Necesitatea creării unei Uniuni Europene a sănătății

Manoela Popescu

 

Pandemia de COVID-19 continuă să se accelereze în întreaga lume. Până în prezent a ucis 2.743.520 milioane de oameni din întreaga lume de la sfârșitul lunii decembrie 2019, din peste 124,7 milioane de infecții confirmate (124.795.168). Statele Unite ale Americii fiind cele mai afectate, cu 545.281 de decese, înaintea Braziliei (300.685), a Mexicului (199.627), a Indiei (160.692) și a Regatului Unit (126.621). Italia înregistrând 106.339 de decese, Franța 93.083, Germania 75.484 de decese și Spania un număr de 73.744 de decese până în prezent. Iar în Franța, situația sănătății continuă să se deterioreze. Franța avea 4.634 de pacienți la terapie intensivă pe data de 23 martie 2021, după ce au contractat COVID-19, un record de la începutul anului. În trei regiuni, Ile-de-France, Hauts-de-France și Provence-Alpes-Côte d’Azur, afluxul de pacienți a forțat deja spitalele să reprogrameze îngrijirea și să crească capacitățile de primire a pacienților cu cazuri grave. După închiderea a șaisprezece departamente, în Ile-de-France și în Hauts-de-France, situația sănătății continuă să se deterioreze. Cu 309 de cazuri noi la 100.000 de locuitori în ultimele șapte zile, rata medie a incidenței în Franța este acum peste „pragul maxim de alertă” stabilit la 250. Numărul pacienților cu COVID-19 tratați în terapie intensivă de 4.634 este mai apropiat de cel mai înalt nivel atins în timpul celui de-al doilea val, adică de 4.900 de persoane. Conform purtătorului de cuvânt al guvernului, Gabriel Attal, Aube, Nièvre și Rhône se pregătesc deja să fie adăugate la lista departamentelor supuse măsurilor consolidate. Cu rate de incidență respective de 446, 329 și 383, acestea sunt într-adevăr printre regiunile în care situația se deteriorează cel mai mult (www.lesechos.fr).

De asemenea, în Belgia, numărul spitalizărilor și mai ales al contaminărilor continuă să crească rapid. Creșterea procentuală a mediei cazurilor detectate a continuat să crească în fiecare zi timp de o săptămână (în perioada 14 martie -20 martie ): respectiv de la 11% duminică, la 15% luni, 21% marți, 26% miercuri, 29% joi, la 34% vineri și 36% sâmbăta trecută. Această situație va continua, deoarece înregistrarea s-a făcut în cifre brute (care nu au fost încă redistribuite de Sciensano în funcție de datele diagnosticului). Cele 5.140 de cazuri suplimentare depistate sâmbătă  (20 martie) reprezintă cel mai mare număr de cazuri înregistrat în 24 de ore de la 19 noiembrie și 42% mai mult decât sâmbăta precedentă. Mai mult, rata pozitivității a crescut de la 6,2% la 7,2% din testele pozitive într-o săptămână. Week-end-ul trecut s-a pus o mare presiune asupra școlilor în ceea ce privește gestionarea crizei pandemice de COVID-19. Comitetul consultativ a returnat „mingea virusată” miniștrilor educației, cărora li s-a cerut să comunice noi idei luni (22 martie 2021) pentru a controla mai bine epidemia. Ca atare, duminica trecută, miniștrii educației din Belgia, Caroline Désir și Ben Weyts, au ținut o conferință de presă la ora 18.30 pentru a anunța noi măsuri, printre care cererea de vaccinare a cadrelor didactice, închiderea clasei în situația unui caz pozitiv în municipalitățile cu o situație epidemiologică îngrijorătoare, închiderea cantinelor. Cert este că numărul pacienților de la terapie intensivă cu COVID-19 este deja aproape la 30% din capacitate. Închiderea școlilor, considerată de către grupul de experți GEMS ca o ultimă soluție, s-a materializat  pe 24 martie a.c. (www.rtbf.be).

In contrast cu Franța și Belgia, în Portugalia toți indicatorii sunt verzi și virusul circulă mai puțin decât în ​​restul Europei. Republica iberică este văzută ca una dintre țările cu cea mai bună situație de sănătate, cu indicatori epidemici foarte mici comparativ cu restul Europei (www.lesechos.fr).

In ceea ce privește campania de vaccinare, văzută ca o speranță pentru eradicarea virusului care a creat haos și distrugere pe întreg mapamondul, pe lângă problemele logistice, vaccinul AstraZeneca (cel de-al treilea vaccin anti-COVID-19 autorizat în UE de EMA) a fost reținut de la administrare ca urmare a unor decese provocate de probleme de sânge după vaccinare. Însă, după o analiză a situației, Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) a dat undă verde pentru utilizarea vaccinului AstraZeneca. Directorul executiv al EMA Emer Cooke declarând într-o conferință video că „vaccinul nu este asociat cu un risc global crescut de evenimente tromboembolice sau cheaguri de sânge” (ec.europa.eu).

Astfel că, la patru zile după suspendarea administrării vaccinului în Franța, injecțiile cu vaccinul AstraZeneca au fost reluate, ca și în mai multe țări europene. Ca atare, în mai multe state europene, inclusiv Italia, Franța și Germania, vaccinările cu AstraZeneca au fost reluate vineri, 19 martie, după publicarea avizului favorabil al Agenției Europene a Medicamentului (EMA). Alte țări au revenit la administrarea vaccinului AstraZeneca în această săptămână, inclusiv Spania, Portugalia și Olanda. În Spania, recuperarea era programată pentru miercuri, 24 martie 2021. În afara Europei, Canada și Indonezia și-au exprimat, de asemenea, dorința de a continua să inoculeze produsul din laboratorul anglo-suedez. In schimb, Norvegia și Suedia vor aștepta până vor finaliza propriile evaluări săptămâna aceasta pentru a relua vaccinarea, întrucât o echipă medicală norvegiană spune că vede o legătură între produs și cheaguri de sânge observate la pacienții grav bolnavi și chiar decedați la câteva zile după prima injecție (www.bfmtv.com).

Însă, conform concluziilor experților Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), beneficiile asociate cu vaccinul AstraZeneca depășesc riscurile, confirmând astfel verdictul emis cu o zi înainte de Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA). Comitetul consultativ global pentru siguranța vaccinurilor (GACVS) al OMS susținând că „vaccinul AstraZeneca (…) continuă să aibă un profil benefic-risc pozitiv, cu un potențial enorm de a preveni infecțiile și de a reduce decesele la nivel mondial. După trei zile de suspendare, noul semnal verde emis pentru vaccinul AstraZeneca împotriva COVID-19 este salutat „cu satisfacție” de sindicatele medicilor și farmaciștilor din mai multe state membre, chiar dacă livrările au fost întârziate și vor rămâne rare până la sfârșitul lunii martie (www.lesechos.fr).

Este evident că, în aceste condiții, sănătatea este unul dintre subiectele cele mai dezbătute în ultimele luni la nivel european. Întrebarea care se relevă este dacă sănătatea este o competență europeană sau nu? În ceea ce privește sănătatea, Uniunea Europeană are puteri care pot fi descrise ca fiind limitate. În tratate vorbim despre Europa sănătății, dar într-un mod foarte vag, deoarece Uniunea nu poate decât să coordoneze, să armonizeze și să îmbunătățească politicile întreprinse de statele membre. Astfel că, în acest domeniu, se spune că UE are doar o competență de sprijin. Ce înseamnă acest lucru? In termeni concreți înseamnă pur și simplu că sănătatea rămâne o prerogativă a statelor, că ele sunt cele care își stabilesc propriile reguli. UE o poate face, de asemenea, dar într-un cadru foarte limitat: numai dacă textele pe care le votează nu obligă statele să își schimbe legile naționale. Comisia Europeană poate face, de asemenea, ceea ce se numește recomandări statelor, dar și aici este voința lor care are prioritate în ultimă instanță (www.touteleurope.eu). Cu alte cuvinte, sănătatea publică este un domeniu care intră în competența statelor membre și în care Uniunea Europeană are un spațiu limitat de manevră, care tinde să se extindă în fața provocărilor globale de sănătate, cum ar fi pandemia de COVID-19. Prin urmare, guvernele naționale sunt libere să își organizeze și să ofere serviciile de îngrijire după cum consideră potrivit. Politicile naționale putând fi completate prin acțiunea Uniunii Europene. Tratatul privind funcționarea UE (TFUE) îi conferă astfel, la articolul 168, o bază pentru a interveni în următoarele domenii (foarte largi): îmbunătățirea sănătății publice; informare și educație pentru sănătate; prevenirea bolilor și a cauzelor de pericol pentru sănătatea fizică și mentală; lupta împotriva flagelurilor majore, prin promovarea cercetării cauzelor, transmiterii și prevenirii acestora; monitorizarea, alertarea și combaterea amenințărilor transfrontaliere grave la adresa sănătății; reducerea efectelor nocive ale medicamentelor asupra sănătății.

Rolul UE fiind, în esență, să „promoveze cooperarea” cu statele terțe și să „încurajeze cooperarea” între statele membre și „coordonarea” politicilor și sistemelor lor de sănătate, „în special în regiunile de frontieră”. De la extinderea competențelor sale prin Tratatul de la Lisabona în 2007, UE poate dezvolta și „măsuri care stabilesc standarde înalte de calitate și siguranță a organelor, sângelui […], medicamentelor și dispozitivelor de uz medical” sau chiar „ măsuri în domeniile veterinar și fitosanitar “. In general, Uniunea se angajează să „asigure un nivel ridicat de protecție a sănătății umane” în toate politicile sale (ec.europe.eu).

Ținând cont de situația sanitară gravă existentă în UE ca urmare a pandemiei de COVID-19, grupul PPE dorește ca Uniunea Europeană să devină o adevărată Uniune a Sănătății. În acest scop, Agenției Europene pentru Medicamente (EMA) și Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) trebuie să li se atribuie mai multe responsabilități, iar normele existente privind amenințările transfrontaliere pentru sănătate trebuie îmbunătățite (www.eppgroup.eu). Astfel, ECDC trebuie să aibă puterea de a da recomandări statelor membre în ceea ce privește criza sănătății, în timp ce EMA trebuie să poată anticipa și preveni lipsa de medicamente și dispozitive medicale critice în Europa. Întărirea semnificativă a celor două agenții este absolut necesară, astfel încât acestea să se potrivească capacitatea autorităților naționale. Dacă se vrea cu adevărat un răspuns eficient la nivel european, EMA și ECDC trebuie să primească mai multe responsabilități și mai multe resurse umane (personal competent) (www.eppgroup.eu).

Înainte de dezbaterea a trei proiecte de legi menite să pregătească mai bine Europa pentru viitoarele amenințări la adresa sănătăți,  grupul PPE, prin vocea purtătorul de cuvânt pentru sănătate (ENVI) din Parlamentul European, Peter Liese, afirma că „avem nevoie de o Uniune Europeană a Sănătății pentru a lupta mai bine împotriva pandemiilor în viitor”. Aceasta deoarece pandemia de COVID-19 a demonstrat că Europa nu era pregătită pentru acest tip de amenințare pentru sănătate și că cei care au susținut întotdeauna că sănătatea ar trebui să rămână o problemă pur națională s-au înșelat. Acum este cât se poate de clar pentru toți că nici un stat membru UE nu ar putea câștiga singur în fața acestui virus. Referitor la îmbunătățirea normelor existente privind amenințările transfrontaliere pentru sănătate, Liese a subliniat că Europa trebuie să poată declara o urgență a UE dacă este necesar și să reducă dependența europeană de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) (www.eppgroup.eu).

De asemenea, se cunoaște faptul că, pentru o mai mare coerență, UE acționează în cadrul unei programări multianuale, implementată de Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate și Produse Alimentare (CHAFEA). În prezent, parte a strategiei globale Orizont 2020, Programul EU4Health sau EU for Health se extinde pe perioada 2021-2027. Acest program urmează programului de sănătate, stabilit pentru perioada 2014-2020, care urmărea „patru obiective specifice în 23 de domenii prioritare”: „Prevenirea bolilor și promovarea stilurilor de viață sănătoase”; „Protejați cetățenii de amenințări transfrontaliere grave”; „Contribuiți la sisteme de sănătate inovatoare, eficiente și durabile”; „Facilitarea accesului cetățenilor la asistență medicală sigură și de calitate”. Programul EU4Health sau UE pentru sănătate este un program dotat cu 9 miliarde de EUR, care a făcut posibilă constituirea unei rezerve de echipamente medicale europene puse la dispoziția statelor cele mai afectate de pandemie.

Propunerile Comisiei Europene pentru o „Europă a sănătății”, prezentate la 11 noiembrie 2020, orientate în mare măsură în jurul pandemiei de COVID-19, enumera obiectivele noului program: Obligația de a asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății umane, în conformitate cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; Consolidarea structurilor și mecanismelor existente pentru a îmbunătăți nivelul de protecție, prevenire, pregătire și răspuns la riscuri la nivelul Uniunii; îmbunătățirea cooperării transfrontaliere pentru a lupta împotriva amenințărilor la adresa sănătății; Extinderea rolului Uniunii în prevenire și cooperare internațională. In vederea atingerii acestor obiective, CHAFEA lansează cereri de propuneri, cereri de oferte și cereri de acțiuni comune. Finanțarea este alocată în conformitate cu prioritățile și criteriile redefinite în fiecare an cu statele membre într-un „plan de lucru anual”.

De asemenea, propunerile Comisiei Europene pentru o nouă Europă în domeniul sănătății vizau consolidarea resurselor alocate Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor, care joacă în special un rol important în cartografierea teritoriilor europene în funcție de nivelul lor de risc pentru sănătate. ECDC ar trebui, de asemenea, să se bucure de noi prerogative în diverse domenii, cum ar fi recomandările în lupta împotriva epidemiilor, monitorizarea situației de sănătate, dezvoltarea unui mecanism de alertă sau crearea de noi laboratoare de cercetare. Agenția Europeană a Medicamentului propunându-şi în viitor să coordoneze studiile clinice și, în special, studiile privind siguranța și eficacitatea vaccinurilor, să lucreze pentru conservarea lanțului de producție a medicamentelor din Europa sau chiar să ofere sfaturi științifice cu privire la medicamentele pentru combaterea epidemiilor (www.rtbf.be).

Pe lângă creșterea responsabilității celor două agenții ale UE, printre pilonii acestei noi Europe a sănătății pe care intenționează să o aducă, Comisia Europeană a dezvăluit și o strategie farmaceutică (25 noiembrie 2020). Criza pandemică de COVID-19 a evidențiat, de fapt, deficiențele în ceea ce privește lanțul de producție farmaceutică din Europa, cu o dependență de 80% a continentul de China și India în vederea asigurării cu materiile prime esențiale pentru proiectarea medicamentelor. Strategia farmaceutică propunându-și să asigure buna funcționare a întregului ciclu de viață al unui medicament, de la cercetarea de laborator până la fabricarea acestuia și până la disponibilitatea sa la cel mai mare număr la cel mai mic preț. Acesta este motivul pentru care, în timpul negocierilor pentru obținerea vaccinurilor de la laboratoarele farmaceutice, Comisia Europeană a insistat în special asupra faptului că aceste doze ar trebui produse cel puțin parțial pe solul european. În ceea ce privește accesul la cât mai mulți oameni posibil, strategia farmaceutică prevede, de asemenea, revizuirea legislației privind accesul la medicamente până în 2022. De asemenea, scopul major fiind mutarea unei părți a lanțului de aprovizionare cu medicamente pe pământ european (ec.europa.eu).

Este evident că principalele epidemii globale necesită dialog și cooperare urgentă la nivel european. Uniunea Europeană având posibilitatea ca, în cazul unei crize grave și într-un context de urgență, să își relaxeze politicile și standardele pentru a facilita limitarea unei pandemii. În cazul pandemiei de COVID-19 care a lovit continentul din primăvara anului 2020, Comisia a anunțat relaxarea mai multor reguli bugetare și de concurență pentru a oferi statelor membre mai mult spațiu de manevră în răspunsurile lor la criza economică. Mai multe provocări care afectează întreaga populație a UE sugerează într-adevăr că politica de sănătate publică ar trebui să dobândească un nivel de management comunitar. In condițiile actuale, Uniunea Europeană ajută statele membre să-și îmbunătățească sistemele de sănătate pentru a răspunde provocărilor comune.

Share on facebook
Facebook
Share on whatsapp
WhatsApp
Share on twitter
Twitter
Share on email
Email
Share on print
Print

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top