Despre impactul COVID-19 asupra afacerilor și comerțului internațional

Manoela Popescu

 

În decembrie 2019, un nou tip de coronavirus (COVID-19) a apărut în China, în provincia Hubei, apoi s-a răspândit la nivel global pe toate continentele. In vederea luptei împotriva contaminării și răspândirii virusului, care a provocat deja multe victime, autoritățile din toate țările lumii au luat o serie de măsuri care au avut un impact puternic negativ asupra comerțului, turismului, transporturilor și producției, în principal. Din această perspectivă se poate spune că pandemia de COVID-19 reprezintă o bulversare fără precedent în economia globală și în comerțul global, generând producție și consum mult reduse la nivel mondial. Cu alte cuvinte, pandemia de COVID-19 nu reprezintă doar o catastrofă umanitară, ci și un perturbator al sistemelor economice și comerciale. Ca atare, fiecare țară din lume se confruntă cu consecințe imprevizibile asupra sănătății și sistemelor socio-economice ale cetățenilor săi. Efectele pandemiei se propagă în lanț, datorită interdependențelor existente la nivel global, lovind modele, sisteme, structuri și câmpuri și generând astfel alte evenimente nedorite precum conflictele politice și atacurile cibernetice. Cu toate că, majoritatea lanțurilor valorice la nivel mondial au rămas operaționale, pandemia a scos la iveală dependențe nedorite în sectoare cruciale, mai ales în cel farmaceutic și medical. Deși, ca răspuns la îngrijorările legitime legate de dependențele nedorite, Comisia Europeană a lansat conceptul de „Autonomie strategică deschisă”, care oferă mai mult conținut cu privire la ceea ce presupune conceptul și mai puțin referitor la acțiunile concrete și la o foaie de parcurs pentru implementarea acestuia. Ideea de bază fiind ca „Autonomia strategică deschisă” să creeze sinergii între politica comercială și politicile interne, cum ar fi ambițioasele politici industriale, digitale și de mediu (ec.europa.eu). Aceasta deoarece politica comercială singură nu poate rezolva astfel de deficiențe, dar ar trebui să facă parte dintr-un mix de politici bine gândit pentru a stimula companiile să depoziteze, să diversifice strategiile de aprovizionare și să promoveze producția locală. In vederea atingerii unor astfel de obiective, poate fi utilizat un întreg arsenal de instrumente, precum ajustarea standardelor de achiziții publice, creșterea accesului pe piață în sectoarele strategice, încheierea de parteneriate strategice comerciale și de investiții și menținerea unor reguli stricte privind investițiile străine directe (www.lesechos.fr).

Astfel, combinația de deschidere, politică internă orientată spre viitor și protecție împotriva concurenței neloiale ar trebui să ofere condițiile necesare pentru a se asigura că produsele viitorului, fie că este vorba de mașini electrice inovatoare, panouri solare din folie subțire sau produse chimice revoluționare, vor fi produse în UE. Cartografierea sectoarelor strategice ale UE at trebui să ofere informații cu privire la punctele tari și punctele slabe ale lanțurilor lor de aprovizionare, putându-se astfel identifica modalități de creștere a rezilienței lanțurilor de aprovizionare, de exemplu prin diversificare sau stocare, care ar putea crea noi oportunități comerciale pentru partenerii din vecinătatea europeană (ec.europa.eu).

La toate acestea efecte negative ale pandemiei se adaugă dezamăgirea persistentă a cetățenilor europeni, care vine odată cu schimbarea naturii muncii și pierderea locurilor de muncă în mai toate domeniile vieții socio-economice. In acest context pandemic, răspunsurile naționaliste și războaiele comerciale nu au dat semnale pozitive în ceea ce privește soluționarea crizei și nici a repercusiunilor acesteia, fiind nevoie de un răspuns global și solidar așa cum a susținut în mod permanent grupul PPE. De altfel, același lucru este valabil și pentru abordarea efectelor pandemiei de COVID-19 asupra sănătății. Cu toate acestea, în timp ce virusul nu cunoaște granițe, răspunsul global existent a fost sever îngreunat atât de instituțiile internaționale slăbite (care nu erau pregătite să facă față unei crize de această amploare), cât și de limitele la export și de barierele comerciale, lipsa transparenței stocurilor disponibile și reducerea producției de bunuri esențiale. Însă, începând din martie 2020, comunitatea globală a făcut câțiva pași remarcabili înainte, contribuind la reducerea lipsei echipamentelor de protecție individuală, la reducerea barierelor de import și export pe scară largă, la creșterea inițiativelor globale de cooperare în materie de producție și acces pe piață (spre exemplu, înființarea sistemelor și platformelor de achiziții comune pentru a se potrivi producătorilor din întregul lanț de aprovizionare).

Potrivit vicepreședintelui în exercițiu al Băncii Mondiale, Ayhan Kose, la fel ca și în cazul crizelor grave din trecut, se preconizează că această pandemie va penaliza activitatea economică globală pe termen lung, existând riscul accentuării încetinirii preconizate a creșterii globale în următorul deceniu. Din experiența specialiștilor Băncii Mondiale, economia mondială urmează să intre într-un deceniu de performanțe dezamăgitoare, cu excepția cazului în care factorii de decizie politică introduc reforme cuprinzătoare pentru consolidarea pârghiilor esențiale pentru o creștere echitabilă și durabilă. Conform experților Băncii Mondiale factorii de decizie politică trebuie să continue să sprijine redresarea prin luarea măsurilor de consolidare a creșterii și prin eliminarea treptată a politicilor de sprijinire a veniturilor (www.banquemondiale.org).

Mai mult decât atât, economiile în curs de dezvoltare vor trebui să adopte politici de îmbunătățire a serviciilor de sănătate și educație, a infrastructurii digitale, a rezilienței la schimbările climatice și a practicilor de afaceri și de guvernanță. Toate acestea cu scopul de a amortiza devastarea economică creată de pandemie, dar și de a reduce sărăcia și de promova prosperitatea comună. In acest context de insecuritate fiscală și de risc, de creștere a datoriilor, reformele instituționale pentru stimularea creșterii organice vor fi deosebit de importante. Aceasta deoarece investitorii apreciază în general dividendele pentru creșterea eforturilor de reformă, ceea ce se traduce printr-o revizuire ascendentă a previziunilor pe termen lung și o creștere a fluxurilor de investiții (www.banquemondiale.org). Astfel că, în lumina provocărilor pandemice, reforma politicii comerciale tradiționale este singura cale de urmat pentru a contribui la schimbările globale pe care le solicită cetățenii. Este absolut clar că aceste provocări trebuie transformate în oportunități și trebuie create locuri de muncă durabile și mai bune pentru cetățenii, iar în acest sens, obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU (cu cei 3 piloni ai săi de economie, ecologie și politică socială) ar trebui să acționeze ca o busolă orientativă.

Se știe că politica comercială este cel mai puternic instrument al UE în geopolitică globală. Grupul PPE consideră că liberul schimb și globalizarea au îmbunătățit în mod semnificativ nivelul de viață și au redus sărăcia în UE și în lume. De aceea, grupul PPE este în favoarea unui comerț liber și echitabil și este în favoarea deschiderii piețelor în condiții echitabile de concurență. De asemenea, grupul PPE promovează comerțul bazat pe statul de drept, care să contribuie la răspândirea principiilor fundamentale ale democrației și ale drepturilor omului, și care să contribuie la eradicarea sărăciei în lume (www.eppgroup,eu)

Potrivit celui mai recent barometru al OMC (Organizația Mondială a Comerțului), publicat pe 18 februarie a.c., comerțul internațional cu mărfuri ar trebui să marcheze cel puțin un punct în prima jumătate a anului 2021, cu toată incertitudinea legată de evoluția pandemiei de COVID-19 în lume. După scăderea de -15,6% în al doilea trimestru al anului 2020, în plină expansiune a pandemiei și a blocajelor populației globale, comerțul mondial cu mărfuri a înregistrat o revenire puternică în al treilea trimestru al anului 2020, dar cu o scădere cu -5,6% față de același perioada a anului 2019. Revenire din cel de-al treilea trimestru s-a accelerat în al patrulea trimestru al anului trecut, cu o creștere a volumului exporturilor înregistrată în vânzările mai mari de produse auto, transportul containerelor și transportul aerian. De asemenea, comerțul cu componente electronice și materii prime a atins un nivel maxim, datorită vânzării stocurilor acumulate în prima jumătate a anului 2020. Categoric, această revenire a comerțului mondial la sfârșitul anului 2020 a fost stimulată de creșterea exporturilor și importurilor chineze de bunuri în America de Nord și Europa. În total, OMC estimează acum că prima prognoză a unei scăderi de -9,2% a volumului comerțului mondial cu mărfuri pe întregul 2020, formulată în octombrie anul trecut, ar putea fi revizuită, deoarece OMC se așteaptă la o creștere a volumului comerțului mondial de 7,1% în acest an (2021). Astfel, toate regiunile sunt de așteptat să înregistreze creșteri procentuale mari în volumul exporturilor și importurilor în 2021, dar această creștere va avea loc dintr-o bază redusă. Se estimează că importurile către Asia și America de Sud vor crește cu 6,2%, respectiv 6,5%, dar creșterea Asiei va urma după un declin moderat de -4,4% de anul trecut, în timp ce creșterea din America de Sud ar urma după o scădere bruscă de -13,5% din 2020. Importurile din Asia vor înregistra apoi o redresare bruscă, în timp ce comerțul cu America de Sud va rămâne puternic în urmă. Cu o creștere de 10,2% estimată în 2021, exporturile din America de Nord ar trebui să-și recapete forța după prăbușirea lor de -14,7% din 2020. La fel se întâmplă și cu importurilor sale (+ 6,7%) după căderea lor cu -8,7% de anul trecut. De asemenea, se așteaptă ca exporturile europene să revină cu + 8,2% în 2021 după ce au scăzut cu -11,7% în 2020 și importurile cu + 8,7% față de o scădere semnificativă de -10,3% anul trecut (www.lemoci.com).

Cele mai recente date OMC arată semne de încetinire a comerțului în primul trimestru al anului 2021. Potrivit Organizației Maritime Internaționale (OMI), numărul zilnic de nave portuare din porturi a scăzut cu -7% în ianuarie 2021 comparativ cu decembrie 2020 și cu -6% comparativ cu perioada din iulie până în septembrie 2020. De asemenea, vânzările de autovehicule au scăzut în luna ianuarie a acestui an, ca și exporturile din acest sector. Pe de altă parte, unele produse se confruntă cu o explozie de creștere. Prețul cuprului, în special, continuă să crească în 2021, până la 25% față de prețul său din octombrie 2020. Acest lucru permite un anumit optimism cu privire la creșterea comerțului său și la cel al componentelor electronice, determinat de o cerere asiatică susținută de metale și o performanță economică actuală mai bună în regiune (www.lemoci.com).

Cu toate acestea, perspectivele pentru 2021 rămân incerte, datorită incidenței COVID-19 în întreaga lume și apariției de noi variante ale acestui virus ucigaș. Drept urmare, momentul revenirii la normal a comerțului internațional va depinde de eficacitatea eforturilor de vaccinare din întreaga lume. De aceea, există o urgență clară de a face orice este nevoie pentru a crește producția de vaccinuri și pentru a reduce concentrația globală a capacității de producție. În acest scop, inițiativa OMC pentru comerț și sănătate propusă de grupul de la Ottawa trebuie avansată rapid (ec.europa.eu). Un mare impuls politic ar putea cataliza energia necesară pentru realizarea unui acord până la următoarea conferință ministerială a OMC, la sfârșitul anului 2021. Uniunea Europeană ar putea juca un rol critic în consolidarea cooperării comerciale globale. În plus, există un interes clar în aducerea capacității de producție în țările în curs de dezvoltare, după cum este exemplificat prin „Summitul global privind lanțul de aprovizionare și producția de vaccinuri C19”, care a avut loc în perioada 8-9 martie 2021. Reunirea producătorilor din țările dezvoltate și în curs de dezvoltare, precum și guvernele, grupurile societății civile, organizațiile internaționale (precum OMS, GAVI și CEPI) și asociațiile de afaceri (precum Camera Internațională de Comerț)  a condus la ideea că trebuie să se consolideze rolul țărilor în curs de dezvoltare în viitorul producției farmaceutice. O astfel de diversificare crescută a lanțurilor de aprovizionare medicală ar putea, de asemenea, să beneficieze de autonomia strategică a UE și ar putea fi facilitată și mai mult de un mix inteligent de politici de utilizare a comerțului și a investițiilor, precum și a pârghiilor de achiziții publice.

Pe de altă parte, Grupul Băncii Mondiale, una dintre principalele surse de finanțare și cunoștințe pentru economiile în curs de dezvoltare, ia măsuri rapide și de anvergură pentru a ajuta aceste țări să-și intensifice răspunsul la pandemie. Se angajează să sprijine intervențiile de sănătate publică și să asigure circulația materialelor medicale esențiale, sprijinind în același timp sectorul privat pentru a permite întreprinderilor să își continue activitățile și să mențină locurile de muncă. Grupul Băncii Mondiale intenționează să mobilizeze până la 160 de miliarde de dolari pe o perioadă de 15 luni care se încheie în iunie 2021, pentru a ajuta peste 100 de țări să protejeze populațiile sărace și vulnerabile, să sprijine întreprinderile și să promoveze redresarea economică. Această sumă include 50 de miliarde de dolari sub formă de noi subvenții și împrumuturi în condiții foarte favorabile, precum și un „plic” de 12 miliarde de dolari pentru finanțarea achiziției și distribuției de vaccinuri anti-COVID-19 în țările în curs de dezvoltare (www.banquemondiale.org).

De asemenea, se cunoaște faptul că, guvernanța comerțului internațional are un rol important de jucat în dezvoltarea rapidă a tratamentelor medicale și a vaccinurilor, extinderea rapidă a producției, dezvoltarea lanțurilor valorice globale reziliente și accesul echitabil la piață pentru întreaga lume. In acest context, pandemia de  COVID-19 trebuie utilizată pentru a oferi un impuls pentru o cooperare internațională mai concertată și pentru a stimula pregătirea globală pentru situații de urgență de sănătate. De asemenea, adoptarea inițiativei OMC privind comerțul și sănătatea până la sfârșitul anului 2021 și o mai mare transparență în furnizarea și producția de produse și servicii medicale esențiale sunt de bun augur pentru asigurarea unei lumi prospere și reziliente și în care nimeni nu este lăsat în urmă.

 

Share on facebook
Facebook
Share on whatsapp
WhatsApp
Share on twitter
Twitter
Share on email
Email
Share on print
Print

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top