Despre necesitatea protejării fondurilor și valorilor europene, prin respectarea statului de drept

Manoela Popescu

 

Este istorie deja faptul că dezbaterea politică din cadrul Consiliului European a întârziat întregul proces de adoptare și punere în aplicare a Cadrului Financiar Multianual (CFM) 2021-2027 și a Regulamentului privind statul de drept. Odată primit semnalul verde pentru mecanismul de drept de la țările care își exprimase dreptul de veto, Polonia și Ungaria, ceea ce însemna legarea fondurilor necesare redresării economiilor naționale de mecanismul statului de drept, a urmat votul Parlamentului European. Importanța istorică a pachetului de relansare și a potențialului său de a asigura o redresare rapidă a UE ca urmare a pandemiei de COVID-19, de a depăși efectele sale socio-economice și de a răspunde provocărilor cu care se va confrunta Uniunea Europeană în următorii șapte ani, inclusiv Pactul verde, tranziția digitală și protejarea valorilor sale și a banilor contribuabililor din UE a generat emoții intense în PE, în procesul dezbaterii acordului celor 27 de lideri europeni. Aprobarea cu o largă majoritate a următorului Cadru Financiar Multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027, care se ridică la suma de 1.074,3 miliarde de EUR, în cadrul PE (votul deputaților europeni confirmând acordul Consiliului European), presupune faptul că sprijinul UE poate ajunge la cetățeni încă de la începutul anului viitor. Manfred Weber, în numele grupului PPE, afirmând că „acum sunt mulți bani pe masa noastră, 1,8 trilioane de EUR”, și că Parlamentul European, în calitate de autoritate bugetară a Uniunii Europene, are o responsabilitate imensă. Cele 1,8 mii de miliarde de EUR provin din CFM 2021-2027 (1.074 de miliarde de EUR crescând progresiv la 1.085 de miliarde de EUR) și din Instrumentul de redresare Next Generation EU (750 de miliarde de EUR). Potrivit președintelui grupului PPE, „acești bani creează un viitor; acest lucru creează noi produse, noi servicii și noi piețe și locuri de muncă”. De asemenea, Manfred Weber este de părere că cele 1,8 mii de miliarde de EUR înseamnă protejarea mediului, crearea unei Europe digitale, mai multe burse Erasmus, dar și siguranță pentru beneficiarii finali ai fondurilor UE din CFM, pentru primarii din zonele rurale, fermierii, cercetătorii și inovatorii din UE. In același timp, cele 1,8 mii de miliarde de EUR înseamnă asigurarea viitorului tinerei generații într-o UE puternică, unitară și solidară (www.europarl.europa.eu).

La o primă vedere, în esență, rezultatele obținute după eforturile de negociere ale Parlamentului au fost de a stimula 10 programe emblematice ale UE în următorii șapte ani pentru a proteja mai bine cetățenii în contextul pandemiei de COVID-19, pentru a oferi oportunități generației următoare și pentru a conserva valorile europene, suplimentând cu 15 miliarde de EUR bugetul UE. Aceasta înseamnă că, în termeni reali, Parlamentul European a triplat pachetul financiar pentru EU4Health, a asigurat echivalentul unui an suplimentar de finanțare pentru Erasmus+ și s-a asigurat că cercetarea va fi finanțată în mod crescător. Cele 15 miliarde de EUR fiind alcătuite din 11 miliarde de EUR ca urmare a sumelor corespunzătoare amenzilor din domeniul concurenței (pe care întreprinderile trebuie să le plătească atunci când nu respectă normele UE) și 4 miliarde EUR rezultate din realocări și marje în cadrul CFM (www.euractiv.fr).

Un alt rezultat al negocierilor din PE se referă la noile resurse proprii ale UE necesare alimentării bugetului UE, fără a necesita creşterii ale contribuțiilor statelor membre UE, respectiv o resursă proprie bazată pe ETS (sistemul de comercializare a certificatelor de emisii) și o taxă digitală începând din 2023, precum și o resursă proprie bazată pe taxa pe tranzacțiile financiare, precum și o contribuție financiară pe care sectorul corporativ trebuie să o aducă sau o nouă bază fiscală comună a societăților începând din 2026.

Un alt element important al acordului din PE a fost implicarea acestuia alături de Consiliu și Comisie în monitorizarea modului în care vor fi cheltuite fondurile excepționale, furnizate în afara bugetului obișnuit al UE, pentru relansarea economiei puternic afectate de pandemia de COVID-19. De asemenea, acordul obținut include și alte aspecte orizontale, respectiv faptul că vor fi puse în aplicare metodologii îmbunătățite de monitorizare cu scopul de a se asigura că cel puțin 30% din totalul cheltuielilor din bugetul Uniunii și din New Generation EU vor sprijini obiectivele în domeniul climei. Iar 7,5% din cheltuielile anuale vor fi dedicate obiectivelor privind biodiversitatea începând cu 2024 și 10 % începând cu 2026. In ceea ce priveşte egalitatea de gen și integrarea perspectivei de gen aceste devin prioritare în CFM 2021-2027. Cu alte cuvinte, toate programele vor fi monitorizate și vor fi evaluate din perspectiva impactului în funcție de criteriile legate de egalitatea de gen.

În același timp, într-un vot paralel, deputații europeni au aprobat și Regulamentul care va lega plata fondurilor UE de respectarea valorilor statului de drept. In esență, acest regulament va face posibilă pentru prima dată înghețarea ajutorului acordat unei țări în cazul unei încălcări a statului de drept care afectează bugetul UE, dacă această măsură este propusă de Comisie și aprobată cu majoritatea calificată a celor 27. In clarificările oferite Budapestei și Varșoviei în vederea ridicării dreptului de veto, se precizează faptul că mecanismul statului de drept va fi utilizat doar pentru a sancționa încălcările statului de drept care afectează bugetul și dacă nu mai există alte mecanisme care pot fi utilizate în mod efectiv. În plus, dacă o țară solicită anularea acestui regulament în fața Curții de Justiție a UE, Comisia Europeană nu va putea propune măsuri împotriva potențialilor contravenienți până când nu va fi emisă o decizie judecătorească în acest sens. Această ultimă prevedere a provocat îngrijorare în unele state membre, în special în Țările de Jos, dar serviciile juridice ale Consiliului au confirmat că textul este în conformitate cu tratatele europene, astfel încât liderii au dat undă verde unanimă pentru a se prezenta acordul în fața PE. Conform grupului PPE, „regimul condiționalității ne va permite să examinăm planurile suspecte de aplicare a fondurilor UE împotriva valorilor UE” (www.eppgroup.eu).

Cum temerile deputaților europeni nu au dispărut, aceștia au adoptat, o zi mai târziu (17 decembrie 2020), o rezoluție referitoare la cadrul financiar multianual 2021-2027, acordul interinstituțional, Instrumentul de redresare al UE și Regulamentul privind statul de drept. Cerând totodată Comisiei Europene să fie „complet independentă” în monitorizarea respectării acestor valori și să nu întârzie intrarea în vigoare a regulamentului. Evident, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a promis că instituția „va acționa întotdeauna cu deplină independență, cu cel mai mare respect pentru lege și cu cea mai mare obiectivitate” (www.europarl.europa.eu). Ideea este că sancțiunile bugetare în temeiul acestui regulament îi vizează în mod direct pe cei care încalcă valorile democrației și nu beneficiarii finali. Ceea ce înseamnă că studenții, cercetătorii, întreprinderile și ONG-urile nu vor fi afectați, pentru că a fost introdusă o plasă de siguranță pentru a-i proteja.

Desigur, temerile deputaților europeni nu sunt nejustificate, deoarece în săptămâna votului în PE, marți, 15 decembrie 2020, parlamentul maghiar a adoptat mai multe texte anti-LGBT, unul consacrând noțiunea tradițională de „gen” în constituție, cealaltă interzicând de facto adoptarea de copii de către cupluri de același sex.  Astfel, potrivit site-ului oficial al Adunării un amendament la Carta fundamentală aprobat decretează că „Mama este o femeie, tatăl este un bărbat”. Acest text definește sexul ca fiind doar cel al nașterii și adaugă: „Educația este oferită în conformitate cu valorile bazate pe identitatea constituțională și cultura creștină” a țării. Necesitate acestui text este justificată de guvernul maghiar prin nevoia de a proteja copilul „împotriva unei eventuale interferențe ideologice sau biologice” a lumii occidentale moderne. De asemenea, din luna mai este interzisă în mod legal înregistrarea unei schimbări de sex în starea civilă în Ungaria, țară membră a Uniunii Europene (UE), a cărei prim-ministru este de 10 ani Viktor Orban. Diferitele organizații internaționale (ONU, Consiliul Europei, OSCE, UE) îl acuză în mod regulat pe șeful guvernului că a încălcat valorile europene. De altfel, în trecut, Ungaria a fost condamnată de instanțele europene pentru că nu și-a respectat angajamentele asumate în calitate de stat membru al UE (www.rtbf.be). Referitor la acordul celor 27 obținut pe 10 decembrie 2020, premierul ungar Viktor Orban, în timpul unei conferințe comune cu omologul său polonez Mateusz Morawiecki, s-a lăudat că a salvat Uniunea, considerând că „nimeni nu poate ocoli un guvern ales, nici Parlamentul European, nici Comisia”. Aceasta înseamnă că acordul „este o victorie” pentru premierul ungar, deoarece „mecanismul va fi limitat la criterii precise”, care exclud problemele sociale (dreptul la avort, drepturile LGBT) și politicile de migrație (www.france24.com).

Poate de aceea, întrebarea tuturor în legătură cu acest mecanism se referă la modul în care acesta va funcționa. Deci, cum va funcționa condiționalitatea privind statul de drept? In mod normal, după ce se va stabili existența unei încălcări a statului de drept, Comisia va propune ca mecanismul de condiționalitate să fie declanșat împotriva guvernului din statul membru UE respectiv. Apoi, Comisia va propune fie să fie reduse, fie să fie înghețate plățile din bugetul UE către țara respectivă. Timp de o lună de zile, Consiliul trebuie să voteze măsurile propuse prin majoritate calificată sau trei luni de zile în cazuri excepționale. Cu alte cuvinte, în cazul în care sunt identificate riscuri de încălcare a statului de drept, într-o perioadă de 7-9 luni, instituțiile europene vor trebui să adopte măsuri împotriva respectivului stat membru UE. Regulamentul privind statul de drept se aplică atât în ceea ce privește cazurile de corupție sau fraudă, cât și referitor la încălcările sistemice ale valorilor fundamentale pe care toate statele membre trebuie să le respecte, cum ar fi democrația sau independența sistemului judiciar, atunci când aceste încălcări afectează (sau riscă să afecteze) gestionarea fondurilor UE. Beneficiarii finali ai fondurilor europene vor fi protejați de deciziile instituțiilor europene în cazul în care guvernele lor sunt acuzate de încălcări ale statului de drept în măsura în care vor face o plângere către Comisia Europeană prin intermediul unei platforme web, care îi va ajuta să se asigure că primesc sumele prevăzute. Iar Comisia va putea, de asemenea, să efectueze o corecție financiară prin reducerea următoarei tranșe a sprijinului UE pentru țara în cauză.

Conform președintelui grupului PPE, Manfred Weber, acest mecanism reprezintă o bază solidă pentru apărarea statului de drept în UE, „slăbit în Uniunea Europeană de astăzi după ce în ultimii 20, 30 de ani am văzut procesul de consolidare a statului de drept în Uniunea Europeană, în special odată cu procesul de extindere” (www.europarl.europa.eu). Considerând că acest mecanism nu este împotriva țării, ci este în favoarea Europei, Manfred Weber, subliniază importanța Comisiei în utilizarea noului instrument în mod independent. De altfel, în Rezoluția Parlamentului European din 17 decembrie 2020 referitoare la cadrul financiar multianual 2021-2027, Acordul interinstituțional, Instrumentul de redresare al UE și Regulamentul privind statul de drept se precizează faptul că Regulamentul privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii se aplică de la 1 ianuarie 2021 și va trebui să se aplice tuturor angajamentelor și plăților. De asemenea, Comisia, în calitate de gardian al tratatelor, trebuie să se asigure că regulamentul este pe deplin aplicabil de 1 ianuarie 2021. Conform Regulamentului privind statul de drept numai Curtea de Justiție a Uniunii Europene poate anula regulamentul sau o parte a acestuia.

In speranța că nici un stat membru nu va face subiectul declanșării mecanismului de condiționalitate, cetățenii și entitățile socio-economice europene privesc spre parlamentele lor naționale care trebuie să ratifice legislația, ceea ce va permite Comisiei Europene să emită datorii pentru finanțarea fondului de redresare, iar primul buget al următorului cadru financiar multianual să poată fi operațional de la 1 ianuarie 2021.

 

Share on facebook
Facebook
Share on whatsapp
WhatsApp
Share on twitter
Twitter
Share on email
Email
Share on print
Print

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top