Manoela Popescu
Strategia europeană privind vaccinurile a fost prezentată pe 17 iunie 2020 de către Comisia Europeană, deoarece se considera că un vaccin sigur și eficace este cea mai bună soluție pentru stoparea pandemiei de COVID-19. Însă, se cunoaște faptul că, dezvoltarea unui vaccin reprezintă un proces lung și complex, cu o durată normală de aproximativ 10 ani. Ca atare, prin intermediul Strategiei privind vaccinurile, Comisia a sprijinit eforturile focusate asupra accelerării dezvoltării și punerii la dispoziție a unor vaccinuri sigure și eficace într-un interval de timp cuprins între 12 și 18 luni. Desigur, accelerarea procesului de dezvoltare a vaccinurilor presupunea respectarea în permanență a procedurilor de autorizare și a standardelor de siguranță stricte. Ideea era ca testele clinice să fie făcute în paralel cu investițiile în capacitatea de producție pentru a putea fabrica milioane sau chiar miliarde de doze de vaccinuri după descoperirea vaccinului potrivit. De asemenea, în vederea maximizării șanselor de a dezvolta, produce și distribui rapid vaccinuri pentru toți europenii, Europa trebuia să se concentreze pe mai multe tipuri de vaccinuri potențiale, obținute cu abordări tehnologice diferite. Grupul PPE solicitând UE să preia conducerea în dezvoltarea și producerea unui vaccin pe care să-l facă disponibil și accesibil la nivel internațional (www.eppgroup.eu). De aceea, în cadrul Strategiei sale privind vaccinurile, Comisia a încheiat acorduri cu diverși producători de vaccinuri, în numele statelor membre UE. Astfel, se preconiza ca, după ce vaccinurile împotriva COVID-19 s-ar fi dovedit sigure și eficace și ar fi fost autorizate la nivelul UE, toate statele membre să aibă acces la vaccinuri, în același timp. In vederea asigurării un acces echitabil la vaccinuri, distribuirea a fost stabilită în funcție de numărul de locuitori.
In acest context, Comisia Europeană a încheiat în 2020 contracte cu șase producători de vaccinuri: BioNTech/Pfizer, Moderna, AstraZeneca, Curevac, Johnson & Johnson și Sanofi. Astfel, în total fiind rezervate aproape două miliarde de doze de vaccin. Ceea ce ar fi trebui să ajungă pentru cei 450 de milioane de cetățeni comunitari, din cele 27 de state membre, chiar dacă toate vaccinurile presupun injectarea a două doze pentru a se asigura imunizarea.
Strategia UE privind vaccinurile împotriva COVID-19 având drept obiective: asigurarea calității, siguranței și eficacității vaccinurilor; asigurarea accesului în timp util la vaccinuri pentru statele membre și populația acestora, asumând în continuare o poziție de lider în cadrul eforturilor mondiale de solidaritate; asigurarea unui acces echitabil pentru toți cetățenii UE la un vaccin abordabil ca preț, cât mai curând posibil. In vederea realizării acestor obiective, Comisia propunea derularea unei proceduri de achiziții centrale, care ar fi oferit avantaje importante tuturor statelor membre, prin faptul că ar fi beneficiat de opțiunea de a achiziționa vaccinuri printr-o singură acțiune de achiziții publice.
Categoric, Strategia comună privind vaccinurile împotriva COVID-19 a oferit șanse mai mari de reușită și a permis partajarea riscurilor și punerea în comun a investițiilor pentru a realiza economii de scară, de anvergură și de timp. Aceasta deoarece acţiunea comună şi solidară promovată de grupul PPE la nivelul UE este modalitatea cea mai sigură, cea mai rapidă și cea mai eficientă de a câştiga lupta împotriva pandemiei de COVID-19. De altfel, înainte de o dezbatere în Parlamentul European privind strategia de vaccinare a UE, Esther de Lange, vicepreședintă a grupului PPE, responsabilă de economie și mediu sublinia că nu a existat niciodată o alternativă la achiziționarea de vaccinuri în comun în Uniunea Europeană deoarece „dacă fiecare stat membru ar cumpăra vaccinuri pe cont propriu, acest lucru ar fi crescut prețurile, ar fi declanșat rivalitatea și ar fi amplificat inegalitățile între țări” (www.eppgroup.eu).
Eforturile Comisiei Europene au fost răsplătite odată cu data de 21 decembrie 2020 când a fost acordată prima autorizație de introducere pe piață condiționată pentru vaccinul împotriva COVID-19 dezvoltat de BioNTech și Pfizer. La acel moment, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, Stella Kyriakides, declara că „este o zi importantă pentru Europa, o zi de adevărată solidaritate europeană în acțiune”. Autorizarea primului vaccin la nivelul UE a reprezentat manifestarea eficienței Strategie UE privind vaccinurile, respectiv acces la vaccinuri sigure, eficace și la prețuri accesibile, simultan pentru toate statele membre (ec.europa.eu). Cum primele doze de vaccin au fost preconizate pentru 26 decembrie 2020, campania de vaccinare a început în perioada 27-29 decembrie 2020 pentru toate statele membre.
In vederea realizării campaniei de vaccinare, toate statele membre și-au dezvoltat și aprobat programe naţionale de vaccinare, incluse în strategiile naționale de vaccinare. De asemenea, au fost create site-uri oficiale la nivel national dedicate campaniei de vaccinare. Fiecare program stabilește categoriile de persoane ce beneficiază de vaccin cu prioritate, etapele și condițiile vaccinării. Spre exemplu, strategiile naționale de vaccinare împotriva COVID-19 ale Franței, Germaniei și Belgiei acordă prioritate persoanelor vulnerabile, și anume vârstnicilor și rezidenților din azilurile de bătrâni, urmați de personalul de îngrijire și cadrele medicale (vaccinare-covid.gov.ro). Aceasta, deși sunt voci care deplâng lipsa vaccinului și debutul întârziat al campaniei de vaccinare. De fapt, problema nu este debutul campaniei de vaccinare de pe 27 decembrie 2020, ci ritmul de vaccinare raportat la creșterea numărului de noi infectări și la viteza de răspândire a noului virus. La această problemă se adaugă faptul că producătorii nu pot face față cererii, deși Comisia a comandat un număr suficient de doze. In acest sens, Esther de Lange, vicepreședintă a grupului PPE afirmând că “asigurarea în prealabil a unui număr suficient de vaccinuri pentru toți cetățenii europeni a fost modul în care Uniunea Europeană a ajutat literalmente la salvarea vieților” (www.eppgroup.eu). Mai ales că, în ultimele zile, Comisia Europeană a comandat 300 de milioane de doze suplimentare de vaccin Pfizer. Mai mult decât atât, Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) speră să ia o decizie cu privire la autorizația de introducere pe piață a vaccinului AstraZeneca până la sfârșitul lunii ianuarie. De asemenea, potrivit lui Xavier De Cuyper de la Agenția Federală pentru Medicamente (AFPMS) vaccinul Johnson & Johnson ar putea ajunge mai devreme decât era de așteptat, respectiv la sfârșitul lunii februarie (ec.europa.eu).
Primele rezultate ale campaniei de vaccinare sunt aspru criticate. Chiar existând voci pentru amânarea celei de-a doua vaccinări și pentru administrarea unui număr maxim de prime doze cât mai multor persoane în Belgia, Franța și Marea Britanie. O trecere în revistă a situaţiei din principalele state membre relevă faptul că, la nivelul Franței, în primele zile, doar câteva sute de persoane au beneficiat de vaccinul produs de BioNTech/Pfizer. De aceea, criticii vorbesc deja despre un “fiasco”, politicienii regionali acuză Parisul că nu a comunicat corect şi a ales o cale mult prea birocratică. Aceasta deoarece în Franța este necesar un atest de la medicul de familie, urmat de o perioadă de gândire și un accept scris pentru a se putea trece la vaccinarea propriu-zisă. Germania anunța că pe 6 ianuarie 2021 erau deja vaccinați peste 367.000 de cetățeni. Deși situația este bună din punct de vedere statistic, criticile vizează faptul că, în anumite landuri, aplicarea strategiei “nu este tocmai optimă”, aspect recunoscut și de purtătorul de cuvânt al guvernului federal, Steffen Seibert. Este clar că Germania nu are dificultăți legate de distribuire, cu cele 1,3 milioane de doze existente pe teritoriul țării.
In Olanda, campania de vaccinare a debutat pe 6 ianuarie, guvernul trecând prin dificultăți logistice și necesitatea unei aprobări naționale pentru substanța produsă de BioNTech/Pfizer. Însă, într-un depozit din estul țării se pare că au fost lăsate pur şi simplu 175.000 de doze de vaccin nefolosite (www.dw.com).
În total, 8.000 de belgieni au fost vaccinați în prima săptămână de vaccinare. In ceea ce privește efectele adverse, oamenii de știință nu au avut niciun feedback alarmant cu privire la posibilele efecte secundare grave, fiind observate doar creșteri de temperatură fără efecte majore. Se preconizează că primul raport săptămânal privind reacțiile adverse la nivel european (AEM) va fi publicat începând cu 15 ianuarie (www.rtbf.be). Belgia se confruntă însă cu nerăbdarea cetățenilor în ceea ce privește procesul de vaccinare, deși există speranța ca în această săptămână să fie disponibil și un al treilea vaccin, AstraZeneca-Oxford. Vaccinologul Pierre Van Damme, membrul grupului de lucru pentru vaccinare din Belgia, afirma sâmbătă, 23 ianuarie 2021, într-un briefing de presă cu privire la campania de vaccinare că este necesară mobilizarea unui număr mare de personal pentru a asigura o vaccinare pe scară largă. Oamenii de știință solicitând voluntari care să îndeplinească diferite funcții în cadrul planului de vaccinare (www.lespecialiste.be). Belgia având în vedere crearea a două proiecte de centre de vaccinare. În calendarul prezentat vinerea, 22 ianuarie 2021, entitățile federale și autoritățile locale evocă crearea a 200 de centre de vaccinare în toată țara, deschise 7 zile pe săptămână. Concret, pentru moment, însă, există doar două proiecte concrete: unul la Bruxelles la Heysel și altul la Anvers (www.rtbf.be).
Marea Britanie, confruntată cu noua tulpină de COVID-19, a început campania pe 8 decembrie, fiind prima ţară care a folosit vaccinul produs de BioNTech/Pfizer, iar în SUA s-au injectat primele doze pe 14 decembrie 2020. Washingtonul și Londra au scurtat procedurile, acordând licențe în regim de urgență, prin care guvernele și-au asumat riscul problemelor produselor în locul producătorilor.
In acest context, anunțul companiei Pfizer, care produce unul dintre cele două vaccinuri împotriva COVID-19 autorizate în UE, că va reduce temporar producția și apoi o va crește, deși Pfizer și Comisia au spus anterior că nu vor mai exista încetiniri în administrarea dozei după întârzierile înregistrate de statele membre, le-a cauzat mari îngrijorării guvernelor naţionale. Italia a declarat că are în vedere acțiuni în justiție, iar Comisia Europeană a subliniat că îi va cere companiei Pfizer să se explice mai în detaliu și să justifice întârzierile suplimentare în livrarea vaccinului său împotriva Covid-19.
Ca atare, guvernul maghiar a anunțat vineri, 22 ianuarie 2021, că a ajuns la un acord pentru a cumpăra „cantități mari” de vaccin rusesc Sputnik V, deși nu a fost încă revizuit de autoritățile sanitare europene. Ministrul de externe Peter Szijjarto, aflat în vizită la Moscova, a făcut anunțul într-un videoclip postat pe contul său de Facebook, specificând faptul că autoritatea de reglementare maghiară a dat undă verde utilizării vaccinului săptămâna aceasta (www.lesechos.fr).
Cu toate aceste critici, Charles Michel, președintele Consiliului European, a lansat un mesaj optimist în cadrul programului „Le Grand Rendez-Vous” de la Europa 1, „Les Echos” și CNews, afirmând că UE este unită şi solidară în fața crizei de COVID-19. Iar în ceea ce privește actuala controversă privind întârzierile de livrare anunțate de Pfizer și AstraZeneca, Charles Michel a specificat că se va se asigura că Uniunea Europeană va pune în aplicare contractele semnate cu industria farmaceutică, utilizându-se „toate mijloacele legale”. Președintele Consiliului European afirmând că înțelege că apar dificultăți de producție sau de logistică, ca în orice proiect industrial, însă nu înțelege dificultatea de a obține informații de la producătorii de vaccinuri despre motivele întârzierilor (www.lesechos.fr). Charles Michel a solicitat, de asemenea, Comisiei Europene, la cererea Parlamentului European, să se facă o transparență deplină a celor șase contracte semnate de Comisie cu laboratoarele (www.europarl.europa.eu).
Un aspect important legat de strategia de vaccinare este certificatul de vaccinare, la care Comisia Europeană lucrează deja. Președintele Consiliului European considerând că este legitim ca o dezbatere să aibă loc ulterior asupra drepturilor care ar putea fi acordate cetățenilor cu un astfel de certificat, dată fiind necesitatea de a ști cine a fost vaccinat și când, esența certificatului de vaccinare (www.consilium.europa.eu).
Oamenii de știință lucrează în prezent la un barometru de vaccinare, care ar trebui să ofere populației o imagine mai completă a epidemiei. Ceea ce înseamnă că datele privind imunizarea vor fi disponibile în curând. Barometrul de vaccinare ar trebui să includă statistici medii săptămânale mai degrabă decât date zilnice. Acest „tablou de bord” va face, de asemenea, posibilă urmărirea livrărilor și a cantităților de vaccinuri disponibile, până la administrarea acestora.
Susținând că vaccinurile ar trebui tratate ca un bun comun mondial, cei 27 de lideri și-au reafirmat solidaritatea cu țările terțe, promovată de grupul PPE, la reuniunea de săptămâna trecută. Aceștia au subliniat importanța inițiativei Covax și a Echipei Europa. Membrii Consiliului European au convenit să se acorde un sprijin eficace cât mai curând posibil (www.consilium.europa.eu). De altfel, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Pfizer-BioNtech au anunțat vineri (22 ianuarie 2021) un acord care ar trebui să permită furnizarea a 40 de milioane de doze din vaccinul anti-Covid-19 al gigantului farmaceutic către sistemul Covax, destinat țărilor defavorizate. Potrivit șefului Pfizer, Albert Bourla, în cadrul unui briefing de presă cu OMS, dozele vaccinului (95% eficiente) vor fi furnizate „la cost” și ar trebui livrate în primul trimestru al acestui an.
Referitor la Strategia europeană privind vaccinurile, grupul PPE consideră că obținerea de vaccinuri sigure și eficiente împotriva COVID-19 doar la un an de la izbucnirea pandemiei demonstrează succesul respectivei strategii. Potrivit lui Peter Liese, purtătorul de cuvânt al grupului PPE pentru comisia ENVI, cercetarea și dezvoltarea acestor vaccinuri nu ar fi fost posibilă fără investiția financiară a UE. Esther de Lange, vicepreședintă a grupului PPE, afirmând că, pentru grupul PPE, este imperativă vaccinarea împotriva COVID-19 a cât mai multor europeni și cât mai repede posibil (www.eppgroup.eu). Iar pentru ca acest deziderat să fie atins trebuie ca solidaritatea și cooperarea constructivă să se manifeste, fără a intra în jocul găsirii vinovaților, ci doar a soluțiilor necesare asigurării eficienței campaniilor naționale de vaccinare.
