Despre Strategia industrială a Uniunii Europene post-COVID-19

Manoela Popescu

 

Comisia a adoptat pe data de 5 mai 2021 actualizarea Strategiei industriale a Uniunii Europene în vederea adaptării obiectivelor sale în acest domeniu la noile circumstanțe ale crizei multidimensionale generată de pandemia de COVID-19. Aceasta înseamnă că actualizările strategiei industriale realizate de Comisie vor contribui la punerea în mișcare a tranziției către o economie mai sustenabilă, digitală, rezilientă și competitivă la nivel mondial.

Trebuie precizat faptul că această strategie actualizată reafirmă prioritățile stabilite în comunicarea Comisiei din martie 2020, publicată chiar cu o zi înainte ca Organizația Mondială a Sănătății să declare epidemia de COVID-19 drept pandemie. În același timp, strategia industrială actualizată aplică lecțiile învățate în timpul crizei pandemice în vederea începerii redresării și creșterii autonomiei strategice a Uniunii Europene. Cum problemele majore evidențiate de criză sunt legate de frontierele care restricționează libera circulație a persoanelor, bunurilor și serviciilor, întreruperea lanțurilor globale de aprovizionare (care afectează disponibilitatea produselor esențiale), precum și a cererii, strategia industrială actualizată propune noi măsuri pornind de la toate acestea, dar și pentru a susține investițiile. Astfel, strategia actualizată propune noi măsuri menite să consolideze reziliența pieței unice, îndeosebi în perioade de criză, abordând necesitatea de a înțelege mai bine relațiile de dependență dintre anumite domenii strategice cheie și, în același timp, prezentând un set de instrumente pentru reducerea acestor dependențe. De asemenea, strategia actualizată oferă și noi măsuri de accelerare a dublei tranziții verzi și digitale. Totodată, strategia actualizată prezintă cerințele de a identifica și monitoriza principalii indicatori ai competitivității economiei UE în ansamblu, respectiv integrarea pieței unice, creșterea productivității, competitivitatea internațională, investițiile publice și private și investițiile în cercetare și dezvoltare.

Ținând cont de faptul că pandemia de COVID-19 a afectat oportunitățile oferite de piața unică, iar cetățenii și firmele au suferit de pe urma efectelor măsurilor de mișcare și de distanțare fizică, Comisia a propus drept actualizare la strategia industrială următoarele măsuri: un instrument pentru situații de urgență al pieței unice, respectarea prevederilor Directivei privind serviciile, întărirea supravegherii pe piață a produselor și mobilizarea unor investiții semnificative pentru a sprijinii IMM-urile. Instrumentul pentru situații de urgență al pieței unice reprezintă o soluție structurală pentru asigurarea liberei circulații a persoanelor, bunurilor și serviciilor în cazul unor crize viitoare. Ca atare, instrumentul va garanta mai multă transparență și solidaritate și va contribui la soluționarea deficitelor de produse critice prin accelerarea punerii la dispoziție a acestor produse și prin consolidarea cooperării în materie de achiziții publice. Directiva privind serviciile vine să asigure UE că statele membre își respectă obligațiile existente, inclusiv obligația de notificare, în vederea identificării și eliminării unor potențiale noi bariere  (ec.europe.eu).

Mai mult decât atât, strategia actualizată se concentrează pe IMM-uri, pentru care prevede sprijin financiar și măsuri adaptate, menite să le ofere, atât acestora, cât și firmelor nou-înființate, posibilitatea de a adopta dubla tranziție. Ca atare, Strategia industrială a UE actualizată nu doar că va mobiliza investiții în vederea sprijinirii IMM-urilor, ci va implementa sisteme de soluționare alternativă a litigiilor și va oferi măsuri de combatere a riscurilor de insolvență care afectează IMM-urile.

Întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) reprezintă principalele motoare ale economiei europene și coloana vertebrală a acesteia. IMM-urile produc 58% din PIB-ul Uniunii Europene și reprezintă 67% din toate locurile de muncă din sectorul privat. Ele stimulează inovația, se adaptează cu ușurință la forțele pieței, au un impact economic puternic în sectoarele de afaceri, generează locuri de muncă și oferă o forță de muncă tânără calificată. Responsabilitatea directă pentru conducerea acestor întreprinderi revine frecvent unor figuri antreprenoriale puternice centrate pe familie, ceea ce le poziționează drept un pilon al creșterii economice. Mai mult decât atât, cu capital financiar peste medie și o răspândire largă a riscurilor de investiții, întreprinderile mici și mijlocii stau ferm și vertical în fața crizelor financiare globale. De aceea, Uniunea Europeană lucrează pentru a consolida sprijinul acordat IMM-urilor prin crearea de condiții favorabile antreprenoriatului. Astfel că, pentru perioada 2021-2027, programul COSME va fi integrat în programul de piață unică al UE și va beneficia de un buget de 4,2 miliarde de EUR, având mai multe obiective: îmbunătățirea funcționării pieței interne; consolidarea competitivității întreprinderilor din UE, inclusiv a IMM-urilor; facilitarea dezvoltării standardelor europene de calitate; protejarea mai bună a consumatorilor; îmbunătățirea sănătății oamenilor, animalelor și plantelor, precum și a bunăstării animalelor; promovarea statisticilor de înaltă calitate, fiabile și în timp util (www.touteleurope.eu).

Referitor la susținerea IMM-urilor în procesul de dublă tranziție și a depășirii efectelor crizei pandemice, grupul PPE consideră că legislația UE ar trebui evaluată pentru impactul acesteia asupra IMM-urilor. „Mărimea unică pentru toți” nu este întotdeauna cea mai potrivită abordare potrivit grupului PPE, deoarece normele UE nu ar trebui să aibă ca rezultat o povară disproporționată și restricții birocratice asupra întreprinderilor mai mici, ceea ce le face imposibilă prosperarea și dezvoltarea. Grupul PPE consideră că IMM-urile ar trebui să aibă un acces mai bun la finanțare, deoarece, mai ales în contextul crizei de COVID-19, acesta este principalul obstacol în calea creșterii lor. În acest sens, grupul PPE subliniază faptul că, pe lângă instrumente precum COSME, poate constitui o sursă de finanțare a IMM-urilor și capitalul neutilizat, care poate completa astfel oportunitățile de finanțare oferite de programele de cercetare ale UE și pentru a promova forme alternative de finanțare, inclusiv capitalul de risc. Grupul PPE solicită Comisiei, de asemenea, mediu de reglementare pentru start-up-uri, deoarece acestea au un rol major în revoluția inovației și sunt, întotdeauna, IMM-uri la origine (www.eppgroup.eu).

După ce mai multe IMM-uri s-au plâns că UE nu intră în legătură cu nevoile lor de afaceri, Comisia Europeană l-a numit pe domnul Vazil Hudák, la 5 mai 2021, în funcția de trimis al IMM-urilor UE. Potrivit grupului PPE, nominalizarea vine cu un an și jumătate mai târziu și este lipsită de orice detalii semnificative, ceea ce arată disprețul Comisiei față de IMM-uri. Grupul PPE apreciind că această nominalizare aduce mai multe întrebări decât răspunsuri. Fără a se cunoaște procesul numirii dlui Hudák în această funcție, grupul PPE se întreabă cine este acesta și de ce a fost nominalizat pentru un astfel de pot, mai ales că la două zile de la anunțul Comisiei privind nominalizarea sa, au apărut în mass-media știri despre faptul că domnul Hudák a fost numit și de prim-ministrul Georgiei drept noul său consilier special pentru investiții străine. De aceea, grupul PPE ar dori să știe dacă numirea domnului Hudák în funcția de trimis al IMM-urilor este cu normă parțială (www.eppgroup.eu).

În ceea ce privește strategia industrială a UE, grupul PPE cere Comisiei Europene să finalizeze cât mai repede activitățile de pregătire, respectiv lucrările în desfășurare, și să elaboreze un plan clar pentru toate ecosistemele relevante din industrie. Obiectivul grupului PPE fiind o industrie europeană durabilă, digitală și prosperă. Salutând propunerea Comisiei de actualizare a strategiei industriale, grupul PPE amintește că „planul pentru tranziția verde și digitală a Europei va funcționa numai dacă industria europeană face parte integrantă din respectivul plan”. Insistând, grupul PPE susține că „obiectivele ecologice, digitale și industriale trebuie să fie tratate pe picior de egalitate, întrucât toate sunt dependente unul de celălalt”. Mai mult decât atât, potrivit grupului PPE, toate aceste obiective trebuie reunite în măsuri concrete specifice fiecărui ecosistem industrial, deoarece fiecare ecosistem are nevoie de o strategie care să răspundă nevoilor sale specifice de competitivitate, durabilitate și digitalizare. (www.eppgroup.eu).

Se cunoaște faptul că industria UE are aproximativ 35 de milioane de angajați și reprezintă aproximativ 16% din economiile UE (ec.europa.eu). În contextul crizei pandemice, credința grupului PPE este că stimulentele pentru industrie, precum și cheltuielile publice trebuie să fie aliniate la prioritățile stabilite în strategia industrială. Concluzionând, grupul PPE confirmă existența tuturor ingredientelor necesare unei astfel de abordări în propunerile Comisiei, însă consideră că lipsește în continuare o strategie generală care să ducă la atingerea obiectivele UE pentru 2030 (www.eppgroup.eu).

Strategia industrială actualizată a UE caută să se asigure că industria europeană poate fi deschizătoare de drumuri în această nouă eră. Bazele acesteia fiind puse de Comisie la 10 martie 2020, astfel încât să sprijine dubla tranziție către o economie verde și digitală, să facă industria UE mai competitivă la nivel mondial și să consolideze autonomia strategică deschisă a Europei.

Conform opiniei lui Margrethe Vestager, vicepreședintele executiv pentru o Europă pregătită pentru era digitală, prin strategia industrială actualizată se dorește asigurarea că industriile europene au tot ce le trebuie ca să pună în mișcare dubla transformare digitală și verde a economiei, asigurând, totodată, competitivitatea acestor industrii, inclusiv în contextul redresării în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19. Iar pentru atingerea acestui deziderat, sunt necesare noi investiții, în oameni, în tehnologii și într-un cadru de reglementare adecvat, care să garanteze echitatea și eficiența. De aceea, Strategia industrială actualizată extinde sfera de cuprindere a instrumentelor pe care le are deja la dispoziție, arătând astfel nu doar că lecțiile crizei au fost învățate, ci și angajamentul de a colabora cu actorii economici din întreaga Europă.

Toate aceste actualizări vor conduce la asigurarea poziției Europei de lider industrial mondial, conferindu-i astfel, potrivit lui Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, un avantaj competitiv în domeniul tehnologiilor digitale și verzi. Cooperarea cu partenerii UE care au aceeași viziune va contribui la reducerea dependențelor strategice ale UE și la dezvoltarea de noi standarde și reglementări esențiale pentru forța economică a Uniunii. Referitor la dependența strategică a UE, potrivit primului Raport de analiză a dependențelor strategice ale UE, aceasta este foarte dependentă de furnizori străini la 137 de produse din ecosisteme sensibile, dintr-un total de 5 200 de produse analizate, care reprezintă 6 % din valoarea tuturor produselor importate în Europa. Dintre aceste produse peste jumătate provin din China, urmată de Vietnam și Brazilia. De asemenea, 34 de produse sunt mai vulnerabile, cu un potențial scăzut de diversificare și înlocuire cu producția UE. Aceste produse, care includ diverse materii prime și substanțe chimice utilizate în industriile mari consumatoare de energie și în sănătate, reprezintă 0,6 % din valoarea tuturor produselor importate în Europa.

De aceea, vor fi sprijinite alianțele care pot să accelereze activitățile care nu s-ar putea dezvolta altfel. De asemenea, strategia actualizată prevede atragerea investitorilor privați pentru a discuta noi parteneriate și modele de afaceri într-un mod deschis, transparent și pe deplin conform cu normele în materie de concurență, creând astfel locuri de muncă valoroase. Alianțele industriale, în principiu, oferă o platformă amplă și deschisă, de aceea vor acorda o atenție deosebită incluziunii start-up-urilor și IMM-urilor. În acest sens, Comisia pregătește lansarea a două alianțe: Alianța pentru procesoare și tehnologiile semiconductorilor și a Alianța pentru date industriale, tehnologii de vârf și tehnologii de tip cloud și are, totodată, în vedere pregătirea unei Alianțe pentru vehicule de lansare spațială, precum și a unei Alianțe pentru un sector aviatic cu emisii zero.

Criza pandemică oferă astfel UE posibilitatea de a începe o adevărată revoluție industrială dacă vor fi realizate investițiile adecvate în tehnologiile cheie, într-un cadru corespunzător. Cert este că Europa are la dispoziție mijloacele de a construi și dezvolta o industrie inovatoare, curată, rezilientă și digitală, care să ofere locuri de muncă de calitate și să asigure un viitor prosper tuturor actanților de pe piața unică europeană și nu numai.

 

Share on facebook
Facebook
Share on whatsapp
WhatsApp
Share on twitter
Twitter
Share on email
Email
Share on print
Print

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top