3 luni mai târziu: efectele Brexit-ului asupra Regatului Unit

Manoela Popescu

 

Decizia Regatului Unit de a părăsi Uniunea Europeană, un eveniment major al anului 2016, a zdruncinat de atunci viața politică din țară și de pe bătrânul continent european. Se cunoaște faptul că Brexit-ul s-a materializat formal la data de 31 decembrie 2020 la miezul nopții (ora Bruxelles-ului), Regatul Unit devenind astfel o țară terță a UE începând cu data de 1 ianuarie 2021. Perioada de tranziție care a durat 11 luni, până la 31 decembrie 2020, a însemnat intervalul de timp în care Uniunea Europeană și Regatul Unit au menținut legături strânse, garantând în special principiul liberei circulații a mărfurilor și a persoanelor. Un acord care să reglementeze noua lor relație comercială începând cu data de 1 ianuarie 2021 și care să permită ridicarea barierelor vamale și a cotelor a  fost semnat la 24 decembrie 2020. Însă, se pare că, la mai puțin de trei luni după ce Marea Britanie a părăsit piața unică, există încă tensiuni puternice între Londra și Bruxelles. După Brexit, manifestându-se „un război permanent de gherilă de reglementare între Londra și Bruxelles”, deoarece efectele Brexit-ului nu au întârziat să apară, noile norme comerciale îngreunând viața companiilor britanice care fac afaceri cu UE (TVA, declarații vamale, certificat de sănătate etc.). Ca atare, Comisia Europeană a inițiat pe 15 martie 2021 două proceduri de încălcare a dreptului comunitar împotriva Regatului Unit. În urma anunțării, pe 3 martie, de către guvernul britanic, a amânării timp de șase luni a controalelor vamale între Marea Britanie și Irlanda de Nord, prevăzută în Acordul de retragere încheiat în octombrie 2019, Comisia Europeană a reacționat prin inițierea a două proceduri judiciare separate împotriva Londrei. În cazul în care nu se găsește nici o soluție satisfăcătoare între cele două părți, prima procedură poate conduce la amendarea Regatului Unit de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Al doilea are și posibilitatea de a conduce, după arbitraj, la sancțiuni financiare împotriva țării (www.touteleurope.eu).

Din punct de vedere comercial, exporturile britanice către UE au scăzut cu 41% în ianuarie 2021, iar exporturile europene către Marea Britanie au scăzut cu 29%. La aceasta se adaugă un conflict privind reglementările legate de fructele de mare și un altul asupra Londrei, care a condus la pierderi grele pentru producătorii scoțieni de fructe de mare. În primele câteva săptămâni după intrarea în vigoare a Brexit-ului, multe încărcături cu fructe de mare pentru export au fost aruncate deoarece, pe de o parte nu existau suficienți medici veterinari disponibili, iar, pe de altă parte, companiile au greșit și în documentele necesare pentru export, iar timpul nu a fost de partea producătorilor de fructe de mare. In prezent, controalele veterinare funcționează mult mai bine, iar companiile controlează documentele care trebuie finalizate.

Tot în luna ianuarie a.c., Amsterdam a devenit prima bursă europeană, detronând pentru prima dată Londra. Bursa din Londra și-a văzut aproape toate tranzacțiile în acțiuni ale companiilor europene (6 miliarde de EUR) migrând spre piețele europene din prima zi de activitate a pieței după intrarea acordului comercial. O lovitură pentru Londra, unde până acum s-au efectuat aproape o treime din tranzacțiile cu valorile mobiliare ale companiilor europene (www.bfmtv.com).

Este evident că mult-vestita destrămare a relațiilor comerciale dintre Londra și Bruxelles a început. In continuarea suntem în mijlocul unei pandemii și, la începutul acestui an, Marea Britanie a restabilit izolarea strictă. Se știe că, în așteptarea Brexit-ului, companiile făcuseră stocuri în lunile precedente, accentuând automat declinul comerțului din ianuarie 2021. În cele din urmă, cu un acord semnat în ajunul Crăciunului pentru intrarea în vigoare pe 1 ianuarie 2021, multe companii nu erau pregătite să facă față efectelor Brexit-ului.

Potrivit economistului de la King’s College din Londra, Jonathan Portes, „deocamdată, totul merge așa cum era de așteptat de către economiști”. Impactul barierelor comerciale netarifare este semnificativ, dar fără ca acesta să fie totuși un dezastru. Pe termen lung, prognozele indică o scădere a exporturilor Marii Britanii către UE de aproximativ 20%, comparativ cu un scenariu fără Brexit. Asta nu înseamnă că economia Marii Britaniei s-a prăbușit, ci că are loc o eroziune lentă a economiei. Astfel, potrivit cifrelor publicate la data de 11 martie de Oficiul Național de Statistică Britanic (ONS), comerțul exterior al Regatului Unit a scăzut brusc în ianuarie, Exporturile de bunuri au scăzut cu 19,3% la 5,3 miliarde de lire sterline, din cauza unei scăderi de aproape 41% a exporturilor către UE. La rândul lor, importurile de bunuri s-au prăbușit cu 21,6% în ianuarie, din cauza unei reduceri de 2,9% a achizițiilor de bunuri din UE. Însă, potrivit Eurostat, exporturile UE către Regatul Unit au scăzut cu 27,4% față de ianuarie 2020 și cele de la Londra către UE cu 59,5%. Scăderea anunțată de Eurostat este mai accentuată decât cea calculată de britanici, datorită diferenței de metodologie. De asemenea, potrivit Eurostat, importurile UE din restul lumii au scăzut cu 16,9% în prima lună a anului, în timp ce exporturile sale au scăzut cu 10,8% comparativ cu ianuarie 2020 (www.rtbf.be). În ceea ce privește prețurile și volumele importurilor și exporturilor, conform ONS, această scădere pe o lună, este cea mai mare de când aceste cifre au început să fie măsurate în ianuarie 1997. Ieșirea de pe piața unică europeană, intrată în vigoare la 1 ianuarie 2021, a avut un impact puternic asupra comerțului exterior, printre blocajele din porturile aflate deja sub presiune cu pandemia de COVID-19 și restricțiile de călătorie care au avut loc în ianuarie 2021, precum și cu restanțele de comenzi acumulate de la început acestei crize de sănătate. La toate acestea s-au adăugat birocrația multiplă, costurile suplimentare și uneori neașteptate, precum și taxele care au influențat comerțul transfrontalier în mod negativ. Autoritățile britanice au anunțat, de asemenea, pe 11 martie a.c., că măsurile de control asupra anumitor bunuri din Uniunea Europeană nu vor intra în vigoare înainte de 2022 pentru a da companiilor timp să se adapteze la această situație grea.

La rândul lor, piețele urmăresc cu atenție dacă fricțiunile actuale dintre Londra și Bruxelles se traduc în schimbări pe termen lung. Mai ales că declinul economiei Regatului Unit poate fi atribuită atât izolării, stocurilor, cât și problemelor legate de părăsirea UE, deoarece tranziția Brexit nu a fost și nu este lină. Conform artizanului Brexit-ului, guvernul lui Boris Johnson, cifrele reprezintă o combinație de factori şi nu reflectă întreaga relație post-Brexit UE-Regatul Unit, mai ales că volumul transporturilor de marfă dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană a revenit la nivelul normal la începutul lunii februarie. Conform datelor statistice ale ONS, PIB-ul britanic a scăzut cu 2,9% în ianuarie, după ce a crescut cu 1,2% în decembrie 2020. Acesta este încă cu 9% sub nivelul său din februarie 2020, înainte de șocul pandemic. Această scădere datorându-se faptului că țara a fost sub impactul măsurilor restrictive în ianuarie, iar sectorul serviciilor a fost principala piedică a economiei odată cu închiderea tuturor afacerilor neesențiale. Pe de altă parte, cifrele din ianuarie suferă de un efect comparativ nefavorabil, deoarece în noiembrie și decembrie 2020 comerțul exterior britanic a beneficiat dimpotrivă de un aflux de importuri și exporturi, companiile încercând să facă stocuri în așteptarea ieșirii efective de pe piața unică și a perturbărilor potențiale de la începutul anului 2021. Jonathan Athow, statistician ONS, consideră că economia a fost puternic lovită în ianuarie, deși mult mai puțin decât temerile care existau. Aceasta deoarece pentru mulți economiști, luna ianuarie a acestui an era de așteptat să fie „punctul cel mai scăzut” pentru economia Regatului Unit, așteptându-se totuși la o revenire a activității ca urmare a campaniei de vaccinare și redeschiderii economiei.

Conform acestor considerente, se poate spune că, de fapt, Brexit-ul a înrăutățit doar criza cauzată de pandemia de COVID-19, iar toată activitatea redusă din Regatul Unit în luna ianuarie 2021, fiind rezultatul măsurilor de luptă împotriva unei variante extrem de contagioase a virusului ucigaș. Cu toate că serviciile de sănătate au fost stimulate de campania de vaccinare, sectorul de producție a înregistrat prima sa scădere a producției din aprilie 2020, în special a automobilelor. In 2020, PIB-ul a suferit o contracție record de aproape 10% în Regatul Unit față de anul 2020, ceea ce arată că Regatul Unit este țara europeană și membră a G7 cea mai afectată datorită pandemie de COVID-19. Regatul Unit, conform declarației ministrului britanic Rishi Sunak în Camerei Comunelor, este țara care a cunoscut cea mai mare scădere a economiei sale, cu cea mai slabă performanță din ultimii 300 de ani (www.lemonde.fr).

Întrebarea care este pe buzele tuturor este când își va reveni PIB-ul Regatului Unit? Potrivit lui Paul Dales de la Capital Economics, PIB-ul va reveni la nivelul său pre-pandemic până la începutul anului viitor (2022), deoarece școlile au fost redeschise în Anglia, iar întreprinderile neesențiale sunt așteptate să-și înceapă activitatea pe 12 aprilie, înainte ca restricțiile planificate în prezent de guvernul britanic să fie ridicate complet până la sfârșitul lunii iunie 2021.

Însă, conform ministrului finanțelor Rishi Sunak, la prezentarea bugetului Regatului Unit, economia britanică se așteaptă să crească cu 4% în 2021 și apoi să revină la nivelul său pre-pandemic la mijlocul anului 2022. Această prognoză de creștere pentru 2021 este mai puțin optimistă decât cea din noiembrie anul trecut (+ 5,5%), datorită noilor restricții din ianuarie 2021. Previziunile elaborate pentru guvern de către organismul public OBR (Oficiul pentru responsabilitatea bugetară), prevede o creștere de 7,3% în 2022 (adică mai mult decât prognoza de + 6,6% din noiembrie 2020). Se pare că Oficiul pentru responsabilitatea bugetară (OBR) proiectează o redresare „mai rapidă” decât se aștepta până anul viitor, care va permite economiei Regatului Unit să revină la nivelul său de criză pre-sănătate până la mijlocul anului 2022, adică mai devreme decât se previzionase în toamna anului 2020 (adică la sfârșitul anului 2022).

In acest context, în care Brexit-ul duce la scăderea istorică a comerțului exterior UK-UE, regiunile și orașele solicită un sprijin financiar european mai puternic pentru teritoriile cele mai afectate de Brexit. Se cunoaște deja faptul că, pentru a sprijini afacerile, regiunile și comunitățile locale cele mai afectate de retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană (UE), Comisia Europeană a propus crearea unei rezerve de ajustare Brexit de 5 miliarde EUR. De fapt, ca urmare a acordului la care a ajuns Consiliul European în iulie 2020, Comisia Europeană a prezentat în ianuarie 2021 propunerea sa pentru o rezervă de ajustare Brexit de 5 miliarde EUR. Instrumentul financiar va fi pus la dispoziție prin două runde de alocări, în 2021 (4 miliarde EUR) și 2024 (1 miliard EUR) (ec.europa.eu). Comitetul European al Regiunilor (CoR) a salutat înființarea rezervei ca expresie tangibilă a solidarității intra-europene care intenționează să contribuie la coeziunea economică, socială și teritorială, așa cum în mod permanent susține grupul PPE (www.eppgroup.eu). Însă a subliniat faptul că autoritățile locale și regionale trebuie plasate în centrul acestui nou instrument financiar, deoarece impactul Brexit-ului diferă puternic de la o regiune la alta. Cu alte cuvinte, guvernele naționale ar trebui să implice autoritățile locale și regionale în conceperea măsurilor de atenuare a impactului retragerii Regatului Unit din UE. Potrivit propunerii Comisiei, cei mai mari beneficiari ai rezervei ar fi Belgia, Danemarca, Germania, Irlanda, Franța și Țările de Jos. Astfel, aceste șase state membre UE ar primi aproape 3 miliarde EUR din cele 4 miliarde EUR alocate în 2021 sub formă de prefinanțare (cor.europa.eu).

Referitor la propunerea Comisiei privind rezerva de ajustare Brexit, Loïg Chesnais-Girard, președintele regiunii Bretania și președintele grupului de contact CoR-UK, înființat în 2020 pentru a se asigura că dialogul politic dintre cele două maluri ale Canalului, se teme că suma de 5 miliarde EUR hotărâtă la nivel european va fi insuficientă, deoarece nu este vorba doar de repararea daunelor Brexit-ului, ci de sprijinirea conversiei și modelarea de noi oportunități, în special prin formare profesională. De aceea, propune majorarea celei de-a doua tranșe de la 1 miliard EUR la 2 miliarde EUR. De asemenea, Loïg Chesnais-Girard solicită ca această rezervă să fie reproiectată la nivel regional, prin facilitarea distribuției financiare mai echitabilă între regiunile europene afectate, indiferent de dimensiunea statului membru, pentru a fi cu adevărat eficientă.

Avizul CoR cu privire la propunerea Comisiei privind rezerva de ajustare Brexit include o serie de propuneri pentru a răspunde mai bine nevoilor pe termen scurt și mediu și a menține coeziunea ca valoare fundamentală europeană, printre care:  creșterea capacității bugetare a rezervei de la 5 miliarde EUR la 6 miliarde EUR; creșterea finanțării rezervate pescuitului la 1 miliard EUR și scutirea acestora de normele privind ajutorul de stat; modificarea criteriilor de alocare pentru pescuit, care ar trebui să se bazeze pe pierderea reală în loc de proporția pierderii în comparație cu întregul sector de pescuit al unui stat membru; flexibilizarea în ceea ce privește ajutorul de stat, pentru a asigura capacitatea rapidă de a interveni în favoarea operatorilor economici cei mai puternic afectați (aranjamentele temporare făcute pentru COVID-19 trebuie extinse la impactul direct al Brexit-ului); luarea măsurile necesare pentru a atenua întreruperea cauzată de ieșirea din Marea Britanie din programul Erasmus + eligibil pentru sprijinul financiar al Rezervei de ajustare Brexit. Aceasta deoarece este timpul ca Uniunea Europeană să demonstreze și rapid că este gata să-și protejeze cetățenii și regiunile (cor.europa.eu). Acesta este și dezideratul grupului PPE, care, prin vocea raportorului pentru rezerva de ajustare Brexit, Pascal Arimont,  susține că “trebuie să ne asigurăm că ajutorul oferit de Uniunea Europeană ajunge la țările, regiunile și persoanele cele mai afectate Brexit. Companiile europene, în special IMM-urile, care suferă deja de criza COVID-19, nu ar trebui să plătească de două ori pentru dezastrul Brexit. De aceea această rezervă este atât de importantă și trebuie adoptată fără întârziere, astfel încât să poată fi distribuită cât mai curând posibil” (www.eppgroup.eu).

In așteptarea clarificărilor guvernului britanic după această perioadă de ajustare, potrivit firmei de contabilitate britanice UHY Hacker Young, 20% dintre IMM-urile britanice și-au suspendat exporturile către UE. De asemenea, alte mari companii precum Marks & Spencer sau Fortnum & Mason au anunțat o reducere sau chiar o întrerupere temporară a exporturilor lor către Europa până când vor putea vedea lucrurile mai clar (www.bfmtv.com). Însă, Irlanda de Nord, care are un statut special, aflându-se între Uniunea Europeană și Regatul Unit, a suferit toată povara consecințelor costisitoare ale Brexit-ului. Mai multe companii fiind nevoite să își oprească exporturile spre Regatul Unit. Astfel că, mai multe companii se gândesc să investească în state membre UE pentru a putea vinde fără constrângeri pe piața unică europeană. Toate aceste relocări ale companiilor ar putea infirma previziunile economice anunțate de ministrul britanic de finanțe.

 

 

 

 

 

 

 

 

Share on facebook
Facebook
Share on whatsapp
WhatsApp
Share on twitter
Twitter
Share on email
Email
Share on print
Print

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top