Manoela Popescu
O întrebare simplă referitoare la însemnătatea zilei de 25 noiembrie adresată unui cetățean la întâmplare, în contextul pandemiei de COVID-19, fără îndoială nu va primi nici un răspuns, deoarece această zi nu ar însemna prea mult pentru el. Si totuși, aceasta este data aleasă de Organizația Națiunilor Unite pentru a sărbători Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor. Originea acestei zile se află undeva în urmă cu 60 de ani, când în Republica Dominicană surorile Mirabal au fost asasinate pentru că luptau pentru drepturile lor. Acestea au devenit apoi simbolurile luptei pentru eradicarea flagelului violenței împotriva femeilor. Cu toate acestea, câteva decenii mai târziu, evenimentul încă nu reușește să capteze atenția comunității internaționale, mai ales astăzi, când întreg mapamondul se confruntă cu un inamic mai puternic. Însă, tocmai în aceste vremuri pandemice trebuie să conștientizăm faptul că violența împotriva femeilor a escaladat în contextul crizei de sănătate. Aceasta deoarece pandemia de COVID-19 este mai mult decât o criză de sănătate, de fapt este o criză umană care amenință să inverseze decenii de progrese în ceea ce privește drepturile femeilor și egalitatea de gen. Statisticile demonstrează faptul că această criză afectează și mai mult femeile și fetele din întreaga lume, care se confruntă cu o creștere alarmantă a violenței bazate pe gen. Violența împotriva femeilor este reală, presa prezentând situații în care abuzul și tortura asupra femeilor ocupă coloanele ziarelor, infracțiunile de violență fiind prea numeroase pe tot mapamondul: în Statele Unite, o femeie este bătută de partenerul ei la fiecare 15 secunde; în Africa de Sud, o femeie este violată la fiecare 23 de secunde; în Bangladesh, aproape jumătate dintre femei au suferit abuzuri fizice din partea soților lor etc.. (www.journee-mondiale.com).
De aceea, 25 noiembrie reprezintă ziua oferită lumii de Organizația Națiunilor Unite drept oportunitate în care toți factorii implicați, nu doar organizațiile umanitare, pot să-și unească forțele de a atrage atenția publicului asupra violenței comise zilnic împotriva femeilor. Spre exemplu, femeile joacă un rol important, crucial chiar în identificarea, conservarea, gestionarea și interpretarea siturilor Patrimoniului Mondial. Aceasta deoarece femeile reprezintă o mare parte a forței de muncă a comunităților dezvoltate în cadrul și în jurul siturilor, inclusiv în activitățile turistice legate de patrimoniul mondial. Studiile arată că aceste femei, indiferent de profilurile lor profesionale și de vârsta lor, sunt supuse la riscuri mult mai mari de violență și hărțuire decât bărbații, în ciuda numeroaselor eforturi de advocacy. De aceea, cu ocazia ediției 2020 a Zilei internaționale pentru eliminarea violenței împotriva femeilor, Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO vrea să atragă atenția comunităților patrimoniului mondial și părților interesate din întreaga lume, din 194 de state părți la Convenția patrimoniului mondial, asupra necesității de a asigura condiții de lucru sigure pentru toți, fără violențe de gen (whc.unesco.org).
Din perspectivă istorică, ziua de 25 noiembrie a fost stabilită ca fiind Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței asupra Femeilor de Adunarea Generală a Națiunilor Unite prin Rezoluția Adunării Generale a ONU 54/134 din 17 decembrie 1999. După ce în cadrul celei de-a IV- a Conferințe Mondiale a Femeilor din 1995, ONU a recunoscut faptul că violența asupra femeilor aduce atingeri drepturilor omului și libertăților fundamentale, fiind totodată un obstacol pentru atingerea egalității, a dezvoltării și a instaurării păcii. Ca atare, în anul 2000, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat o Rezoluție care desemna oficial ziua de 25 noiembrie drept Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor. Cu această ocazie, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a invitat guvernele, organizațiile internaționale și neguvernamentale să organizeze la data de 25 noiembrie a fiecărui an activități menite să trezească conștiința publică față de problemele violenței împotriva femeilor. Începând cu anul 2000, această zi este marcată în toată lumea prin manifestații și acte de condamnare a diverselor forme de violență asupra femeilor. Se pare că douăzeci de ani mai târziu, lupta pentru prevenirea și eliminarea violenței împotriva femeilor și fetelor din întreaga lume rămâne în continuare o provocare globală.
De ce o astfel de zi internațională de luptă împotriva violenței asupra femeilor? In primul rând datorită faptului că violența asupra femeilor este una dintre cele mai răspândite, persistente și devastatoare încălcări ale drepturilor omului din lume. De asemenea, se cunoaște faptul că violența împotriva femeilor are loc într-o măsură mai mare sau mai mică în toate țările și în toate locurile posibile (acasă, la locul de muncă, pe stradă, în magazine, în restaurante etc.), fiind afectate toate femeile indiferent de etnie, rasă, vârstă, mediul de proveniență, venit sau nivelul de educație. Violența împotriva femeilor, rămâne una dintre cele mai puțin raportate infracțiuni datorită impunității, tăcerii, stigmatului și sentimentului de rușine care o înconjoară. Violența împotriva femeilor cuprinde, fără însă a se limita la acestea, forme de violență fizică, sexuală și psihologică, cum ar fi: violența unui partener intim (bătăi, violență psihologică, viol marital, feminicid); violență și hărțuire sexuală (viol, acte sexuale forțate, avansuri sexuale nedorite, abuz sexual asupra copiilor, căsătorie forțată, hărțuire stradală, hărțuire criminală, hărțuire cibernetică); trafic de persoane (sclavie, exploatare sexuală); mutilarea genitală a femeilor; căsătoria timpurie. Studiile arată faptul că, deși violența bazată pe gen poate afecta pe oricine, oriunde, unele caracteristici ale femeilor, cum ar fi preferințele lor sexuale, prezența unui handicap sau etnie, precum și unii factori contextuali, cum ar fi crizele umanitare, inclusiv situațiile de conflict și post-conflict, pot crește vulnerabilitatea femeilor la violență.
O analiză a datelor relevante privind violența împotriva femeilor și fetelor este posibilă dat fiind faptul că disponibilitatea informațiilor cu privire la violența împotriva femeilor și fetelor s-a îmbunătățit semnificativ în ultimii ani, iar datele privind prevalența violenței conjugale sunt acum disponibile pentru cel puțin 106 țări. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, Departamentul de sănătate şi cercetare reproductivă, London School of Hygiene and Tropical Medicine, la nivel global, 35% dintre femei au suferit violență fizică și/sau sexuală, cel puțin o dată, de la un partener intim sau violență sexuală de la o altă persoană. În fiecare zi, 137 de femei sunt ucise de un membru al familiei lor. Se estimează, de asemenea de către Oficiul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate (2019) că în 2017 la nivel mondial din cele 87.000 de femei care au fost ucise intenționat, mai mult de jumătate (50.000) au fost ucise de un partener intim (30.000) sau de un membru al familiei. Cu toate acestea, puține sunt femeile care suferă de violență şi caută ajutor într-o formă sau alta. În majoritatea țărilor care oferă date cu privire la acest subiect, femeile care caută ajutor, apelează în principal la familie sau prieteni și foarte puține merg la instituții oficiale, cum ar fi poliția și serviciile de sănătate. Desigur, din perspectivă legislativă, cel puțin 155 de țări au adoptat legi privind violența domestică și 140 au în vigoare legi privind hărțuirea sexuală la locul de muncă. Cu toate acestea, chiar și acolo unde există astfel de legi, acest lucru nu înseamnă neapărat că sunt conforme cu standardele și recomandările internaționale și nici că sunt aplicate și că dau rezultate (Grupul Băncii Mondiale (2020), Femeile, afacerile și legea 2020).
De asemenea, violența de gen în școli este un obstacol major în calea școlarizării universale și în realizarea dreptului fetelor la educație. In ceea ce privește hărțuirea, în Uniunea Europeană, una din zece femei declară că a suferit hărțuire online cel puțin o dată de la vârsta de 15 ani prin intermediul e-mailurilor sau textelor cu conținut explicit sexual nedorit și/sau jignitor, sau avansuri jignitoare și/sau inadecvate pe rețelele de socializare online.
In contextul pandemiei de COVID-19, potrivit Raportului Secretarului General al ONU Femei din 2020 „Intensificarea acțiunilor pentru prevenirea și eliminarea tuturor formelor de violență împotriva femeilor și fetelor” apelurile către numerele de urgență care raportau violență asupra femeilor din partea partenerilor intimi au crescut de cinci ori în multe țări ale lumii (respectiv cu 30% în Cipru, cu 33% în Singapore, cu 30% în Franța și cu 25% în Argentina), deoarece restricțiile privind circulația, izolarea socială și insecuritatea economică au sporit vulnerabilitatea femeilor din întreaga lume la actele de violență din căminele lor.
Conform specialiștilor violența crescută asupra femeilor nu reprezintă doar o dimensiune a crizei pandemice de COVID-19, ci chiar o nouă pandemiei paralelă, care se dezvoltă în timpul acestei crize și care se află într-o relație de interdependență cu pandemia de COVID-19. Aceasta deoarece criza mondială de sănătate a scos la lumină peste tot flagelul violențelor. Potrivit France Press țări ca Nigeria și Africa de Sud au cunoscut creșteri dramatice ale numărului de violuri, în Peru s-au înmulțit cazurile de dispariții de femei, în Brazilia și Mexic a crescut numărul femeilor ucise, iar în Europa asociațiile de apărare a femeilor nu mai fac față solicitărilor de ajutor din partea femeilor violentate în toată această perioadă (www.un.org). De altfel, potrivit ONU consecințele COVID-19 asupra drepturilor femeilor ar putea fi foarte grave și cu consecințe pe termen lung. Astfel, în iulie a acestui an, după primul val pandemic, Națiunile Unite avertizau că șase luni de restricții sanitare ar putea antrena 31 de milioane de cazuri suplimentare de violențe de gen în lume, precum și alte probleme grave legate de încălcarea drepturilor femeilor. Se pare că această izolare a lumii a demonstrat că pentru foarte multe femei casa este cel mai periculos loc din lume. Spre exemplu, datele oferite de Politia Română, arată că, în perioada ianuarie – octombrie 2020, din punctul de vedere al locului comiterii infracțiunilor de violență împotriva femeilor, cele mai multe astfel de infracțiuni, aproximativ 80% din total, au fost comise la domiciliul subiecților. Aceasta deși în septembrie 2020, 48 de țări au integrat prevenirea și răspunsul la violența împotriva femeilor și fetelor în planurile lor de luptă împotriva pandemiei de COVID-19, iar121 de țări au adoptat măsuri de consolidare a serviciilor pentru victimele violenței în timpul acestei crize globale (www.un.org). Unele țări au găsit modalități de a oferi ajutor victimelor acestor abuzuri prin plasarea în farmacii sau supermarketuri a unor coduri și/sau puncte de contact (Franța, Spania cu codul “Mascarilla-19”).
Categoric sunt necesare mai multe eforturi în această direcție, iar ziua de 25 noiembrie ne readuce în prim plan acest deziderat. Grupul PPE, profund îngrijorat de rapoartele din întreaga Europă, care indică o creștere alarmantă a incidentelor de violență domestică în timpul pandemiei de COVID-19, îşi asumă și îndeamnă la atingerea dezideratului zero violență împotriva femeilor. De aceea, cu ocazia Zilei internaționale pentru eliminarea violenței împotriva femeilor grupul PPE și-a asumat o dezbaterea în plenul Parlamentului European pornind de la această tendință îngrijorătoare a creșterii violenței împotriva femeilor în vremuri pandemice. In acest sens, „Eliminați violența împotriva femeilor” reprezintă îndemnul grupului PPE pentru întreg mapamondul. De asemenea, grupul PPE subliniază că violența împotriva femeilor este o infracțiune pentru care toleranța trebuie să fie zero (www.eppgroup.eu).
Celebrarea Zilei Internaționale pentru Eliminarea Violenței asupra Femeilor de anul acesta a fost dificilă din cauza restricțiilor sanitare. Culoarea aleasă pentru 25 noiembrie 2020 este portocaliu, care vrea să simbolizeze o lume mai bună pentru femei și fete. Ca atare, această zi este cunoscută sub numele de Orange Day. Chiar dacă la un moment dat mobilizarea pentru 25 noiembrie era incertă, totuși, recent au avut loc marșuri pentru drepturile femeilor, în Namibia, Liberia, Costa Rica, Guatemala sau România. Astfel că vocile femeilor au fost auzite și vizualizate în principal pe cale virtuală. Iar Secretarul general al ONU marchează 16 zile de activism împotriva violenței împotriva femeilor (25 noiembrie – 10 decembrie 2020) având drept temă globală „Oranjează lumea: finanțează, intervine, avertizează, colectează!”. În timpul celor 16 zile de activism, ONU Femei înmânează microfonul victimelor, activiștilor și partenerilor ONU activi pe teren, pentru a partaja cu lumea întreagă ceea ce s-a întâmplat după izbucnirea pandemiei de COVID-19. Cei care doresc să se alăture luptei împotriva violenței sunt invitați să utilizeze hashtagurile #Orangezlemonde, # 16Jours și # GénérationÉgalité fie pentru a începe propriile discuții despre violența de gen sau pentru a partaja elemente ale acestui eveniment ONU Femei pentru social media (www.un.org).
In țara noastră, administrația prezidențială s-a alăturat instituțiilor emblematice din întreaga lume care vor fi iluminate în perioada 25 noiembrie – 10 decembrie 2020 în portocaliu, cu scopul de a crește gradul de conștientizare și informare în rândul publicului larg asupra fenomenului de violență împotriva femeilor și a urgenței diminuării acestui flagel care afectează femeile din întreaga lume, cu consecințe devastatoare pentru întreaga umanitate. Aceasta deoarece, conform informațiilor furnizate de Poliţia Română, în perioada ianuarie – octombrie 2020, la nivel național, au fost emise 7.112 ordine de protecție provizorii, cu 8,2% mai multe față de primele 10 luni ale anului 2019. Din totalul acestora, 7.016 au fost emise la solicitarea victimelor, 60 la solicitarea altor persoane, 5 la solicitarea ONG-urilor și 31 la solicitarea altor instituții abilitate în acest sens. Cea mai mare pondere în cadrul infracțiunilor de violență în familie o au cele de „lovirea sau alte violențe” (61,6%), urmate de „abandonul de familie” (13,8%) și „amenințarea” (9,2%). Cu toate că, la nivel național, numărul faptelor penale de violență domestică sesizate în primele 10 luni ale acestui an se mențin aproximativ la același nivel cu numărul infracțiunilor sesizate în perioada ianuarie – octombrie 2019 (www.juridice.ro).
Astfel, administrația prezidențială participă la campania „Construim o lume portocalie! Oprim violența împotriva femeilor!”, cu ocazia Zilei Internaționale a eliminării violenței împotriva fetelor și a femeilor demarată la inițiativa Federației Europene Soroptimist International USIR (parte a campaniei mondiale anuale a Organizației Națiunilor Unite „Orange the world to stop violence against women”) şi desfăşurată în perioada 25 noiembrie – 10 decembrie 2020, respectiv între Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor şi Ziua Internațională a Drepturilor Omului (ziua adoptării Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului). Ca atare, Palatul Cotroceni şi sediul central al Ministerul Apărării Naționale au fost iluminat miercuri, 25 noiembrie a.c., în portocaliu. De asemenea, prin Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, în ţara noastră vor fi organizate o serie de evenimente dedicate Campaniei internaționale pentru eliminarea violenței împotriva femeilor și fetelor.
In aceste zile de puternic activism în lupta împotriva violenței asupra femeilor Comisia Europeană îşi reafirmă obiectivul de eliminarea tuturor formelor de violență împotriva femeilor și a fetelor. Insă, Comisia şi Înaltul Reprezentant Federica Mogherini consideră că pentru a “putea pune capăt violenței împotriva femeilor și a fetelor este nevoie de un angajament ferm nu numai la nivel instituțional, ci și de o amplă mobilizare a organizațiilor internaționale, a ONG-urilor și a societății civile în general…. Și în special a bărbaților” (ec.europa.eu). In același timp, grupul PPE susține cu fermitate ca UE și toate statele membre să ratifice Convenția de la Istanbul – primul instrument internațional obligatoriu din punct de vedere juridic privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor (www.eppgroup.eu). De altfel, UE s-a angajat să continue consolidarea cadrelor juridice și instituțiilor, sprijinind dezvoltarea și educația, îmbunătățind serviciile pentru femeile supraviețuitoare, abordând cauzele profunde ale violenței și promovând emanciparea femeilor.
