Luna celebrării solidarităţii şi a acordurilor europene

Manoela Popescu

 

Luna decembrie a fiecărui an reprezintă luna sărbătorilor de iarnă, luna în care dăruim altora ceea ce ne bucură mai mult, în care suntem mai solidari şi mai umani, este luna bilanţurilor, dar şi a stabilirii de noi obiective, luna care marchează sfârşitului unui an şi în care speranţa este cuvântul de ordine pentru anul următor. Insă, în actualul context pandemic, luna decembrie, mai mult decât oricând, trebuie să reprezinte o luna a bucuriei, a solidarităţii, a celebrării eforturilor tuturor depuse cu abnegaţie timp de un an de zile pentru eradicarea virusului ucigaş şi pentru redresarea tuturor domeniilor vieţii socio-economice. Această pandemie care a generat o criză fără precedent datorită evoluţiei rapide şi a impactului multidimensional a pus o presiune enormă nu doar asupra sistemului de sănătate, a economiilor naţionale, a mediului, ci şi asupra întregii societăţii omeneşti. Criza multidimensională arată foarte clar că întrega planetă este interconectată, indiferentă dacă ne place sau nu. De asemenea, criza demonstrează cu prisosinţă necesitatea de reorientare a bugetelor guvernamentale către educație, cercetare, sănătate și nu către această economie care a construit o societatea profitabilă, dar care s-a dovedit ineficientă în faţa COVID-19.

Această criză a relevat disfuncţionalităţile unei lumi inegale, plină de prejudecăţi şi credinţe limitative, fapt pentru care este evident că anumite comportamente socio-economice, tendinţe, mentalităţi şi credinţe vor fi, cel puţin, regândite, schimbate sau intensificate. Spre exemplu, utilizarea tehnologiilor, protecţia datelor cu caracter personal, protecţia mediului, protejarea persoanelor vulnerabile, protejarea diversităţii, manifestarea solidarităţii (la nivel local, regional, național și internațional) reprezintă doar câteva din tendinţele şi comportamentele, mentalităţile şi credinţele care sunt impactate de prezenta criză pandemică.

Dar ce este solidaritatea umană? Cum poate fi definită în prezent? Solidaritatea este un sentiment care îi determină pe oameni să se ajute între ei. Ca atare, atunci când se discută despre solidaritatea umană se are în vedere comportamentul social marcat de un impuls de a acționa sau de a susține o cauză care afectează întreaga umanitate sau un număr mare de indivizi. Dorinţa crescută de a fi solidar cu cei mai defavorizați ai societăţii s-a manifestat cu precădere datorită creşterii inegalităților din societatea noastră. Permiterea acestor inegalități sociale să persiste ar risca periclitarea coeziunii sociale. Iată de ce este necesar să fie reamintită această valoare  nu doar guvernelor lumii, ci şi publicului larg. Despre importanţa solidarităţii, încurajarea dezbaterii cu privire la modalitățile de promovare a acesteia pentru a atinge obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) și de a acționa pentru a încuraja noi inițiative de combatere a sărăciei, Organizaţia Naţiunilor Unite discută în fiecare an în ziua de 20 decembrie.

In context pandemic, solidaritatea manifestată i-ar scăpa de singurătate pe unii, i-ar bucura pe alţii şi le-ar reda tuturor încrederea în umanitate. De altfel, în acest context, solidaritatea a fost cea care a permis realizarea unei uniuni a umanităţii în faţa virusului ucigaş, deşi, iniţial, solidaritatea europeană a fost pusă la încercare de ascensiunea interesului național. Cum împreună sinergiile manifestate devin din ce în ce mai puternice, conform grupului PPE, unitatea și solidaritatea europeană reprezintă cel mai eficace mod de a învinge pandemia de COVID-19 și de a ieși din criză. Credinţa grupului PPE luând forma propunerii de creare a Fondului European de Solidaritate pentru COVID-19 pentru îmbunătăţirea sistemului medical din Europa astfel încât acesta să facă faţă mai bine crizelor de sănătate de tipul celei încă prezente în vieţile noastre după un an de zile. Pactul european de solidaritate, ambițios și cuprinzător, susţinut de grupul PPE prin Rezoluţia Parlamentului European referitoare la acțiunea UE de combatere a pandemiei de Covid-19 și a consecințelor acesteia semnată în numele grupului de către Manfred Weber şi Esteban González Pons a manifestat din plin solidaritatea europeană necesară în vederea dezvoltării de oportunităţii de luptă împotriva COVID-19 şi a consecinţelor crizei pandemice.  Astfel, solidaritatea contribuind la ajutorarea celor mai afectate persoane, abordarea consecințelor economice, consolidarea democrației și a modului de viață european, sprijinirea partenerilor globali ai UE și planificarea pentru viitor. Solidaritatea între cetățenii comunităţii euroepen și între statele membre este una dintre valorile universale pe care este construită Uniunea. Principiul solidarității este consacrat la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și în preambulul Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. La nivelul UE solidaritatea reprezintă o valoare comună care ghidează acțiunile Uniunii și îi oferă unitatea necesară pentru a face față provocărilor actuale și viitoare din societate, la a căror abordare tinerii europeni sunt dispuși să contribuie, exprimându-și solidaritatea în practică. Solidaritatea stimulează, de asemenea, interesul tinerilor pentru proiectul comun european.

De asemenea, în Declarația Mileniului, adoptată de statele membre ale Organizației Națiunilor Unite în anul 2000, solidaritatea este definită ca una dintre valorile fundamentale care trebuie să stea la baza relațiilor internaționale în secolul XXI, alături de libertate, egalitate, toleranță, respect pentru natură și partajarea responsabilităților (www.un.org). Se precizează clar faptul că problemele globale trebuie gestionate multilateral, astfel încât costurile și poverile să fie distribuite în mod echitabil, în conformitate cu principiile fundamentale ale echității și justiției sociale. Aceasta înseamnă că cei care suferă sau care sunt deosebit de dezavantajați merită ajutorul privilegiaților. De altfel, conceptul de solidaritate a definit activitatea Națiunilor Unite de la nașterea acestei organizații. Crearea Națiunilor Unite a adus popoarele și națiunile lumii împreună pentru a promova pacea, drepturile omului și dezvoltarea economică și socială. Se cunoaşte faptul că ONU a fost fondată pe baza principiului securității colective, care se bazează pe solidaritatea între membrii săi pentru a „menține pacea și securitatea internațională”. În acest spirit de solidaritate, Organizația Națiunilor Unite folosește cooperarea pentru a rezolva problemele internaționale de natură economică, socială, culturală sau umanitară. De altfel, ONU a instituit în 2006, pentru data de 20 decembrie a fiecărui an, Ziua internațională a solidarității umane, care servește (ca orice zi internaţională) pentru a ne reaminti importanța solidarității în atingerea obiectivelor internaționale, cum ar fi agendele conferințelor internaționale și acordurile multilaterale. De asemenea, Ziua internaţională a solidarităţii umane a fost adoptată de Organizaţia Mondială în urmă cu 15 ani, pentru a le reaminti statelor membre că eradicarea sărăciei şi egalitatea de şanse trebuie să devină constante ale politicilor lor de dezvoltare. Adunarea Generală a ONU considerând că promovarea culturii de solidaritate este importantă pentru combaterea sărăciei. De altfel, conceptul de solidaritate a fost promovat de ONU ca fiind esenţial în lupta împotriva sărăciei şi în implicarea majoră a tuturor părţilor interesate atât prin instituirea Zilei internaționale a solidarității umane cât şi prin constituirea Fondului mondial de solidaritate pentru eradicarea sărăciei. Fondul mondial de solidaritate a fost iniţiat prin Rezoluţia 57/265 a Adunării Generale a ONU, la 20 decembrie 2002, şi, în februarie 2003, a fost instituit ca un fond fiduciar al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (www.un.org). Obiectivul Fondului mondial de solidaritate este eradicarea sărăciei şi promovarea dezvoltării umane şi sociale în ţările în curs de dezvoltare, în special în rândul celor mai sărace segmente ale populaţiei. De aceea, Ziua internaţională a solidarităţii umane reprezintă o zi de sensibilizare a publicului cu privire la importanţa solidarităţii şi un moment pentru încurajarea dezbaterii cu privire la modalităţile de promovare a solidarităţii pentru realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) ale ONU, şi, totodată, o zi de acţiune pentru a încuraja noi iniţiative de eradicare a sărăciei.

De asemenea, Ziua Internaţională a Solidarităţii Umane este totodată un prilej pentru guvernele lumii de a-şi reafirma angajamentul faţă de această valoare fundamentală, mai ales acum, când omenirea se confruntă cu cea mai mare criză sanitară cunoscută vreodată. Ziua internațională a solidarității umane este o zi pentru celebrarea unităţii și diversităţii; reamintirea guvernelor să își respecte angajamentele internaționale; sensibilizarea publicului cu privire la importanța solidarității; încurajarea dezbaterii cu privire la modalitățile de promovare a solidarității pentru a atinge obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD); încurajarea de noi inițiative de combatere a sărăciei (www.un.org). Tocmai de aceea se consideră că Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă oferă calea realizării unui viitor mai bun și mai durabil pentru toți, fundamentată pe cooperare internațională și solidaritate. Acesta răspunde provocărilor globale cu care societatea omenească se confruntă, inclusiv cele legate de sărăcie, inegalitate, climă, degradare a mediului, prosperitate, pace și justiție (www.un.org). In contextul globalizării şi al provocării creşterii inegalităţii, dar mai ales în contextul crizei pandemice, potrivit ONU, întărirea solidarităţii internaţionale este indispensabilă.

Pe principiul că în orice ameninţare există cel puţin o oportunitate, criza pandemică care ameninţă însăşi umanitatea, oferă cel puţin posibilitatea de manifestare a unităţii şi solidarităţii cetăţenilor europeni, precum şi a responsabilităţii asumate în abordarea globală a acestei crize. Se cunoaşte faptul că, la nivel european, Fondul european de solidaritate (Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului din 11 noiembrie 2002 de instituire a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene) reprezintă una dintre manifestările concrete ale solidarităţii europene prin faptul că permite UE să susţină financiar un stat membru, o ţară în curs de aderare sau o regiune în caz de catastrofă naturală majoră. De altfel, obiectivul Fondului de solidaritate al Uniunii Europene este de a permite Uniunii să răspundă în mod rapid, eficient și flexibil la situațiile de urgență, pentru a-și manifesta solidaritatea cu populația din regiunile afectate de dezastre naturale.

Anul acesta însă solidaritate are o semnificație mai puternică, pandemia de COVID-19 a obligat statele lumii să devină un tot unitar în faţa unei ameninţări fără granițe, care a afectat tot mapamondul. Răspunsul comunităţii europene şi internaţionale a constat în măsuri și restricții fără precedent, dar și în programe de sprijin financiar, investiții în sănătate, cursă infernală pentru crearea unui vaccin, un pachet de redresare, cursa solidară a celor trei instituţii europene pentru obţinerea acordului necesar finanţării redresării şi a tuturor programelor europene pentru perioada 2021-2027. De altfel, în timpul crizei pandemice, valoarea esenţială a unei societăţi sănătoase, responsabile a fost relevată cu precădere sub forma ajutorului dat persoanelor, comunităţilor şi statelor lumii vulnerabile. Ca atare, dorinţa de a sări în ajutorul celor aflaţi în nevoi s-a manifestat prin diverse modalităţi şi forme: crearea de coridoare logistice pentru mărfuri, cumpărături pentru cei vulnerabili, voluntariat în spitale şi azile, oferirea de materiale sanitare, voluntariat pentru asigurarea celor necesare supravieţuirii migranţilor etc.. Cum pesimiştii anunţă un al treilea val de COVID-19, solidaritatea şi toleranţa trebuie să rămână repere care trebuie să ne definească și în continuare.

La nivel european, mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene a însemnat furnizarea de asistență Croației și Poloniei în legătură cu o catastrofă naturală și efectuarea unor plăți în avans către Croația, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Portugalia și Spania în legătură cu o situație de urgență de sănătate publică. Ajutoarele sunt oferite în urma cererilor depuse de Croația la 10 iunie 2020 (cerere de mobilizare a fondului, ca urmare a cutremurului din martie 2020 care a afectat orașul Zagreb și județele Zagreb și Krapina-Zagorje) şi Polonia la 24 august 2020 (cerere de mobilizare a fondului ca urmare a inundațiilor din iunie 2020 din voievodatul Podkarpackie). In timp ce Croația, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Portugalia și Spania au depus cereri de mobilizare a fondului până la data de 24 iunie 2020 în legătură cu urgența de sănătate publică de importanță majoră cauzată de pandemia de COVID-19 la începutul anului 2020. Conform articolul 10 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului, Fondul nu trebuie să depășească o valoare anuală maximă de 500 000 000 EUR (la prețurile din 2011.

Acum, la sfârşit de an pandemic, se poate spune că nu doar luna decembrie a anului 2020, ci întregul an 2020 a fost un an bogat în proiecte de solidaritate, fapt ce a permis acordul instituţiilor europene asupra pachetului de redresare şi al bugetului multianual 2021-2027, precum şi supravieţuirea multor entităţi socio-economice. Organizaţiile internaţionale şi-au unit eforturile pentru a face față provocării pandemiei asupra sănătății, dar și consecințelor sale economice.

Criza pandemică arată cât se poate de clar că globalizarea nu este decât o interdependență ineficientă fără solidaritate. Evident, globalizarea a contribuit la unificarea interdependenţei statelor lumii, dar, în acelaşi timp, lumea a devenit tot mai divizată, împărţită datorită inegalităţilor din ce în ce mai greu de gestionat, a mentalităţilor, prejudecăţilor, a luptei pentru resurse. În absența solidarității între popoare și organizaţii/instituţii vom asista la un colaps nu doar economic, ci şi uman. Categoric, lumea nu mai este şi nu va mai fi la fel, dar solidari fiind o putem face mai bună şi mai frumoasă decât a fost.

 

Share on facebook
Facebook
Share on whatsapp
WhatsApp
Share on twitter
Twitter
Share on email
Email
Share on print
Print

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top