Implicarea UE în finanțarea startup-urilor inovatoare – modalitate de reducere a decalajului finanțării tehnologiilor avansate față de SUA și China

Manoela Popescu

Uniunea Europeană, pentru prima dată, va deveni acționar direct la startup-uri prin crearea unuia dintre cele mai mari fonduri de investiții din Europa. Se pare că Fondul Consiliului pentru Inovare European, așteptat să totalizeze aproximativ 3 miliarde de EUR (3,7 miliarde de dolari), este un efort de a completa ceea ce UE declara că este un decalaj de finanțare „critic” pentru tehnologiile avansate care să se ridice la niveluri comerciale și să concureze mai bine cu SUA și Asia (ec.europe.eu). Acest fond va combina granturi și participații la capital pentru a finanța companiile aflate în stadiu incipient în așa-numita tehnologie profundă, cum ar fi sănătatea, sustenabilitatea și producția avansată.

Comisia a anunțat pe 6 ianuarie 2021, prima serie de investiții directe de capital de 178 de milioane de EUR, efectuate prin intermediul noului Fond al Consiliului European pentru Inovare (CEI), pentru 42 de startup-uri și IMM-uri care dezvoltă tehnologii inovatoare în domeniul sănătății, producției și economiei circulare. Se știe faptul că investițiile de capital cu o valoare cuprinsă între 500.000 de EUR și 15 milioane de EUR pentru fiecare beneficiar, completează finanțarea prin granturi, care a fost deja furnizată prin intermediul instrumentului-pilot Accelerator al CEI, pentru ca întreprinderile să se poată dezvolta mai rapid. Este prima dată când Comisia a efectuat investiții directe de capital sau cvasicapital, și anume investiții de capital combinate cu un grant, în întreprinderi nou-înființate, participațiile urmând să fie cuprinse între 10 % și 25 %. Prin finanțarea directă a progreselor științifice până când acestea devin viabile pentru investitorii tradiționali, oficialii UE spun că finanțarea va reduce investițiile și va atrage astfel alți investitori.

Pe data de 18 decembrie 2020, Comisia a selectat 38 dintre cele mai promițătoare întreprinderi noi și întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) pentru a primi un total de 176 milioane de EUR pentru a dezvolta și extinde inovațiile inovatoare în Europa (ec.europa.eu). Aceasta fiind ultima rundă de finanțare în faza pilot a Acceleratorului Consiliului European pentru Inovare (EIC), care susține inovatori de top, antreprenori, companii mici și oameni de știință. Inovațiile includ o tehnologie inovatoare de sortare robotizată pentru reducerea deșeurilor periculoase, precum și prima lumină pentru instalații de interior care poate fi controlată pentru a reduce costurile cu energia. Start-up-urile și IMM-urile selectate pentru EIC Accelerator Pilot provin din 18 țări, cel mai mare număr venind din Germania, Franța și Israel, în timp ce în același timp 21% dintre acestea sunt femei CEO. Fiecare companie va primi o subvenție de până la 2,5 milioane EUR pentru a sprijini dezvoltarea inovației lor, iar 19 dintre acestea vor obține o investiție directă de capital de până la 15 milioane de EUR din fondul recent creat EIC. În plus față de sprijinul financiar, aceste start-up-uri și IMM-uri vor avea acces la servicii de coaching, rețele și accelerare a afacerilor, pentru a le ajuta să-și construiască afacerile. De altfel, începând din decembrie 2019, în faza pilot a Acceleratorului CEI, 293 de companii au fost selectate pentru a primi finanțări totale de peste 563 de milioane de euro, sub formă de granturi. Dintre acestea, 159 de companii au fost selectate pentru a primi investiții de capital inversiunea finală a programului de inovare.

Se cunoaște faptul că firmele tradiționale de capital de risc au fonduri mai mici în Europa în comparație cu SUA, ceea ce îi determină pe investitori să își asume mai puține riscuri. Mai ales că acestea au, de asemenea, un orizont de investiții definit, de obicei trebuind să emită rentabilitate investitorilor în termen de zece ani. De aceea, grupul PPE consideră că Europa trebuie să avanseze într-un ritm mai accelerat, să recupereze decalajele și să își reînnoiască ambițiile de a modela lumea digitală, mai ales în contextul crizei pandemice (www.eppgroup.eu). În prezent, UE  impulsionează companiile tehnologice prin subvenții din partea comisiei și prin Fondul european de investiții, care investește în firme de capital de risc. Conform grupului PPE, acțiunea Comisiei este necesară dat fiind faptul că inovațiile tehnologice reprezintă motorul evoluțiilor sociale, politice și economice extraordinare din prezent. Mai mult decât atât, politica în domeniul inovării, potrivit grupului PPE, va decide cum putem să asigurăm modul nostru de viață european în viitor (www.eppgroup.eu).

Prima rundă de investiții a fondului UE a inclus o investiție de 15 milioane de EUR în startup-ul francez CorWave, care dezvoltă un dispozitiv pentru a ajuta persoanele cu insuficiență cardiacă avansată. Misiunea CorWave este de a oferi un nou standard de îngrijire pentru un spectru larg de pacienți cu insuficiență cardiacă, introducând soluții de sprijin circulator implantabile care redau o viață normală cu efecte secundare minime. Cine este CorWave? De fapt, CorWave este o companie de dispozitive medicale cu ritm rapid, care dezvoltă pompe inovatoare de asistare cardiacă pentru a aduce o soluție fiabilă și durabilă la insuficiența cardiacă. Aceasta este o companie cu creștere ridicată, înființată în 2012 de startup MD Start și susținută de investitori renumiți. Compania a strâns mai mult de 35 de milioane de EUR finanțare, iar compania are peste 50 de angajați. De la crearea sa, compania a câștigat numeroase premii și concursuri. In 2019, compania a fost selectată printre companiile KPMG Tech Pulse 40 și a primit premiul „Trophée de l’embarqué” pentru categoria asistență medicală. In an pandemic, CorWave a primit un grant EIC Accelerator de la Comisia Europeană și a fost selectată ca companie de prezentare de către Medtech Innovator (www.corwave.com).

Companiile europene de tehnologie aflate la început de drum au reușit să atragă un nivel record de finanțări, deși mai mulți fondatori au avut probleme în identificarea primelor surse de finanțare (www.bloomberg.com). In context pandemic, conform raportului anual lansat de fondul de investiții Atomico, în 2020, sectorul european de tehnologie va ajunge la investiții totale realizate de fonduri de investiții de tip venture capital care se vor situa la 41 miliarde de dolari, adică 33,8 miliarde de EUR,  cu circa 500 milioane dolari mai mult ca în anul 2019 (www.zf.ro). Conform raportului Atomico există în Europa 115 de companii susținute de capitalurile de risc, evaluate la peste 1 miliard de dolari. Se pare că acest lucru se datorează stabilității și performanțelor generale a industriei de tehnologie, care a cunoscut o creștere masivă începând cu 2016, când au început așa-numitele ”runde de mega-finanțare” (”mega-funding rounds”). Evoluția înregistrată de aceste companii a fost oscilantă, cu o scădere a investițiilor în luna martie, o reluare până la finalul verii, într-o pantă descendentă (care a continuat pe parcursul toamnei) pentru ca luna septembrie 2020 să devină luna cu cele mai mari investiții atrase de sectorul european de tehnologie (cu o valoare totală a finanțărilor semnate de peste 5 miliarde de dolari). Spre exemplu, start-up-ul Hopin, care este o platforma de evenimente online, a stabilit un record pentru cea mai rapidă ascensiune a unei companii din Europa, ajungând la peste 1 miliard de dolari în 17 luni de la înființare. De asemenea, serviciul de streaming de muzică Spotify și firma de plăți Adyen au atins pragul de 50 de miliarde de dolari.

Printre start-up-urile cu cea mai importantă evoluție din ultimul an se numără și fintech-ul suedez Klarna și compania românească de roboți software UiPath (primul unicorn românesc), care au fost evaluate la peste 10 miliarde de dolari, rămânând în proprietate privată și reflectând varietatea crescândă a industriei de capital de risc din Europa (jurnalulnational.ro). Acesta fiind un lucru îmbucurător dat fiind faptul că România,  conform datelor de la Eurostat, a fost situată pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul companiilor inovatoare în perioada 2016 – 2018. Eurostat confirmând că doar 15% dintre companiile din România cu mai puțin de 10 angajați au avut activități de inovare în perioada 2016 – 2018 (www.businessmagazin.ro).

Referitor la domeniile în care s-au dezvoltat start-up-urile tehnologice, se pare că cele orientate spre domeniul sanitar par să fie marile câștigătoare ale pandemiei, atrăgând un record de 3,2 miliarde de dolari în primele nouă luni ale anului 2020, urmate de companiile de software pentru întreprinderi și fintech-urile. Raportul Atomico precizează că pe măsură ce ecosistemul se maturizează, cota de finanțare a capitalului de risc de la agențiile guvernamentale este în scădere și reprezintă acum mai puțin de 10% din fondurile de risc colectate pe cele mai mature piețe din Europa. De altfel, Atomico estimează că cele mai mari 24 de firme tehnologice din Europa au creat o rețea de peste 3.000 de fondatori de companii noi. Europa a înregistrat astfel până în octombrie 2020 un număr de 32 de oferte publice inițiale (IPO) ale unor start-up-uri tehnologice, însă doar trei au fost evaluate la peste 1 miliard de dolari, rămânând în umbra IPO-urile supradimensionate ale companiilor tehnologice din Statele Unite. Marile companii se uită, în continuare, spre New York, însă IPO-urile bine primite de piețe ale The Hut Group la Londra și Allegro la Varșovia arată că piețele locale sunt deschise și dornice să investească (www.afaceri.news).

Însă, conform cifrelor publicate de London & Partners și furnizate de Dealroom, în ciuda pandemiei, în total, start-up-urile tehnologice au strâns anul trecut 43,1 miliarde de dolari, din care un sfert se aflau în capitala Regatului Unit. Deși acesta este un nou record pentru Europa, Londra, cu 10,5 miliarde de EUR, nu reușește să depășească propriul său record care datează din 2019 (10,7 miliarde de EUR). Cu toate acestea, potrivit studiului, Londra și-a consolidat statutul de numărul unu al Europei, în ciuda incertitudinilor legate de pandemie și de ieșirea Regatului Unit din UE. Raportul mai arată că banca online Revolut a strâns 500 milioane dolari, producătorul de vehicule electrice Sosire 400 milioane dolari și furnizorul de energie regenerabilă Octopus Energy 527 milioane dolari. Londra, unde se află un număr mare de fonduri de investiții, este, de asemenea, singura ţară din Europa care concurează la scară globală, clasându-se pe locul cinci în lume pentru strângerea de fonduri, în spatele primului clasat, San Francisco, cu 4 miliarde de dolari.

În anul pandemiei de COVID-19, în total, 272,3 miliarde de dolari au fost investiți în start-up-uri de tehnologie din întreaga lume în 2020, din care 43 de unicorni au fost în capitala britanică (companii fiind evaluate la peste 1 miliard de dolari), ceea ce face ca Londra să fie înaintea Parisului (3,4 miliarde de dolari şi 11 companii), a Berlinului (3,1 miliarde de dolari) sau a Stockholmului (2,4 miliarde de dolari). Franța a rămas în urmă în 2020, chiar dacă guvernul a spus în 2019 că speră să depășească în cele din urmă Regatul Unit și să devină numărul unu în Europa în ceea ce privește start-up-urile tehnologice (start.lesechos.fr).

Potrivit barometrului EY al capitalului de risc, start-up-urile franceze au strâns 5,39 miliarde de EUR în 2020, o creștere cu 7% față de anul 2019. Însă această creștere rămâne mult sub anii precedenți, respectiv creșterile de 39% și de 41% în 2019 și 2018 față de anii precedenți. Se pare că este un nou record datorită creșterii numărului de operațiuni, chiar dacă acestea au fost mai puține în contextul crizei, respectiv s-a înregistrat o scădere cu 16% a numărului de tranzacții (640 față de 736 în anul 2019), dar sumele au fost mai mari. Strângerea de fonduri de peste 50 de milioane de EUR a fost semnificativ mai numeroasă (21 în 2020, comparativ cu 16 în 2019), precum și strângerea de fonduri de peste 100 de milioane de euro (9 în 2020, față de 4 în 2019) (start.lesechos.fr). Top 10 start-up-uri 2020 din Franța este alcătuit din următoarele: Mirakl (255 milioane EUR) – editor de soluții de piață, Ÿnsect (190 milioane EUR) – specialist în reproducerea și prelucrarea insectelor, EcoVadis (180 milioane EUR) – platformă de evaluare CSR, Contentsquare (175 milioane EUR) – editor de software online de optimizare a experienței clienților, Sendinblue (140 milioane EUR) – platformă de marketing digital pentru VSE și IMM-uri, InnovaFeed (140 milioane EUR) – specialist în creșterea și procesarea insectelor, ManoMano (125 milioane EUR) – piață de bricolaj și grădinărit, Lydia (112 milioane EUR)- soluție de plată mobilă, Back Market (110 milioane EUR) – piață electronică recondiționată, Qonto (104 milioane EUR) – neobancă pentru profesioniști independenți și IMM-uri (adrienchl.medium.com, eldorado.co). Însă, Londra este un oraș britanic deosebit de popular pentru start-up-uri în domeniul finanțelor, cât și pentru producătorii de software (www.frenchweb.fr). Acestea din urmă, cu investiții în creștere cu 82%, sunt în plină expansiune din cauza pandemiei și a utilizării telemuncii. Director General al London & Partners, Laura Citron, afirmând că investitorii internaționali au arătat o mare încredere în Londra într-un an pandemic deosebit de greu pentru companii și investitori, dovadă fiind noile fonduri de capital de risc înființate pentru a investi în companii cu creștere ridicată în sectoare precum fintech sau asistența medicală și securitatea cibernetică. In contextul ieșirii Regatului Unit din UE,  Londra va rămâne o poartă către piața europeană.

Fondul Consiliului pentru Inovare European (CEI) a fost înființat în iunie 2020 drept o inițiativă radicală a Comisiei cu scopul de a efectua investiții directe de capital și cvasicapital în capitalul unor întreprinderi nou-înființate și al unor IMM-uri. Este prima intervenție a UE sub forma unor investiții directe de capital. Potrivit grupului PPE, inovarea s-a aflat întotdeauna în centrul ADN-ului european, de aceea, în actualul context pandemic, este important ca europenii să viseze din nou la o Europă care să stimuleze inovarea la nivel mondial. Mai mult decât atât, grupul PPE consideră că prosperitatea societăților noastre europene, precum și securitatea noastră socială în viitor depind în mare măsură de inovare. De aceea, Europa trebuie să își recâștige apetitul pentru inovare, iar CEI reprezintă o modalitatea de a oferi stimulentele de care întreprinderile nou-înființate, IMM-urile, tinerii antreprenori, cercetătorii  au mare nevoie pentru ca să se dezvolte și să rămână în Europa (www.eppgroup.eu).

Inițiativa Consiliului și a Comisiei a fost salutată de grupul PPE, care afirma în Documentul de poziție referitor la inovare faptul că stimularea inovării înseamnă o nouă ofensivă în principalele sectoare pentru a construi o economie bazată pe date și pentru a crea următorul „airbus” în special pentru sănătate: câștigarea inițiativei privind inteligența artificială și învățarea automatizată (noi „laboratoare” în UE), asistența medicală personalizată prin aplicații cu volume mari de date, cu toate garanțiile adecvate pentru securitatea datelor (www.eppgroup.eu).

Trebuie precizat faptul că Fondul CEI este menit să acopere un deficit de finanțare critic cu care se confruntă întreprinderile inovatoare atunci când tehnologiile lor trec de la nivelurile ridicate de maturitate tehnologică la etapa de comercializare. Fondul va contribui la acoperirea acestui deficit de finanțare în faza de pornire a întreprinderilor, fază în care piața capitalului de risc din UE continuă să aibă rezultate slabe în comparație cu piața mondială. In acest fel, credința grupului PPE este că Europa poate crea mediul inovator potrivit, un mediu condus de valorile noastre și nu de giganții tehnologiei sau de puterile autoritare, întrucât calea europeană este echilibrată (www.eppgroup.eu). De asemenea, CEI urmărește să sprijine egalitatea și echilibrul de gen și să contribuie în mod semnificativ la durabilitate, acordând o atenție specială sănătății, rezilienței, precum și tranziției verzi și celei digitale. Rolul său a devenit și mai important astăzi, dat fiind faptul că criza provocată de pandemia de COVID-19 a avut un impact foarte puternic asupra multor IMM-uri din UE, inclusiv asupra multor întreprinderi nou-înființate inovatoare.

 

 

Share on facebook
Facebook
Share on whatsapp
WhatsApp
Share on twitter
Twitter
Share on email
Email
Share on print
Print

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top