Mărțișorul – simbolul speranței anunțate în context pandemic

Manoela Popescu

 

La un an de la primele măsuri luate împotriva pandemiei de COVID-19, care continuă să se manifeste în valuri succesive, simbolul de 1 Martie reprezintă o trezire la acțiune, la viață, la speranță. Primăvara ne cere să ne unim forțele pentru a depăși crizele legate de schimbările climatice și pandemia de COVID-19, făcând tranziția facilă către un viitor durabil și favorabil incluziunii. Rezoluția tuturor pentru anul 2021 ar fi să lase în urmă anul 2020, un an de tristețe și lacrimi, de tragedii, de frici și temeri, un an al haosului și al disperării. Să ne bucurăm de faptul că cifrele înregistrate astăzi de dimineață în întreaga Europă sunt puțin mai liniștitoare decât zilele anterioare: se confirmă faptul că infectările cu COVID-19 încep să scadă, ca urmare a campaniei de vaccinare și a eforturilor tuturor guvernelor în lupta împotriva virusului ucigaș cu multiple fațete (mutații).

De asemenea, abordarea europeană „orice ar fi nevoie”, propusă de grupul PPE referitor la lupta împotriva pandemiei de COVID-19, reprezintă calea sigură pentru a câștiga acest război (www.eppgroup.eu). O Europă ambițioasă, puternică în asumarea responsabilă a deciziilor, unitară și solidară poate scoate la lumină o lume cufundată în suferință și durere, o lume în care sărăcia, inegalitatea și foamete sunt în creștere, entitățile dispar de pe scena economică ca și locurile de muncă, iar datoriile se acumulează, violența și furia sunt în creștere şi nesiguranța se permanentizează.

Conform acestei abordări, cercetătorii europeni dezvoltă vaccinuri în cadrul firmelor americane pentru a pune capăt acestei pandemii care a aruncat omenirea în derizoriu. Astfel, se cunoaște faptul că, Statele Unite (vaccinul Pfizer, Moderna, Johnson & Johnson), Regatul Unit (vaccinul Astrazeneca), China (Sinofarm și Sinovac) și Rusia (vaccinul sputnik V) au fost primele state ajunse la linia de sosire în această cursă pentru vaccinuri. Deși pare paradoxal, deoarece primele vaccinuri distribuite (Pfizer și Moderna) sunt americane, dar dezvoltate de cercetători și laboratoare europene, iar BioNtech (laboratorul care a dezvoltat vaccinul Pfizer) este german și proprietarii Astrazeneca și Pfizer sunt francezi, însă vaccinurile lor sunt dezvoltate în Statele Unite sau Marea Britanie, trebuie să recunoaștem faptul că Europa chiar face „orice este nevoie” pentru a combate acest virus. Astfel, Europa rezervă vaccinurile pe care le produce acasă pentru țările sale membre, în timp ce Rusia, China și India le exportă în țările aliate sau către alte țări, cu care speră să stabilească, în viitor, relații de afaceri mai bune (www.rtbf.be).

Specialistul în geopolitică și profesor la Sciences Po Paris și la Universitatea Liberă din Bruxelles, François Gemenne, consideră că Europa este prea lentă în asigurarea vaccinurilor necesare împotriva COVID-19, dat fiind faptul că vaccinul Johnson & Johnson a fost deja validat de către Agenția Americană pentru Medicamente, în timp ce statele membre UE vor trebui să aștepte o lună până când Europa îl va valida (sau nu). Se pare că suntem în mod sistematic cu o lună în spatele Statelor Unite, iar Europa este conștientă de slăbiciunea sa în ceea ce privește inovația și strategia de sănătate. Mai ales că țările istorice europene (spre exemplu Franța) nu excelează în cercetarea de noi vaccinuri anti-COVID-19, singura țară a UE care salvează onoarea cu start-up-uri de succes precum BioNtech și Curevac este Germania (www.rtbf.be). De aceea, grupul PPE consideră că Europa trebuie să devină mai rapidă și mai eficientă în a oferi vaccinuri cetățenilor europeni, respectând cele mai înalte standarde de siguranță prevăzute de autorizația Agenției Europene pentru Medicamente (www.eppgroup.eu).

O privire asupra statelor lumii în ceea ce privește situația vaccinării populației arată că Europa nu se află în prim-plan. Cele zece țări care până acum și-au vaccinat cel mai bine populațiile sunt: ​​Israel (92,4%), Emiratele Arabe Unite (60,82%), Regatul Unit (30,13%), Statele Unite (21,77%), Serbia (21,06%), Chile (17,57 %), Bahrain (17,35%), Danemarca (10,26%), Turcia (10%), Maroc (9,75%) (www.rtbf.be). Cu o singură floare nu se face primăvară, adică cu Danemarca aflată în top 10 țări care și-au vaccinat cetățenii nu se poate afirma că putem atinge dezideratul de a vaccina toată populația Europei până în vara acestui an.

Cu toate acestea, există speranță, deoarece oamenii sunt solidari și manifestă valori umanitare, eroi din prima linie a războiului împotriva COVID-19 depun toate eforturile necesare, oamenii de știință dezvoltă în timp record instrumente de luptă împotriva COVID-19 și vaccinuri, iar statele lumii își asumă în mod responsabil angajamente pentru prevenirea altor dezastre, indiferent de natura lor.

Speranța de ieșire din haos, de redresare și recuperare anunțată de guverne și specialiști este simțită de toată planeta odată cu venirea primăverii. Se știe că simbolul străvechi al primăverii, al începutului, al bucuriei de a trăi este Mărțișorul, un element identitar al culturii tradiționale românești. In această perioadă, planeta se reînnoiește, vestind un timp al păcii, al înțelegerii, al prosperității şi al bucuriei de a trăi.

Dovezile atestă faptul că mărțișorul, simbolul primăverii și al renașterii naturii la viață̆, are o vechime de peste 8000 de ani. Vestigiile arheologice subliniază̆ prezența mărțișorului pe teritoriile de astăzi ale României, Bulgariei, Albaniei și Macedoniei. Semnificațiile mărțișorului sunt diverse: pe de o parte, se prefigurează̆ ideea de renaștere a naturii, de fericire și noroc, iar pe de altă parte, conform marelui poet Coșbuc, mărțișorul apropie soarele de ființa umană, o încălzește și îi aduce veselie, sănătate, cinste, iubire și fericire. Etnologii vorbesc despre unitatea contrariilor: vară-iarnă, fertilitate-infertilitate, căldură-frig, lumină-întuneric.

Dacă ne referim doar la faptul că purtarea mărțișorului are drept scop atragerea astrului solar, deducem că mărțișorul este un simbol al speranței de mai bine, al luminii în haosul creat de noaptea iernii, iar, în prezent, de noaptea adusă de pandemia de COVID-19. Lumina care vine de la triunghiul divin arată că ea ”luminează̆ în întuneric, și întunericul nu a cuprins-o” (Evanghelia după̆ Ioan 1.5). Aceasta arată dualitatea sau unitatea contrariilor simbolizată de mărțișor prin intermediul cele două fire, unul alb și celălalt roșu. Doi este principiul par, prima cifră care se îndepărtează̆ de unitate, simbolizând toate contrariile inspirație – expirație, cer – pământ, bine – rău. Cifra doi regăsindu-se în prezent printre simbolurile importante ale omenirii, doi este principiul feminin, tot ce se naște se naște din doi; este ritm și simetrie. De aceea mărțișorul simbolizează̆ nașterea naturii. Natura, ca și fericirea, este fragilă. Primăvara, fiecare trebuie să se oprească̆, să tacă̆, să privească̆, să asculte, să respecte, să admire, să contemple măreția renașterii. Primăvara ne îndeamnă̆ să aspiram la fericire, să construim fericirea, deoarece A FI FERICIT este o datorie față̆ de ceilalți.

Fericirea depinde de noi înșine. Ea se învață̆ și se dezvoltă. Fericirea este o alegere! Mecanica fericirii prezintă cercuri ale virtuții, iar unul dintre aceste cercuri este cel al Recunoștinței. Astăzi, în context pandemic, fericirea nu este un lux, ci o necesitate. Alege fericirea ca mod de viață̆! Fericirea este în noi! Abraham Lincoln a spus că oamenii sunt fericiți pe cât decid ei să fie. Prin intermediul gândurilor și atitudinilor noastre ne putem dezvolta propria fericire. Cultivând gânduri de bucurie și recunoștință, de mulțumire, în special, față de toți cei care au depus și depun eforturi pentru ca lumea să iasă din haos și din întuneric. Putem face asta clipă de clipă, până̆ când ne vom obișnui cu stare de fericire, adică̆ cu fericirea. Oamenii pot dobândi îndemânarea de a-și crea propria fericire. Toți oamenii pot dobândi abilitatea de a construi și de a dezvolta cu ceea ce au la îndemână, adică cu ceea ce le oferă această criză pandemică.

Cum în fiecare om se găsește un liber arbitru între BINE și RAU, purtarea mărțișorului se vrea a anunța alegerea făcută̆: aceea de a fi fericit, cinstit, scăldat în razele soarelui și ale luminii, de a alege speranța și credința în vremuri prospere și fericite, lăsând în urmă frica, disperarea, tristețea şi moartea cauzate de pandemia de COVID-19. Este momentul în care natura reînvie, iar oamenilor le este mai ușor să aleagă̆ speranța şi fericirea.

Tradiția străveche, primordială a mărțișorului înseamnă̆ și acceptarea cursului firesc al vieții, al morții și al renașterii, dar și al deciziei, al alegerii, al construcției. Omul trebuie să-și construiască̆ clipă de clipă fericirea, urmărind cercurile virtuții, prelucrând spiritul până̆ capătă̆ forma, netezimea și dimensiunile necesare zidirii fericirii şi construcției europene.

In țara noastră, credințele străvechi investesc mărțișorul cu puteri deosebite, transformându-l într-un adevărat talisman aducător de noroc și apărător de forțe malefice și boli. De asemenea, gestul dăruirii mărțișorului este încărcat de semnificații care îndeamnă la armonie, solidaritate și unitate. Cu alte cuvinte, prin răspândirea mărțișorului, omul dorește să echilibreze și să armonizeze principiile contrare și complementare care îi guvernează Universul, precum viața-moartea, lumina-întunericul, vara-iarna, masculinul-femininul (enciclopedia-dacica.ro).

In anul 2017, cu titlul “Practici culturale asociate zilei de 1 Martie”, tradiția mărțișorului a fost inclusă de țara noastră pe Lista patrimoniului imaterial al umanității (UNESCO) împreună cu Republica Moldova, Bulgaria și Macedonia de Nord (www.icr.ro).

In context pandemic, mărțișorul este oferit și virtual, pe platformele de socializare, prin imagini sau animații haioase. De asemenea, în perioada 1 – 8 martie vor fi organizate de Institutul Cultural Român (ICR) în marile capitale europene și în întreaga lume activități specifice acestei tradiții a mărțișorului. Astfel, sărbătoarea Mărțișorului va fi marcată prin organizarea unor ateliere pentru copii, difuzarea unor filme documentare, prin prelegeri susținute de specialiști etnologi, sociologi, antropologi, benzi desenate sau prezentarea unor colecții de mărțișoare realizate din porțelan și ceramică.

Spre exemplu, la Bruxelles, a fost organizat ieri de 1 Martie de Ziua Mărțișorului, un atelier de creație realizat cu participarea unui grup de copii din cadrul comunității românești din Belgia. Evenimentul a avut loc în parteneriat cu secția Lingvistică română de la Școala Europeană nr. 4 Bruxelles. Workshop-ul având o componentă educativă şi urmărind păstrarea vie a tradiției românești/ balcanice a Mărțișorului, precum şi cunoașterea şi cultivarea unor tehnici specifice de realizare a acestor obiecte-simbol.

In Italia, Academia di Romania de la Roma, cu ocazia sărbătoririi zilei de Mărțișor organizează un eveniment online dedicat publicului din Italia „Cuvinte alese şi oferite în dar de personalități ale culturii române”. Evenimentul constând în realizarea şi publicarea, pe canalele de comunicare ale Accademia di Romania, a unei colecții de 30 de „cărți poștale digitale” semnate de personalități ale culturii române.

ICR Istanbul și ICR Praga vor distribui pe paginile lor de Facebook prezentările video cu tema “Mărțișor – tradiție și simbol” ale academicianului Sabina Ispas, director al Institutului de Etnografie și Folclor “Constantin Brăiloiu” al Academiei Române. Subiectele prezentării fiind legate de semnificațiile purtării mărțișorului pe întreaga durată a lunii martie.

In Lisabona, începând cu 1 Martie, un material video va fi partajat pe platformele de socializare ale ICR Lisabona și Ambasadei României în Republica Portugheză în care vor fi prezentate obiceiuri şi datini românești de 1 martie, semnificația Mărțișorului, precum și imagini cu tradiționalul program de ateliere de creație, derulat de ambasadă şi ICR Lisabona în anii anteriori, împreună cu profesorii și elevii cursului de limbă cultură și civilizație românească din Portugalia (www.icr.ro).

La Londra, un film în limba engleză despre tradiția Mărțișorului, realizat de Ministerul Afacerilor Externe, precum şi filmul “Practici culturale asociate zilei de 1 martie în Bulgaria, Republica Macedonia de Nord, Republica Moldova și România”, produs de UNESCO, vor fi prezentate publicului britanic de reprezentanța ICR Londra, pe pagina de Facebook.

La New York, într-un nou episod al seriei “Geografiile tradiției”, va fi prezentată povestea Mărțișorului, un simbol important al dragostei, purității și înnoirii, inclus în patrimoniul UNESCO și a sărbătorilor asociate venirii primăverii în România și Statele Unite. Proiectul fiind desfășurat în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român și muzeele de etnografie din Cluj, Sibiu și Timișoara.

Tot cu ocazia celebrării Mărțișorului, cercetătorul etnograf la Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti” din București, Doina Işfănoni, și meșterul popular Luminița Voica vor vorbi despre tradițiile de mărțișor, iar materialul video va ilustra confecționarea mărțișoarelor, precum şi prezentarea obiceiurilor cu care românii întâmpină primăvara. Proiectul fiind realizat în parteneriat cu Ambasada României în Regatul Suediei şi cu Institutul de Etnografie și Folclor “C. Brăiloiu” va fi difuzat pe canalele de comunicare din Stockholm.

In Tel Aviv va fi distribuită pe Facebook o ediție de 1 Martie a emisiunii “Cafeneaua Românească”, dedicată Mărțișorului şi organizată sub forma unei clase virtuale pe platforma Zoom. Evenimentul “Cafenea de Mărțișor – celebrarea primăverii în tradiția românească și în cea iudaică” s-a desfășurat ieri, 1 Martie, în limba română, cu traducere simultană în ebraică. In acest context, au fost prezentate de către cercetătorul etnolog Doina Işfănoni obiceiurile românești specifice schimbării anotimpurilor, iar Gilbert Şaim, custode al Templului Coral din București, a reliefat posibilele obiceiuri corespondente din simbolistica iudaică (www.agerpres.ro).

Pornind de la un text mai amplu semnat de etnologul Irina Nicolau și pus la dispoziție de Muzeul Național al Țăranului Român din București, reprezentanța ICR din Polonia a creat o poveste în limba polonă (disponibilă pe canalul YouTube al ICR Varșovia), în baza căreia Szymon Góralczyk, un excelent animator al culturii din Varșovia, a pregătit “Povestea Mărțișorului”. Așa cum Szymon reînvie pentru publicul polonez întâmplări și personaje dintr-un început de an legendar, care debuta, conform tradiției, la 1 martie, putem extrapola aceste personaje la nivel global, astfel încât ele să ne ofere un an legendar 2021 în care pandemia de COVID-19 să rămână o poveste tristă, este adevărat, dar plină de lecții învățate.

 

 

 

Share on facebook
Facebook
Share on whatsapp
WhatsApp
Share on twitter
Twitter
Share on email
Email
Share on print
Print

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top