Manoela Popescu
Pandemia de COVID-19 a bulversat vieți, structuri, proiecte, fundații și a creat haos la nivel mondial. Dar, mai ales, criza pandemică a distanțat oamenii, a micșorat timpul liber și a redus posibilitățile de recreere și refacere. Aceasta deoarece călătoriile au fost cele mai afectate pe timpul pandemiei, măsurile de restricționare a mișcării conducând la falimentarea multor afaceri din industria turistică și cea a ospitalității, precum și a afacerilor conexe. În acest context, grupul PPE propune măsuri concrete pentru a relua turismul și călătoriile înainte de vacanța de vară din acest an. Astfel, grupul PPE propune accelerarea vaccinării și intrarea în vigoare a certificatului UE COVID-19, precum și utilizarea unor reguli de călătorie comune în întreaga UE. Conform grupului PPE, certificatul UE COVID-19 trebuie să fie în vigoare înainte de vara acestui an pentru a permite trecerea frontierelor interne, iar statele membre nu ar trebui să adauge restricții suplimentare de călătorie. Testarea COVID-19 în scopul eliberării certificatului trebuie să fie gratuită. Cu alte cuvinte, cine are un astfel de certificat ar trebui să i se permită să călătorească liber din nou în cadrul UE, fără alte restricții de călătorie.
Măsurile propuse de grupul PPE au drept scop crearea unui sistem sigur, facil, nediscriminatoriu, care să poată fi utilizat la nivelul întregii UE. Certificatul UE COVID-19 va oferi astfel o valoare adăugată concretă cetățenilor europeni, indiferent de versiunea preferată a certificatului, digitală sau pe hârtie.
Se cunoaște deja faptul că mulți cetățeni, în special cei care trăiesc în regiunile de frontieră sau care lucrează în sectorul turistic, depind în mare măsură de călătoriile transfrontaliere. Este adevărat și că unele state membre UE și sectoare de afaceri încearcă să creeze singure certificate. Prin urmare, introducerea rapidă a certificatului UE COVID-19 este esențială pentru a se evita o multitudine de soluții care duc la o vară haotică. De aceea, grupul PPE a cerut Parlamentului European să adopte propunerea legislativă privind certificatul UE COVID-19 într-o procedură rapidă. Certificatul va arăta dacă o persoană a fost vaccinată, a fost testată recent negativ sau are imunitate naturală după recuperarea de la COVID-19.
Potrivit grupul PPE momentul în care vor exista aceste certificate va fi momentul în care „putem reporni economia, turismul și putem crea noi locuri de muncă”. În același timp, va fi momentul în care se va putea spune că pandemia este ținută sub control. Referitor la vaccinare, grupul PPE a insistat că numai vaccinurile aprobate de Agenția Europeană pentru Medicamente și vaccinurile din lista Organizației Mondiale a Sănătății pot fi incluse pe certificat.
Cu peste 680.000 de decese cauzate de COVID-19 de la începutul anului 2020, Uniunea Europeană a plătit un preț mare pentru pandemia care afectează întreaga omenire. Campaniile de vaccinare începute la sfârșitul lunii decembrie 2020, marcate de probleme logistice, economice și politice semnificative, au avut mai întâi întârzieri în livrări, înainte de a intra într-o fază de accelerare de la începutul lunii aprilie 2021.
În ceea ce privește vaccinarea cu prima doză de vaccin, în Europa, în top 10 țări se află Malta cu 55,87% din populația totală, Ungaria cu 42,99%, Finlanda cu 32,58%, Germania cu 30,39%, Belgia cu 28.32%, Spania cu 27,73%, Austria cu 27,31%, Suedia cu 26,84%, Estonia cu 26,70% și Lituania cu 26,63%. Malta și Ungaria se află pe primele două poziții și în ceea ce privește ponderea persoanelor vaccinate în total populație, cu 25,53% și 23,97%. Țările care le urmează în top 10 pondere populație vaccinată din total populație sunt: Danemarca cu 12,78%, Lituania cu 12,77%, Spania cu 12,18%, România cu 11,12%, Italia cu 11,08%, Slovacia cu 11,01%, Franța cu 10,62% și Estonia cu 10,42% (www.rtbf.be). La data de 2 mai 2021, 23,3% din populația franceză primise cel puțin o primă injecție cu vaccin, ponderea fiind mai mică decât media observată în Uniunea Europeană (24,8%). Mai puțin avansate decât în Regatul Unit sau Statele Unite, campaniile europene au intrat recent într-o fază de accelerare după începuturile lor marcate de întârzieri de livrare și lipsuri ocazionale a dozelor de vaccin. Aceasta deoarece, la nivel european, evoluția campaniilor de vaccinare a avut loc în două etape. Prima, corespunzătoare primelor trei luni de la începerea injecțiilor, a fost marcată de încetineală, lipsuri ocazionale și o întârziere în comparație cu celelalte mari puteri, care începuseră să se vaccineze și cu trei săptămâni mai devreme. În al doilea rând, din aprilie, ritmul vaccinărilor a crescut semnificativ în Europa, așa cum a subliniat Comisia Europeană. Începând cu 2 mai, 24,8% dintre europeni primiseră cel puțin o primă doză de vaccin, pondere care rămâne totuși mult mai mică decât în Israel (62,4%), cea mai avansată țară din lume, în Regatul Unit (51%) sau chiar în Statele Unite (44%) (www.touteleurope.eu).
Iată de ce propunerea grupului PPE se referă la accelerarea procesului de vaccinare a populației UE. Conform Comisiei Europene, aceasta a negociat intens pentru a le asigura cetățenilor UE un portofoliu diversificat de vaccinuri, la prețuri decente, negocieri materializate în 6 contracte încheiate cu dezvoltatori de vaccinuri promițătoare, acoperind astfel un portofoliu de peste 2,6 miliarde de doze. Ca atare, Comisia Europeană a acordat autorizația de comercializare a vaccinurilor împotriva COVID-19 produse de BioNTech-Pfizer, Moderna, AstraZeneca și Johnson & Johnson pe baza avizelor științifice pozitive emise de Agenția Europeană pentru Medicamente, permițând totodată celor douăzeci și șapte să-și înceapă campaniile de vaccinare la sfârșitul lunii decembrie 2020. Stocurile negociate cu cele patru laboratoare se ridică la 1.660 miliarde de doze, suficiente pentru a imuniza 930 de milioane de oameni și, prin urmare, acoperă nevoile continentului pe termen lung. Se cunoaște faptul că fiecare stat membru are astfel dreptul la o parte din stocul constituit de Comisia Europeană proporțional cu populația sa. Spre exemplu, pentru Franța, ar trebui să fie de aproximativ 15%, sau 249 milioane de doze în total, ceea ce ar permite guvernului francez să poată imuniza cel puțin 124 de milioane de oameni. Cu toate acestea, țările UE nu sunt obligate să cumpere întregul stoc rezervat în prealabil de Comisia Europeană. Sunt liberi să stabilească cantitatea de vaccinuri de care au nevoie, astfel încât să poată cumpăra la prețul stabilit în contractul de cumpărare în avans semnat între executivul UE și laboratoare. Iar dacă un stat nu ar fi dispus să cumpere toate stocurile sale, atunci ar fi posibil ca o altă țară să cumpere dozele rămase. Acesta este motivul pentru care Germania s-a oferit voluntar să cumpere dozele de vaccin BioNTech/Pfizer pe care alte state membre le abandonaseră, deoarece le considerau prea scumpe și incomode din punct de vedere logistic. La jumătatea lunii martie, Belgia a făcut același lucru cu dozele AstraZeneca, ale căror efecte sunt încă controversate (www.touteleurope.eu).
Iar prin strategia sa privind vaccinurile, UE sprijină eforturile ce vizează accelerarea dezvoltării și punerii la dispoziție a unor vaccinuri sigure și eficace într-un interval de 12-18 luni (ec.europa.eu). În plus, în vederea facilitării călătoriilor, Comisia Europeană a propus eliberarea Digital Green Certificate pentru persoanele vaccinate, în special. Grupul PPE susținând propunerea Comisiei Europene pentru un certificat de vaccin COVID-19 (Digital Green Certificate) ca un impuls pozitiv de relansare a turismului, pregătind calea pentru o libertate de mișcare mai sigură și mai ușoară în Europa.
Propunerea Digital Green Certificate a Comisiei Europene a fost deja supusă controlului de către Parlamentul European și urmează să primească acordul statelor membre, dar trebuie să respecte drepturile și valorile noastre fundamentale, precum și cerințele de protecție a datelor, însă cu un impact pozitiv asupra creșterii încrederii de a călătorii post-COVID-19.
În același timp, o altă măsură propusă de grupul PPE pentru relansarea turismului se referă la finanțarea suplimentară a acestei industrii atât de afectată de criza pandemică de COVID-19 Este evident că firmele de turism, cum ar fi hotelurile, restaurantele, agențiile de turism și altele, au nevoie de ajutor financiar suplimentar. În acest sens, grupul PPE solicită statelor membre să includă finanțări suplimentare pentru actanții din turism în planurile lor naționale de redresare și reziliență. În același timp, cere Comisiei Europene să elaboreze o strategie de turism a UE pentru anii care vor veni cu un plan de acțiune concret pentru a răspunde crizei pandemice.
În Rezoluția Parlamentului European din 25 martie 2021 referitoare la elaborarea unei strategii a UE pentru turismul sustenabil se arată că 27 de milioane de persoane sunt angajate direct sau indirect în sectorul turismului, ceea ce reprezintă 11,2 % din totalul locurilor de muncă din UE, și că acest sector a contribuit în 2019 la produsul intern brut (PIB-ul) UE cu 10,3 %. Mai mult decât atât, turismul contribuie la promovarea unei structuri regionale echilibrate, are un impact pozitiv asupra dezvoltării regionale și contribuie la conservarea biodiversității, a bunăstării sociale și a securității economice a comunităților locale.
Întrucât lanțul valoric al turismului este unul dintre principalele ecosisteme industriale ale Europei identificate de Comisie și întrucât este complex, fiind alcătuit din cei patru vectori esențiali de transport, cazare, experiență și intermediere strâns legați, declinul turismului și al călătoriilor din cauza pandemiei a afectat în lanț toate industriile și gospodăriile adiacente turismului.
De asemenea, trebuie amintit și faptul că turismul are un impact asupra schimbărilor climatice, contribuind la 8 % din emisiile globale de CO2, iar reducerea activității turistice ar dezechilibra eforturile necesare pentru atingerea dezideratului privind zero emisii în 2050. Nu trebuie uitat faptul că sectorul turistic acoperă o mare diversitate de servicii și profesii care au avut de suferit ca urmare a închiderii multor unități turistice. Milioane de oameni au suferit pierderea mijloacelor de trai, odată cu falimentarea unor întreprinderi turistice. De aceea, în spatele acestor afaceri, de multe ori conduse de familii, stau oameni care au nevoie de ajutor financiar și de o strategie pe termen lung pentru a se adapta la noua realitate creată de pandemia de COVID-19. Este cu adevărat nevoie de un adevărat plan general al UE pentru redresarea sectorului. Se întrevede clar că sectorul turistic dominat în principal de întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri), ale căror activități generează locuri de muncă și prosperitate în regiuni care depind în mare măsură de turism, nu își mai permit să piardă vara anului 2021. Din perspectivă statistică, ca pondere în PIB-ul UE, sectorul turistic se află în centrul economiei europene și este unul dintre sectoarele cele mai afectate de COVID-19. Cu o scădere de 70% a veniturilor în 2020 și până la 11 milioane de locuri de muncă aflate în pericol, sectoerul turistic are nevoie de ajutor (ec.europa.eu).
Cum unii cetățeni europeni se tem să-și planifice vacanța de vară, este evident că reluarea călătoriilor în mod sigur și coordonat va reconstrui încrederea și va asigura ocuparea forței de muncă și redresarea economică. Dezideratul grupului PPE fiind acela de a oferii cetățenilor europeni vacanțe sigure în acest an, arătând astfel, în același timp, industriei turismului eforturile făcute pentru a le sprijini.
La nivelul UE existau în 2020 2,4 milioane de afaceri turistice, dintre care 90% erau firme mici și mijlocii, deosebit de vulnerabile. În 2020, destinațiile europene, cum ar fi Franța, Germania și Olanda, au înregistrat doar 40% din volumele afacerilor din 2019 pentru călătorii intra-europene, Spania rămânând în urmă cu 22%. Conform celor mai recente cifre, 56% dintre europeni se simt pozitivi cu privire la vacanța lor și doresc să călătorească fie pe plan intern, fie într-o altă țară europeană, în timp ce doar 27% sunt reticenți să călătorească în următoarele șase luni (ec.europa.eu).
Afacerile din industria turistică solicită mai multe fonduri europene, dar există preocuparea legată de informațiile necesare despre beneficiarii reali ai fondurilor UE. Grupul PPE fiind nemulțumit de modul în care este administrată repartizarea anumitor fonduri UE. De aceea, grupul PPE solicită cu fermitate o mai mare echitate și transparență în distribuirea fondurilor UE. Fondurile trebuie plătite rapid, dar bine controlate. În acest sens, UE are nevoie de o bază de date digitală interoperabilă a beneficiarilor finali și de o limită pentru cât de mult poate primi o persoană fizică subvenții agricole.
UE se confruntă cu provocări majore, deoarece fondurile neutilizate continuă să crească la 298 miliarde de EUR. Cetățenii europeni vor să își vadă banii investiți rapid în regiuni, dar nu în detrimentul echității și transparenței. În vederea păstrării transparenței, opinia grupului PPE este că trebuie crescute capacitățile de control bugetar, iar procedurile și regulile necesită mai multă simplificare. Aceasta deoarece, potrivit președintei Comisiei pentru control bugetar din Parlamentul European, există aproape 300 de sisteme de raportare diferite care conțin informații despre beneficiarii finanțării UE. Acest lucru adaugă o complexitate inutilă și face imposibilă obținerea unei imagini de ansamblu rapide asupra celor care beneficiază cu adevărat de banii UE și în ce măsură. Prin urmare, Grupul PPE insistă asupra unui sistem interoperabil digital pentru toate fondurile distribuite în UE.
Propunerile grupului PPE de relansare a turismului vin în întâmpinarea cetățenilor europeni care au decis să plece în străinătate în această vară într-o proporție destul de mare. Aceasta deoarece se observă un fenomen de recuperare: am fost atât de frustrați că nu putem călători, încât vom dori să plecăm și mai mult în această vară. Conform opiniei unor experți în sectorul turistic, evadarea va lua noi tendințe, cum ar fi călătoria lentă sau sejurul. Conceptul de călătorie lentă este dorința de a călători mai încet, de a petrece mai mult timp pentru a se stabili într-un loc, pentru a face schimb socio-cultural cu populația locală, pentru a trăi în ritmul evenimentelor locale, pentru a fi absorbit de cultura locală, pentru a încerca gastronomia locală, pentru a asculta problemele care apar în țara respectivă.
