Manoela Popescu
Consecințele crizei socio-economice sunt încă resimțite în multe țări, iar șomajul continuă să rămână ridicat în unele regiuni. Îmbătrânirea demografică are consecințe asupra sustenabilității sistemelor de protecție socială și reprezintă o adevărată provocare pentru anii următori, coroborată cu cea a redresării economice post COVID-19. Sectorul ocupării forței de muncă suferă, de asemenea, schimbări profunde datorită progreselor tehnologice, globalizării și creșterii economiei colaborative. In acest context, coordonarea eficace a politicilor economice, sociale și de sănătate la nivel european cu semestrul european și cu Pilonul european al drepturilor sociale este esențială pentru a atenua efectele crizei pandemice și pentru a asigura o redresare inovatoare din punct de vedere economic, justă din punct de vedere social și responsabilă din punct de vedere ecologic.
In acest context, Consiliul Uniunii Europene cere Comisiei “să depună eforturi pentru a îmbunătăți protecția tuturor lucrătorilor, în special a lucrătorilor cu forme atipice de angajare și a lucrătorilor aflați în situații vulnerabile, în scopul de a le oferi acoperire și protecție corespunzătoare și adecvată prin măsuri în domeniul muncii şi protecţiei sociale” (www.consilium.europa.eu).
Ca atare, încă înainte de începerea pandemiei, Comisia Europeană în Comunicarea din 14.01.2020 susţinea că Pilonul european al drepturilor sociale reprezintă răspunsul european la aceste ambiţii fundamentale. Pilonul european al drepturilor sociale, al cărui obiectiv este de a oferi cetățenilor drepturi noi și mai eficiente și de a sprijini funcționarea corectă și lină a piețelor muncii, a fost proclamat de către Parlamentul European, Consiliul și Comisia Europeană în noiembrie 2017. Această fundație se bazează pe 20 de principii cheie și include o serie de inițiative care acoperă trei domenii principale: șanse egale și acces la piața muncii, condiții de muncă corecte și protecție socială adecvată și durabilă.
Strategia socială a UE constă, în esenţă, în asigurarea unor tranziții către neutralitatea climatică, digitalizare și schimbările demografice echitabile din punct de vedere social și juste (ec.europa.eu). Astfel, Pilonul european al drepturilor sociale intenționează să aducă echitatea în viața de zi cu zi a tuturor cetățenilor, indiferent dacă aceștia învață, lucrează sau își caută un loc de muncă sau sunt la pensie, dacă trăiesc într-un oraș sau într-o zonă rurală, indiferent de sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală. Principiile Pilonului social având drept scop îmbunătățirea egalităţii de șanse și de locuri de muncă pentru toți, condiții de lucru echitabile, protecție și incluziune socială.
Se cunoaşte deja faptul că, în discursul său rostit în faţa Parlamentului European de la Strasbourg, din iulie 2019, preşedinta Comisiei Europene s-a angajat în favoarea Pilonului, anunțând noi acțiuni pentru punerea în aplicare a principiilor și drepturilor sociale. Mai mult decât atât, la summitul social tripartit „Punerea în aplicare împreună a unei redresări economice și sociale incluzive în Europa” din 14 octombrie 2020 a fost abordată redresarea verde, digitală și echitabilă a UE, care să stimuleze creșterea economică și să creeze locuri de muncă pentru toți europenii, din perspectiva drepturilor sociale, prin implicarea tuturor. Aceasta deoarece, potrivit preşedintei Comisiei Europene, dialogul dintre guverne și partenerii sociali este cheia succesului redresării europene, iar investițiile sociale sunt esențiale pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă, eradicarea sărăciei și societăți incluzive. Această credinţă fiind susţinută şi de grupul PPE, care are convingerea că economia socială de piață europeană este strâns legată de un dialog social eficient. În acest sens, sprijină angajamentul Comisiei Europene de a relansa dialogul social european în vederea găsirii celor mai bune soluţii pentru toţi cei implicaţi în redresarea economiei europene. De asemenea, în Documentul de poziţie “O economie socială şi modernă”, grupul PPE subliniază că, dialogul social, în conformitate cu articolele 9 și 152 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, trebuie luat în considerare în definirea și punerea în aplicare a politicilor la nivelul UE. “Capacitatea partenerilor sociali de a participa la un dialog social veritabil este esențială pentru a crea un echilibru între competitivitate și echitate, contribuind astfel la conturarea politicilor sociale moderne și echilibrate ale UE, care să reflecte nevoile angajaților și ale angajatorilor” se specifică în Documentul de poziţie al grupului PPE privind “Europa socială şi modernă”.
In conformitate cu priorităţile asumate la început de mandat, Comisia Europeană s-a angajat ca la începutul acestui an să prezinte un plan de acțiune care să transforme în realitate drepturile și principiile proclamate în Pilonul social.
Ca atare, la momentul preluării de către Portugalia a președinției UE, premierul portughez Antonio Costa și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au anunțat organizarea unui summit social pe 7 mai 2021, la Porto. Intenția Comisiei este ca acest summit să se concentreze pe modalitatea de întărire a dimensiunii sociale a Europei pentru a răspunde provocărilor schimbărilor climatice și tranziției digitale, în vederea garantării egalității de șanse pentru toți și pentru ca nici o persoană să nu fie lăsată în urmă.
Două evenimente reprezintă esența summit-ului social ce se va organiza: conferința la nivel înalt, axată pe planul de acțiune al Comisiei pentru implementarea Pilonului european al drepturilor sociale preconizată pentru data de 7 mai 2021 și reuniunea informală a șefilor de stat sau de guvern de pe 8 mai 2021. Aceste dezbateri vor avea repercusiuni asupra vieții de zi cu zi a europenilor, în special în ceea ce privește locurile de muncă, condițiile de trai, egalitatea de șanse, îmbunătățirea îngrijirii medicale și protecția socială (www.europarl.europa.eu). Trebuie precizat faptul că organizarea acestui summit este inspirat din Planul de acțiune al Comisie pentru implementarea Pilonului european al drepturilor sociale, care urmează să fie prezentat în următoarele săptămâni, așa cum fusese anunțat prin Comunicarea Comisiei intitulată „O Europă socială puternică pentru tranziții juste”.
Mai mult decât atât, summit-ul social de la Porto, potrivit președintei Ursula von der Leyen, va transmite un mesaj politic foarte puternic: Uniunea Europeană promovează o relansare care pune oamenii și binele lor în centrul acțiunii, deoarece ”Europa înseamnă europenii”. Acesta este şi mesajul grupului PPE transmis lumi întregi încă din 2016. Grupul PPE militând pentru ca oamenii să constituie o prioritate în economia socială de piață a UE. Valorile fundamentale ale grupului PPE fiind responsabilitatea, respectul, solidaritatea și justiția, respectiv acele valori prevăzute de părinții fondatori ai Comunităților Europene, Robert Schuman și Alcide de Gasperi, Jean Monnet și Konrad Adenauer, care făceau parte din grupul PPE (www.eppgroup.eu).
Potrivit grupului PPE, obiectivul principal al politicii sociale este de a le oferi cetățenilor instrumente prin care aceștia pot deveni și rămâne independenți. In acest context, grupul PPE consideră că politica socială ar trebui să fie considerată o investiție care va aduce beneficii pe termen lung, adică cetățeni autonomi și independenți, care vor conduce la eliminarea costurilor legate de dependența pe termen lung de ajutorul de stat (www.eppgroup.eu).
Trebuie specificat faptul că, în comparație cu restul lumii, Europa are niveluri mai bune de protecție socială și se clasează bine în ceea ce privește calitatea vieții și bunăstarea. A fi european astăzi înseamnă, chiar și în vremuri pandemice a avea ocazia de a reuși în viață și dreptul la un trai decent. Se cunoaște faptul că justiția socială este fundamentul economiei sociale de piață europene și se află în centrul Uniunii. Echitatea socială și prosperitatea reprezentând fundamentul construirii unei societăți rezistente, cu cele mai înalte standarde de bunăstare din lume, care este ambiția Europei și care, totodată, conduce la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Națiunilor Unite.
In context pandemic, Europa rămâne un loc unic în care prosperitatea, corectitudinea și un viitor durabil reprezintă obiective importante, adevărate deziderate pion. Momentul pandemiei putând fi considerat un moment zero al creării unei UE prospere, reziliente, durabile, sociale și care să asigure un câmp propice dezvoltării entităților fizice și juridice europene. Schimbările climatice și degradarea mediului, precum și schimbările structurale generate de criza de sănătate impun adaptarea economiei, a industriei, a modului în care călătorim și lucrăm, a modului în care gândim și creăm, dar și a ceea ce cumpărăm și ce mâncăm. Odată cu acordul european, Europa și-a marcat ambiția de a deveni primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Cu un astfel de fundament, redresarea economică și socială după criza pandemică de COVID-19 va crea noi afaceri, noi locuri de muncă și va genera investiții majore în toate domeniile de activitate. Astfel, Next Generation EU va ajuta statele membre să își relanseze economiile, să sprijine întreprinderile (în special IMM-urile) și să creeze locuri de muncă în întreaga Europă. Investițiile în tranziția verde și digitală fiind esențiale în revitalizarea economiei, oferind beneficii fiecărei întreprinderi și fiecărui lucrător din întreaga Uniune, afirma președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu ocazia summit-ului social tripartit „Punerea în aplicare împreună a unei redresări economice și sociale incluzive în Europa” din 14 octombrie 2020. Astfel, Europa va rămâne „casa” celor mai avansate sisteme de asistență socială din lume, precum și un centru vibrant de inovație și antreprenoriat competitiv. Toate acestea asigurând Europei instrumentele necesare pentru a depune eforturi mai mari atunci când vine vorba de convergență ascendentă, echitate socială și prosperitate comună.
Pandemia de COVID-19, care a ucis peste 2,3 milioane de oameni din întreaga lume de la sfârșitul lunii decembrie 2019, arată că dezbaterea privind viitorul Europei este crucială pentru a ne putea pregăti pentru provocările viitoare. Potrivit celor declarate de președintele grupului PPE, Manfred Weber este momentul potrivit de a declanșa „Conferința privind viitorul Europei, pentru a pune bazele unui nou consens cu privire la misiunea și capacitățile Europei în secolul XXI”. Aceasta reprezentând o ocazie de a asculta cetățenii europeni și de a stimula dialogul între ei și reprezentanții instituțiilor democratice. De asemenea, Paulo Rangel, vicepreședinte al grupului PPE, consideră că la Conferința privind viitorul Europei pot fi găsite „soluții inovatoare pentru noile provocări cu care ne confruntăm” (www.eppgroup.eu).
Însă, trebuie precizat faptul că politica socială este în primul rând responsabilitatea statelor membre. Cu alte cuvinte, în practică, politicile sociale și de ocupare a forței de muncă din Uniunea Europeană sunt adoptate la nivel național. Aceasta înseamnă că fiecare țară decide cu privire la salariul minim, vârsta de pensionare sau indemnizațiile de șomaj. La nivelul UE, se fac eforturi în ceea ce privește mai buna coordonare a politicilor naționale, dar și la încurajarea statelor membre de a împărtășii bunele practici în domeniul incluziunii sociale sau al luptei împotriva sărăciei. Iar pandemia de COVID-19, prin consecințele crizei socio-economice declanșate, a întărit această tendință de coordonare la nivel european a politicilor sociale naționale. In vederea coordonării politicilor sociale naţionale, spre exemplu politica de ocupare a forței de muncă, definirea unui cadru comun european sub forma unei strategii reprezintă un prim pas esenţial. Astfel, spre exemplu, Strategia europeană pentru ocuparea forței de muncă oferă un cadru pentru ca țările UE să facă schimb de informații, să discute și să coordoneze politicile de ocupare a forței de muncă. Iar în vederea elaborării priorităţilor, anual, un studiu de dezvoltare este realizat în mai multe etape. Acesta stabilește prioritățile UE pentru anul viitor pentru a stimula creșterea și crearea de locuri de muncă și marchează lansarea semestrului european, care încurajează o coordonare sporită între politicile economice și fiscale ale guvernelor (www.touteleurope.eu). Multe politici comunitare contribuie de fapt la dezvoltarea ocupării forței de muncă: politica de educație și formare, politica regională, politica de cercetare și dezvoltare tehnologică etc..
De asemenea, potrivit grupului PPE, convergența socială ascendentă este o condiție prealabilă pentru o Europă socială, modernă și sustenabilă, rezistentă în fața provocărilor economice și sociale actuale. Ea este esențială pentru asigurarea unor condiții favorabile pentru familiile care trăiesc în Europa, pentru crearea de locuri de muncă, pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă și a nivelului de trai și pentru asigurarea unei protecții sociale adecvate, precum și a progresului social într-o economie socială de piață extrem de competitivă. Grupul PPE fiind convins de necesitatea unei convergențe sociale ascendente pentru a garanta o creștere economică durabilă, precum și un cadru legislativ și de politică echitabil și eficient, precum și politici fiscale responsabile în toate regiunile europene (www.eppgroup.eu).
Mai mult decât atât, trebuie conștientizat faptul că, pentru a fi rezilient, contractul social trebuie să se bazeze pe o solidaritate puternică şi pe faptul că nici un european nu va fi lăsat în urmă. Este imperios necesar pentru a face mai mult pentru a sprijini persoanele care şi-au pierdut locul de muncă din cauza crizei de sănătate care afectează nu doar economia, ci şi societatea, în ansamblu. Comisia va propune un sistem european de reasigurare pentru indemnizațiile de șomaj pentru a proteja cetățenii și pentru a reduce presiunea asupra finanțelor publice în timpul șocurilor externe. Ca atare, standardele de protecție socială trebuie să fie adaptate la noile realități ale lumii muncii, rezultat al schimbării paradigmelor muncii, organizării, managementului etc., la noi vulnerabilități și la noi așteptări din partea cetățenilor şi a oportunităţilor oferite de era digitală. Înainte de criza pandemică se cunoştea faptul că în mai multe state membre, unii lucrători care desfășoară o activitate independentă și persoanele cu contracte de muncă atipice nu au acces la o protecție socială adecvată. Punerea în aplicare a Recomandării privind accesul la protecție socială va garanta protecția tuturor în perioada de șomaj, de boală, la bătrânețe, de invaliditate sau în caz de accidente de muncă, indiferent de statutul profesional. Insă, a fi solidar şi a nu lăsa pe nimeni în urmă presupune, mai ales în actualul context pandemic, a avea acces la asistență medicală la prețuri accesibile.
Conceperea unor sisteme de protecție socială bazate pe valorile și principiile UE de universalitate, solidaritate și corectitudine va necesita dezvoltarea unor modele noi și integrate de asistență medicală și socială, iar contextul pandemic oferă această oportunitate de reconstrucţie. Aceasta va permite, de asemenea, valorificarea inovațiilor eficiente din punctul de vedere al costurilor și care răspund nevoilor reale în materie de sănătate publică. O abordare orientată către pacient ar contribui la obținerea unor rezultate mai bune, cum ar fi faptul că pacienții pot avea acces cu ușurință la îngrijire medicală.
Categoric, Europa se confruntă în prezent cu provocări emergente, precum accentuarea inegalităților dintre generații, reducerea oportunităților și a resurselor sociale, de sănătate, economice și de mediu, disparitățile teritoriale și accesul inegal la servicii sociale și de sănătate fundamentale, la locuri de muncă și oportunități de afaceri și la infrastructura socială. Insă rezolvarea tuturor acestor probleme reprezintă responsabilitatea comună a UE și a statelor membre şi a venit momentul de a crea o Europă socială puternică, punând în aplicare principiile incluse în Pilonul european al drepturilor sociale, care să le ofere europenilor un viitor sigur, verde și prosper.
