Manoela Popescu
Cunoscut este faptul că trei sferturi din conflictele majore ale lumii au o dimensiune culturală. De aceea, reducerea decalajului dintre culturi este urgentă și necesară pentru pace, stabilitate și dezvoltare. Clar, diversitatea culturală este o forță motrice a dezvoltării, nu numai în ceea ce privește creșterea economică, ci și ca mijloc de a avea o viață intelectuală, emoțională, morală și spirituală mai satisfăcătoare. Toate aceste lucruri sunt surprinse în convențiile culturale, care oferă o bază solidă pentru promovarea diversității culturale. Mai mult decât atât, diversitatea culturală este astfel un atu indispensabil pentru reducerea sărăciei și realizarea dezvoltării durabile. Acceptarea și recunoașterea diversității culturale, în special prin utilizarea inovatoare a mass-mediei și a tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC), sunt favorabile dialogului între civilizații și culturi, respect și înțelegere reciprocă. Potrivit grupului PPE, cultura joacă un rol esențial pentru identitatea europeană și are un impact social și economic important (www.eppgroup.eu).
Impactul COVID-19 asupra sectorului cultural a însemnat evenimente culturale anulate, instituții culturale închise, practici culturale comunitare suspendate, situri goale ale Patrimoniului Mondial UNESCO, risc sporit de jafuri ale siturilor culturale și braconaj în locuri naturale, artiști care nu reușesc să se întâlnească și un turism cultural foarte afectat. Iată de ce impactul COVID -19 în sectorul cultural se resimte în întreaga lume, cu efecte asupra altor domenii de activitate. De fapt, impactul crizei pandemice sub aspect social, economic și politic afectează dreptul fundamental de acces la cultură, drepturile sociale ale artiștilor și ale profesioniștilor creativi și protecția diversității expresiilor culturale. Se știe deja că această criză socio-economică generată de pandemia de COVID-19 a adâncit inegalitățile și a făcut comunitățile mai vulnerabile.
Dar de ce este atât de important impactul crizei de sănătate asupra sectorului cultural? Aceasta deoarece industriile creative și culturale (CCI) contribuie cu 2.250 miliarde de USD la economia globală (3% din PIB) și reprezintă 29,5 milioane de locuri de muncă în întreaga lume. Spre exemplu, pandemia de COVID-19 este o adevărată lovitură pentru economia culturală belgiană, deoarece societatea autorilor, compozitorilor și editorilor indică faptul că sectorul cultural a înregistrat anul trecut pierderi de 319 milioane de EUR din cauza măsurilor restrictive legate de criza sănătății. Veniturile din evenimentele culturale au scăzut cu 87%, potrivit Sabam, care afirmă că festivalurile, petrecerile și spectacolele teatrale suferă cel mai sever impact economic. Festivalurile își pierd cifra astronomică de 99% din veniturile din bilete, în timp ce numărul festivalurilor a scăzut brusc, de la 743 la 101, iar organizatorii de seri culturale au înregistrat o scădere a veniturilor cu 83%, urmată de cei de teatru profesional (-81%) și de concerte (-80%). În cursul anului 2020, primul an pandemic, au avut loc doar 21.429 de evenimente culturale față de cele 92.972 de evenimente organizate în 2019, ceea ce înseamnă o scădere de 77% într-un an (www.lesoir.be). De altfel, un studiu realizat la cererea GESAC (gruparea europeană a societăților de autori) evidențiază, de asemenea, amploarea pierderii cifrei de afaceri la nivel european: într-un an, sectorul cultural și creativ a înregistrat o scădere a cifrei de afaceri de 31% sau 199 de miliarde de EUR (www.rtbf.be). De aceea, este absolut dezastruos pentru ieșirea din această situație și pentru redresarea economică de a nu aborda, din această perspectivă, sectorul cultural și toate serviciile auxiliare, în special sectorul turismului.
De altfel, și potrivit concluziilor Consiliului din 17-18 mai 2021, sectoarele culturale și creative sunt printre cele mai afectate de pandemia de COVID-19. De aceea, se consideră că este necesar să se ia măsuri de politici decisive în sprijinul sectorului cultural, atât ca răspuns imediat, cât și ca abordare mai ambițioasă și de perspectivă. Aceasta deoarece criza actuală a scos la iveală unele provocări structurale și vulnerabilități preexistente ale sectoarelor culturale și creative. De aceea, concluziile Consiliului identifică șase priorități, și anume: îmbunătățirea accesului la finanțarea disponibilă; consolidarea rezilienței profesioniștilor din sectoarele culturale și creative; consolidarea în continuare a mobilității și a cooperării; accelerarea tranziției digitale și a tranziției verzi; îmbunătățirea cunoștințelor și a pregătirii pentru provocările viitoare și luarea în considerare a scenelor culturale și a comunităților locale. Concluziile Consiliului urmăresc, de asemenea, să promoveze echitatea și egalitatea pentru toți, acordând o atenție deosebită situației artistelor și a profesionistelor din domeniul cultural. Mai mult, Consiliul solicită statelor membre și Comisiei să facă schimb de bune practici și să facă bilanțul acestor concluzii până în 2023 (www.consilium.europa.eu).
Categoric, în acest context, se poate afirma cu convingere că protejarea diversității expresiilor culturale este mai importantă ca niciodată în context pandemic, dat fiind faptul că pandemia de COVID-19 a dezvăluit și amplificat volatilitatea preexistentă a industriilor creative. Astfel, datorită naturii complexe a activității lor, profesioniștii din domeniul culturii sunt deosebit de afectați, iar măsurile de restricționare a mișcării din întreaga lume au avut un impact direct asupra întregului lanț valoric creativ. De aceea, UNESCO a lansat o pagină care își propune să servească drept referință pentru cei care doresc să se inspire din cele mai bune practici în dezvoltarea de răspunsuri adecvate, viabile adaptate contextelor naționale. UNESCO a lansat, de asemenea, săptămânal „Culture & COVID-19: Impact and Response Tracker” pentru a oferi o imagine de ansamblu asupra situației care evoluează rapid (unctad.org).
Înainte de declanșarea pandemiei, în 2019, la cea de-a 74-a sesiune a Adunării Generale a ONU, anul 2021 a fost declarat Anul Internațional al Economiei Creative pentru Dezvoltare Durabilă. Propunerea a venit din partea Indoneziei, dar a fost prezentată de un grup global de țări, inclusiv Australia, China, India, Indonezia, Mongolia, Filipine și Thailanda. Această propunerea a recunoscut necesitatea de a promova o creștere economică susținută și favorabilă incluziunii, de a promova inovarea și de a oferi oportunități, beneficii și abilitare pentru toți, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului. Această propunere a venit și ca urmare a identificării necesității permanente de a sprijini țările în curs de dezvoltare și țările cu economii în tranziție în diversificarea producției și exporturilor, inclusiv în noi zone de creștere durabilă, adică industriile creative.
În acest context pandemic, UNESCO încurajează pe toți să respecte anul în conformitate cu prioritățile naționale pentru a sensibiliza, a promova cooperarea și crearea de rețele, a încuraja schimbul de bune practici și experiențe, a spori capacitatea resurselor umane, a promova un mediu favorabil la toate nivelurile, precum și a aborda provocările economiei creative (unctad.org).
Ziua mondială pentru diversitatea culturală pentru dialog și dezvoltare este sărbătorită în fiecare an pe 21 mai pentru a recunoaște și a ne bucura de diversitatea dintre noi. Dar care este originea și scopul acestei zile? În 2001, UNESCO a adoptat Declarația universală privind diversitatea culturală. Apoi, în decembrie 2002, Adunarea Generală a ONU, în rezoluția sa 57/249, a declarat ziua de 21 mai drept Ziua Mondială a Diversității Culturale pentru Dialog și Dezvoltare. Iar în 2015, a doua Comisie a Adunării Generale a ONU a adoptat în unanimitate această propunere privind cultura și dezvoltarea durabilă A/C.2/70/L.59, afirmând contribuția culturii la cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile, recunoscând în continuare diversitatea naturală și culturală a lumii și recunoscând că culturile și civilizațiile pot contribui și sunt facilitatori esențiali ai dezvoltării durabile.
Această Zi Mondială a Diversității Culturale pentru Dialog și Dezvoltare ne oferă ocazia de a aprofunda înțelegerea valorilor diversității culturale și de a avansa cele patru obiective ale Convenției UNESCO privind protecția și promovarea diversității expresiilor culturale adoptată la 20 octombrie 2005: sprijinirea sistemelor durabile de guvernanță pentru cultură, realizarea unui flux echilibrat de bunuri și servicii culturale și creșterea mobilității artiștilor și a profesioniștilor culturali, integrarea culturii în cadrul dezvoltării durabile, promovarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (www.un.org).
De aceea, în următorii șapte ani, potrivit structurii bugetului UE (CFM 2021-2027) mai mulți oameni ca oricând vor avea o experiență de învățare străină finanțată de UE, mai mulți artiști vor fi sprijiniți financiar de UE și mai mulți tineri se vor putea oferi voluntari pentru a lucra în scopuri non-profit. Programele emblematice ale UE pentru educație, cultură și voluntariat pentru tineri vor avea aproape de două ori mai mulți bani comparativ cu perioada bugetară anterioară. Parlamentul European a aprobat majorarea bugetelor pentru mai toate programele, iar grupul PPE a făcut diferența în acest caz. Eforturile grupului PPE materializându-se în majorările programelor emblematice ale UE. Spre exemplu, prin majorarea Erasmus +, experiențele de învățare străine vor fi disponibile pentru mult mai mulți oameni. Astfel, cele peste 28 de miliarde de EUR vor face ca aproximativ 10 milioane de studenți, profesori, tineri, cursanți adulți și organizații sportive să participe la Erasmus +. Chiar și în timpul COVID-19 și pentru cei cu mobilitate redusă, învățarea virtuală va fi o opțiune pentru următorii ani. De aceea, toate condițiile prealabile sunt stabilite pentru ca Erasmus + să continue să fie cel mai de succes program emblematic al UE (www.eppgroup.eu).
De asemenea, programul Europa Creativă, prin efortul grupului PPE aproape și-a dublat bugetul (cu 2,4 miliarde de EUR) față de anii precedenți. Mai mult decât atât, pentru prima dată, va fi sprijinit sectorul mass-media de știri, va exista un fond dedicat pentru muzică, iar un sprijin special va fi oferit artiștilor și rețelelor emergente.
Cum orașele din întreaga lume au fost întotdeauna spații de culturi, idei și experiențe, melting pot-uri, oferind totul, de la piețe puternice până la parcuri silențioase, se știe, ele reprezintă locurile unde putem să experimentăm noi sunete, atracții și mirosuri în fiecare zi. Însă, am remarcat faptul că pe măsură ce pandemia a izbucnit și multe dintre străzile noastre au tăcut, mirosurile delicioase ale restaurantelor au devenit o amintire a trecutului marcat de diversitate.
De aceea, astăzi, 21 mai 2021, de Ziua Mondială a Diversității Culturale pentru Dialog și Dezvoltare, Orașele Interculturale ne invită pe toți într-o călătorie virtuală pentru a experimenta diversitatea din aceste orașe pentru a ne revigora simțurile, potrivit campaniei „Simțiți diversitatea – revigorați-vă simțurile”. Orașele Interculturale fiind Amadora, Braga, Cascais și Portimao (Portugalia), Ballarat (Australia), Bilbao, Burlada, Logroño, Sabadell, Tenerife și Zaragoza (Spania), Bradford, Kirkless și Leeds (UK), Lutsk și Melitopol (Ucraina), Erlangen (Germania), Etterbeek (Belgia), Fucecchio (Italia), Haifa (Israel), Jonava (Lituania), Limassol (Cipru), Paris (Franța), Patras (Grecia), Reykjavik (Islanda), Rochester (SUA) și Timișoara (România).
De ce Timișoara? Deoarece Timiș, cel mai mare județ din România, este o regiune de frontieră diversă și multiculturală din Europa de Est. Capitala sa Timișoara este cunoscută sub numele de „Mică Viena” pentru turiști și „Orașul parcurilor” pentru locuitorii săi. Aici există peste doisprezece instituții culturale cu trei teatre independente, care utilizează limbile majore ale minorităților. Timișoara este unul dintre cele mai mari centre de inovare și învățare din România, atrăgând în fiecare an mai mulți studenți internaționali. Unele festivaluri au devenit celebre în ultimii ani, nu doar prin participarea locuitorilor și minorităților sale, ci și a multor studenți Erasmus și a turiștilor internaționali. Orașul este întotdeauna răsfățat cu un curcubeu de muzică tradițională, arte și cultură. Timișoara este povestea unui oraș în care literatura ajunge pe stradă pentru a întâlni scriitori contemporani cu cititori internaționali, unde istoria medievală revine la viață pentru localnici și turiști, unde festivalurile de muzică se alătură culturilor dansante într-o singură inimă și, nu în ultimul rând, unde florile și arta se adună într-un buchet de culori vibrând. Toate acestea pe măsură ce capitala Banatului se pregătește pentru o nouă pagină de istorie, o pagină care va fi scrisă în contextul european al Capitalei Culturii în 2023 (www.coe.int).
Importanța Zilei Mondiale a Diversității Culturale pentru Dialog și Dezvoltare este dată de faptul că evidențiază potențialul culturii ca sursă de idei și ca mijloc de a crea soluții noi în ceea ce privește discriminarea și întărirea legăturilor sociale, forjarea unor noi solidarități, însuflețirea spațiilor și consolidării capacității de a face față mai bine provocărilor actuale și viitoare. De asemenea, aceasta este ziua în care trebuie să ne amintim de rolul crucial pe care îl joacă cultura pentru identitatea europeană și contribuția sa semnificativă la vitalitatea, incluziunea, funcționarea democratică și prosperitatea societăților noastre prin intermediul acesteia. Desigur, nu trebuie să uităm valoare intrinsecă și impact social și economic important pe care îl are cultura.
