„Vaccinarea pentru toți”, deziderat al grupului PPE, în contextul propagării noilor mutații ale COVID-19

Manoela Popescu

 

Pandemia de COVID-19 a supus lumea întreagă la o provocare fără precedent, testând capacitatea sistemului de a reacționa rapid, de a schimba cursul pe măsură ce prioritățile se schimbă, de a transfera și mobiliza resurse și de a implementa un răspuns durabil și coordonat la nivel global. Se cunoaște faptul că această pandemie a avut diverse repercusiuni asupra solidarității și cooperării pentru dezvoltare. De asemenea, criza pandemică a perturbat metodele de lucru, parteneriatul și modelele de afaceri și a pus presiune asupra finanțelor publice. De aceea, lupta împotriva pandemiei de COVID-19 a devenit prioritatea tuturor, iar vaccinarea reprezintă, în acest moment, speranța de reluare a unei vieți normale.

Pornind de la ideea că dezvoltarea și distribuirea unui vaccin eficace și sigur împotriva COVID-19 reprezintă o soluție durabilă la pandemia de COVID-19, pentru a maximiza șansele de a pune la dispoziție cu succes un vaccin tuturor europenilor în cel mai scurt timp posibil, UE a prezentat o strategie a UE privind vaccinurile. De asemenea, pentru a facilita accesul la vaccinuri și la dispozitive de testare pentru COVID-19, UE a adoptat o decizie care permite țărilor UE să scutească spitalele și medicii de la plata TVA pentru vaccinuri și dispozitive de testare.

Se știe că Strategia UE privind vaccinurile urmărește: garantarea producției de vaccinuri în UE; asigurarea unei aprovizionări suficiente pentru țările UE, prin acorduri preliminare de achiziție cu producătorii de vaccinuri;  adaptarea cadrului de reglementare al UE la actuala situație de urgență; utilizarea flexibilității maxime a normelor UE pentru a accelera procesul de dezvoltare, autorizare și distribuire a vaccinurilor. Potrivit Strategiei, Comisia a mobilizat o parte semnificativă din bugetul disponibil în cadrul Instrumentului pentru sprijin de urgență pentru a se asigura că țările UE se pot aproviziona cu suficiente vaccinuri. În acest sens, a încheiat un portofoliu extins de acorduri preliminare de achiziție cu diferiți producători de vaccinuri. Iar la 20 mai 2021, printr-un comunicat de presă, Comisia preciza semnarea, în numele tuturor țărilor UE, a unui nou contract pentru a se asigura, că între sfârșitul anului 2021 și 2023, se vor produce 1,8 miliarde de doze și că acestea vor fi livrate către UE. (www.consilium.europa.eu). Aceasta după ce, la 8 mai 2021, Ursula von der Leyen anunțase deja acest nou acord de cumpărare a vaccinului cu Pfizer pentru achiziționarea a până la 1,8 miliarde de doze de vaccin, programate până în 2023, dintre care 900 de milioane sunt opționale. Acesta este al treilea contract cu alianța farmaceutică, după cele din noiembrie 2020 și ianuarie 2021, fiecare prevăzând 300 de milioane de doze (www.lesechos.fr).

După un început dificil, potrivit președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vaccinarea în Europa capătă impuls, depășind 100 de milioane de vaccinuri în UE”. Campania din cadrul Uniunii Europene de vaccinare a permis imunizarea totală a 27 de milioane de persoane, adică primirea celei de-a doua doze. Speranța tuturor fiind de atingerea obiectivului de a vaccina 70% dintre adulții din Uniunea Europeană (www.lesechos.fr).

În prezent, peste 1,3 miliarde de doze de vaccinuri anti-COVID-19 au fost administrate în cel puțin 162 de țări sau teritorii din întreaga lume, într-o cursă de imunizare condusă încă de Israel, care a vaccinat deja peste 60% din populația sa. Vaccinurile sunt administrate cu scopul de a salva vieți și de a păstra sănătatea tuturor. Însă, încă de la începutul campaniilor de vaccinare (sfârșitul anului 2020) experții umanitari au tras un semnal de alarmă cu privire la lacunele mari în distribuția vaccinurilor între cele mai bogate și cele mai sărace țări. Aceștia dau vina pe țările bogate pentru că au cumpărat doze de vaccin COVID-19, în timp ce țările sărace sunt private de ele, tendință care continuă și în prezent, încă de la primele doze de vaccin care au devenit disponibile. În acest context, președintele Grupului Băncii Mondiale, David Malpass, considerând că vaccinarea împotriva COVID-19 este o problemă globală, a explicat că nu va exista o recuperare durabilă și favorabilă incluziunii fără colaborarea tuturor părților interesate. De aceea, David Malpass a propus măsuri necesare pentru a accelera producția de ser și pentru a asigura distribuția sigură și eficientă a dozelor în țările în curs de dezvoltare. Iar Esperanza Martinez, responsabilă cu gestionarea crizelor COVID-19 la Comitetul Internațional al Crucii Roșii, a cerut umanității să promoveze cauza vaccinării pentru toți.

Țările cu venituri reduse se bazează pe un program global pentru accesul la aceste vaccinuri, programul Covax (cunoscut oficial sub denumirea COVID-19 Vaccines Global Access Facility). Această inițiativă este condusă de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), Coaliția pentru Inovații în Pregătirea Epidemică (CEPI) și Gavi, Alianța pentru Vaccinuri. Dar este acest lucru suficient pentru țările în curs de dezvoltare?

Aceasta deoarece Covax, mecanismul de solidaritate internațional pentru a facilita imunizarea în țările în curs de dezvoltare, a început cu încetinire și a administrat doar 40 de milioane de doze în 113 țări, ceea ce reprezintă 4% din miliardul de doze injectate la nivel mondial de la începutul anului. O accelerare a facilitării vaccinării este esențială, dar pare la acest moment imposibilă și datorită complexității procesului generată de multitudinea variantelor virusului ucigaș. Covax a strâns deja 11 miliarde de dolari în finanțare și și-a anunțat intenția de a strânge încă 2 miliarde de dolari pentru a plăti dozele promise.

Primele livrări au avut loc pe 24 februarie anul acest în Ghana, cu o întârziere de aproximativ două luni față de campaniile de vaccinare din Statele Unite și Europa. Pornit pe drumul cel bun, procesul de livrare a vaccinurilor a fost împiedicat în martie și aprilie de decizia Indiei, confruntată cu o explozie în cazurile de COVID-19, de a limita drastic exporturile de vaccin AstraZeneca fabricate local de către Institutul Serului din India. Respectivul vaccin, ieftin și ușor de transportat, constituind astăzi cea mai mare parte a livrărilor, chiar dacă Covax este furnizat și în Coreea de Sud. Covax spera să livreze 238,2 milioane de doze către cele 142 de țări participante până astăzi, 31 mai 2021. Scopul este vaccinarea a cel puțin 20% din populația celor 92 de țări cele mai defavorizate până la sfârșitul anului  2021. Acest obiectiv se raportează la 70% din populația vaccinată pe care o vizează Uniunea Europeană sau la aproape întreaga populație adultă a Statelor Unite, promisă de administrația Biden până în vară. În vederea atingerii acestui obiectiv, pe 25 mai 2021, la ședința Consiliului European dedicată în mare măsură COVID-19, cei douăzeci și șapte și-au stabilit un obiectiv de a dona cel puțin 100 de milioane de doze de vaccin până la sfârșitul anului către țările mai puțin dezvoltate care au cel mai mult nevoie de el, ca parte a mecanismului Covax.

Cum Africa este continentul cel mai puțin vaccinat, inegalitate denunțată de multe ori de șeful OMS Tedros Adhanom Ghebreyesus, care explică faptul că, atâta timp cât pandemia se va dezlănțui în anumite părți ale lumii, riscul apariției unor variante și mai periculoase rămâne nerezolvat, Uniunea Africană încearcă să achiziționeze vaccinuri bilateral, în afara programului Covax. Astfel, Uniunea Africană a anunțat cumpărarea a 270 de milioane de doze de vaccinuri pentru Africa, însă fără a face publică lista țărilor beneficiare sau programul de livrare. Multe țări africane au semnat, de asemenea, acorduri bilaterale cu laboratoarele importante pentru a obține vaccinurile de care acestea au nevoie. Spre exemplu, Marocul a comandat 10 milioane de doze de vaccin de la laboratorul chinez Sinopharm, în timp ce se bazează pe 1,6 milioane de doze din mecanismul de ajutor pilotat de OMS.

Pe 24 aprilie Franța anunța că, pentru a accelera procesul de transfer către țările cel mai puțin acoperite de vaccin, va furniza 100.000 de doze de vaccin AstraZeneca către țările în curs de dezvoltare, devenind prima țară a Uniunii Europene care își trimite propriile doze în programul Covax. Franța inaugurează astfel mecanismul european de partajare a vaccinurilor. Ar trebui să elibereze în total 500.000 de doze până la sfârșitul lunii iunie. Șeful statului a îndemnat țările G7 să trimită 5% din dozele de vaccin către țările în curs de dezvoltare aflate în urmă în programul lor de vaccinare (www.lesechos.fr).

Ținând cont de această situație, grupul PPE dorește să ajute țările în curs de dezvoltare să lupte împotriva pandemiei COVID-19 și să accelereze masiv vaccinările (www.eppgroup.eu). La nivelul UE există patru vaccinuri, deoarece până în prezent, Comisia Europeană a acordat o autorizație de introducere pe piață condiționată pentru patru vaccinuri împotriva COVID-19, în urma unor evaluări pozitive din partea Agenției Europene pentru Medicamente: vaccinul BioNTech-Pfizer care a fost autorizat la 21 decembrie 2020; vaccinul Moderna care a fost autorizat la 6 ianuarie 2021; vaccinul AstraZeneca care a fost autorizat la 29 ianuarie 2021; vaccinul Janssen (Johnson & Johnson) care a fost autorizat la 11 martie 2021. De asemenea, UE utilizează toate mecanismele de flexibilitate existente pentru a accelera aprobarea altor vaccinuri potențiale destinate utilizării în întreaga UE. Evident, vaccinurile împotriva COVID-19 vor fi autorizate pentru UE doar dacă dovezile științifice demonstrează că beneficiile lor sunt mai mari decât orice riscuri.

Referitor la cel de-al patrulea vaccin COVID-19 aprobat pentru utilizare în UE la 11 martie 2021 ca urmare a unei recomandări pozitive din partea Agenției Europene pentru Medicamente,  acesta este primul vaccin împotriva COVID-19 care poate fi administrat într-o singură doză.

Însă, uneori, acțiunile și eforturile tuturor în lupta împotriva virusului par ineficiente datorită mutațiilor suferite de acest virus. La data de 26 mai 2021, Organizația Mondială a Sănătății a sesizat că varianta B.1.617, mai cunoscută sub numele de varianta indiană a virusului, a fost detectată în cel puțin 53 de teritorii ale lumii, în principal în India, dar și în Regatul Unit. De altfel, India se confruntă cu o îngrijorătoare relansare a epidemiei, dat fiind faptul că la 24 mai 2021, potrivit ministerului sănătății, țara a trecut de 300.000 de decese din cauza COVID-19, iar numărul de noi contaminări continuă să crească. De aceea, OMS consideră varianta indiană, care se caracterizează printr-o transmisibilitate crescută, ca fiind „îngrijorătoare”. De altfel, Organizația Mondială a Sănătății raportează că India este țara cu cel mai mare număr de cazuri noi înregistrate în ultimele șapte zile (1.846.055 de cazuri noi), deși acestea au scăzut cu 23%. Urmează Argentina (213.046 de cazuri, în creștere cu 41%), Statele Unite (188.410 de cazuri, în scădere cu 20%) și Columbia (107.590 de cazuri, în scădere cu 7%) (www.sortiraparis.com).

În acest context, grupul PPE declara prin purtător de cuvânt al Grupului PPE pe probleme de sănătate. Peter Liese, înaintea dezbaterii din Parlamentul European privind renunțarea la brevetele pentru vaccinurile COVID-19 că „pentru a preveni creșterea mutațiilor periculoase, întreaga populație mondială trebuie vaccinată cât mai repede posibil”. Referitor la modul în care UE poate ajuta la vaccinarea mondială, grupul PPE apreciază că „ajutorul nostru ar trebui să includă ajutor de urgență, adică trimiterea de echipamente pentru producerea de volum mare de oxigen și personal medical, creșterea livrării vaccinului, consolidarea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și transferul de tehnologie ” (www.eppgroup.eu).

Cu toate acestea, Organizația Mondială a Sănătății a anunțat săptămâna trecută că s-a înregistrat un declin al epidemiei COVID-19 atât în ​​Europa, cât și în Asia de Sud-Est. Astfel, în raportul OMS se precizează că a scăzut numărul de noi cazuri și decese de COVID-19, mai ales în Europa și Asia de Sud-Est. Și totuși în documentul publicat pe 26 mai de OMS se confirmă faptul că, “în ciuda unei tendințe descendente la nivel mondial în ultimele patru săptămâni, cazurile și decesele din COVID-19 rămân ridicate și au fost înregistrate creșteri semnificative în multe țări din întreaga lume” (www.sortiraparis.com).

De aceea, grupul PPE solicită Statelor Unite să pună capăt interdicției sale de facto de export. Grupul PPE fiind de acord cu faptul că țările care produc vaccinuri trebuie, de asemenea, să le partajeze și cu celelalte țări. Până în prezent, SUA au produs și au stocat vaccinuri și cu greu au exportat către alte state ale lumii, în timp ce UE a exportat aproximativ 200 de milioane de doze în întreaga lume, mai mult de jumătate din toate vaccinurile produse în SUA. Credința grupului PPE este că SUA trebuie să înceapă să exporte atât vaccinuri, cât și materiale de producere a vaccinurilor. Aceasta deoarece pentru Grupul PPE, este crucial ca investițiile în producția și cercetarea vaccinurilor să continue. Potrivit grupului PPE, dat fiind faptul că blocajele sunt datorate producției, nevoia de inovare și a capacității de inovare a cercetătorilor și a companiilor farmaceutice în anii următori va fi foarte mare (www.eppgoup.eu).

Astfel, blocajele datorate producției vaccinului AstraZeneca, care a precizat că din cele 300 de milioane de doze de vaccin preconizate până la sfârșitul lunii iunie va furniza doar 100 de milioane, a generat întârzieri ale procesului de vaccinare din mai multe state membre UE. De fapt, avocatul Rafaël Jafferali, care reprezintă interesele Uniunii Europene, a susținut la 26 mai 2021 în fața judecătorului că AstraZeneca a privilegiat furnizarea vaccinurilor sale către Marea Britanie și Japonia, în detrimentul UE. Totodată, avocatul UE a subliniat că AstraZeneca nici măcar nu a folosit toate instrumentele care erau la dispoziția sa, adică cele „șase unități de producție pentru a respecta programul stabilit”. Ca atare, Uniunea Europeană a solicitat despăgubiri mari, respectiv cel puțin 10 milioane de EUR penalități, precum și „zece EUR pe doză și pe zi de întârziere” dacă nu se respectă programul de livrare. Însă, Hakim Boularbah, avocat al grupului suedez-britanic, s-a apărat afirmând că „urgența de astăzi nu este atât vaccinarea Europei, cât cea a populației mondiale” și că promisiunea de a livra 300 de milioane de doze în total va fi respectată, laboratorul făcând tot posibilul pentru a rezolva problemele (www.rtbf.be).

Un alt pas înainte în lupta împotriva pandemiei de COVID-19 a fost făcut, contribuind la creșterea speranței europenilor la o viață normală, deoarece, vineri 28 mai 2021, Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) a autorizat, pentru prima dată, administrarea unui vaccin împotriva COVID-19 tinerilor cu vârste cuprinse între 12 și 15 ani (www.lemonde.fr). În acest caz este vorba despre vaccinul Pfizer-BioNTech, care a fost primul vaccin autorizat la 16 decembrie 2020, vaccinul cel mai administrat în UE. Laboratorul furnizând deja 190 de milioane de doze celor douăzeci și șapte, față de 55 de milioane pentru AstraZeneca, 25 de milioane pentru Moderna și 7 milioane pentru Johnson & Johnson.

 

 

 

 

 

 

Share on facebook
Facebook
Share on whatsapp
WhatsApp
Share on twitter
Twitter
Share on email
Email
Share on print
Print

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top