociale și a sistemului de sănătate, educație și competențe, cercetare și dezvoltare și inovare, climă și tranziție digitală, mediul de afaceri, calitatea și durabilitatea finanțelor publice și eficiența sistemului de justiție. Planul Portugaliei propune proiecte în șase zone emblematice europene. Spre exemplu, Portugalia a propus să acorde 610 milioane de EUR pentru renovarea clădirilor publice și private pentru a-și îmbunătăți performanța energetică. Sistemele de control instituite de Portugalia sunt considerate adecvate pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii. Planul oferă suficiente detalii cu privire la modul în care autoritățile naționale vor preveni, detecta și corecta cazurile de conflict de interese, corupție și fraude legate de utilizarea fondurilor, așa cum solicita grupul PPE. Aprobarea de către Consiliu a planului ar permite debursarea unei prefinanțări de 2,2 miliarde de EUR către Portugalia, respectiv 13% din suma totală alocată pentru Portugalia (ec.europa.eu).
De altfel, grupul PPE solicită să se asigure că societatea civilă, partenerii sociali și autoritățile locale și regionale sunt consultate în implementarea și monitorizarea planurilor, pentru a implica mai mult toți beneficiarii și pentru a garanta transparența acestor planuri.
Dat fiind stadiul evaluării PNRR de către Comisia Europeană, se așteaptă ca statele membre să primească în curând fonduri din planul european de redresare de 750 de miliarde de EUR destinat depășirii crizei pandemice de COVID-19. Mai ales că se așteaptă ca miniștrii economiei și finanțelor să adopte primul set de planuri de redresare și reziliență prin implementarea deciziilor la reuniunea lor din 13 iulie 2021.
