Manoela Popescu
In contextul în care entitățile fizice și juridice, profund îngrijorate de cel de-al doilea val pandemic, așteptau cu nerăbdare resursele financiare anunțate și promise de Comisia Europeană prin CFM 2021-2027 și Planul de redresare al UE, adoptate de Consiliu și intens negociate cu Parlamentul European, legarea statului de drept de redresarea UE a generat dreptul de veto dat de Polonia și Ungaria la începutul acestei săptămâni. Astfel că, blocarea planului european de redresare de către Ungaria și Polonia, adică blocarea Europei, devansează la acest moment lupta împotriva pandemiei de COVID-19. Aceasta deoarece Varșovia și Budapesta (susținute și de Slovenia) se opun cu înverșunare unui mecanism care condiționează plata fondurilor europene de respectarea statului de drept (independența sistemului judiciar, a mass-mediei etc.).
Instituirea unui mecanism de corelarea a statului de drept cu redresarea Uniunii Europene s-a transformat inevitabil într-o dispută politică, dat fiind faptul că Raport anual al Comisiei privind statul de drept (publicat la 30 septembrie a.c.) releva faptul că independența sistemului judiciar rămâne un motiv de îngrijorare în Ungaria și Polonia. Ca urmare, Vera Jourova, vicepreședinta Comisie Europene responsabilă cu problemele juridice și comisarul Didier Reynders concluzionau în prezentarea Raportului privind statul de drept faptul că Ungaria se face vinovată de clemență în fața infracțiunilor de corupție și de slăbire a independenței presei, iar Polonia se remarcă și prin riscurile de influență politică asupra sistemului judiciar (www.lesechos.fr).
In acest context, în spiritul unei construcții europene în care statul de drept este respectat, grupul PPE, prin președintele Manfred Weber, solicita Comisiei Europene să ia măsuri imediate cu privire la deteriorarea statului de drept din Polonia, mai ales în ceea ce privește independența sistemului judiciar polonez. Mai mult decât atât, pe 26 august, președintele grupului PPE solicita președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Cancelarului german, Angela Merkel încheierea unui acord privind condiționalitatea fondurilor europene pentru respectarea statului de drept ca o condiție prealabilă pentru avansarea negocierilor privind CFM 2021-2027 (www.touteleurope.eu). De altfel, statul de drept a constituit fundalul negocierilor purtate de cei 27 pentru Planul de redresare al UE și CFM 2021-2027. După unii specialiști, ideea de a lega respectul pentru statul de drept de plățile către statele membre a fost considerabil diminuată în acordul final obținut la data de 21 iulie 2020 de cei 27, deoarece textul era mult mai vag chiar decât cel propus de președintele Consiliului, Charles Michel (www.euractiv.fr). Formularea fiind cea de introducere a unui regim de condiționalitate „pentru a proteja bugetul” și instrumentul de redresare Next Generation EU propus de Comisie față de textul original, care se referea la un sistem „care vizează remedierea deficiențelor manifeste și generalizate în buna guvernare a statelor membre în ceea ce privește respectarea statului de drept, acolo unde acest lucru este necesar pentru a proteja execuția [prevederilor] bugetului UE, inclusiv Next Generation EU și interesele financiare ale Uniunii”. Însă, primul ministru al Ungariei, Viktor Orban, a refuzat să permită vizibilitatea în acordul final al celor 27 a condiționării statului de drept.
Cu toate acestea, pe 30 septembrie 2020, textul referitor la crearea unui mecanism care să condiționeze accesul la finanțarea europeană pentru respectarea statului de drept a fost aprobat cu majoritate calificată în cadrul unei reuniuni a ambasadorilor UE la Bruxelles. Respectivul text, care a fost pus pe masă de Germania și care a constituit apoi subiectul negocierilor cu Parlamentul European, a dat naștere unor frustrări și dispute între statele nordice, pe de o parte, foarte pretențioase în acest domeniu, care regretau că textul nu era mai ambițios și mai radical și Ungaria și Polonia, pe de altă parte, țări vizate de acest text.
Temerile tuturor legate de faptul că Ungaria și Polonia ar bloca bugetul multianual al UE (CFM 2021-2027) și Planul de redresare al UE s-au materializat pe 16 noiembrie 2020, deși erau voci care susțineau că opoziția este una fictivă, deoarece pentru Viktor Orban un veto asupra Planului de redresare al UE „ar fi un risc politic și chiar financiar pe care nu ar avea nici un interes să și-l asume” (www.lesechos.fr). Astfel, la reuniunea ambasadorilor de pe data de 16 noiembrie a.c., s-a obținut majoritatea calificată pentru regimul de condiționalitate care leagă fondurile europene de statul de drept, dar decizia s-a lăsat încă așteptată datorită dreptului de veto dat de Polonia și Ungaria. Reacția președintelui grupului PPE, Manfred Weber, în acest context este firească: categoric Polonia și Ungaria „vor trebui să explice acest lucru milioanelor de muncitori și antreprenori, primarilor și studenților, cercetătorilor și fermierilor care se bazează pe sprijinul pe care îl reprezintă aceste fonduri”. Potrivit grupului PPE, scopul corelării fondurilor europene de statul de drept vizează drept obiectiv asigurarea faptului că banii europeni ajung la cei care au nevoie de fonduri europene și că sunt folosiți corect, respectiv că statele membre respectă regulile și valorile Uniunii Europene.
Însă, conform unui sondaj efectuat de United Surveys pentru cotidianul Dziennik Gazeta Prawna și RMF FM, dat publicității la data de 18 noiembrie a.c., decizia guvernului polonez și ungar de a bloca bugetul pe șapte ani al UE și planul său de redresare din cauza mecanismului statului de drept asociat acestuia este susținută de 57% din populația poloneză (www.aeidl.eu). Astfel, la întrebarea dacă Polonia ar trebui să respingă sau să sprijine introducerea unui mecanism în bugetul UE care are o legătură cu statul de drept, 57% dintre cei chestionați au susținut respingerea. Iar la întrebarea dacă Polonia ar trebui să dea un veto bugetului în cazul în care va fi introdus respectivul mecanism, mai puțin de 20% dintre respondenți au răspuns că Polonia ar trebui să sprijine bugetul, în timp ce mai mult de jumătate dintre respondenți (57,4%) vor ca bugetul UE să fie blocat, în timp ce 23,1% erau indeciși. Guvernul polonez susținând că blocarea bugetului și pachetul de stimulare a fost singura soluție la ceea ce consideră o amenințare la adresa suveranității țării (www.euractiv.ro).
In acest context, în care UE are nevoie urgentă de aprobarea bugetului multianual 2021-2027 și a Planului de redresare al UE, cei 27 s-au întâlnit pe 19 noiembrie 2020 pentru o nouă conferință, desigur, care era inițial dedicată luptei împotriva pandemiei de COVID-19, însă mare parte a dezbaterii a fost referitoare la adoptarea planului de redresare și a CFM 2021-2027. Astfel, summitul virtual al celor 27, așa cum s-a convenit la ultima întâlnire de pe 29 octombrie a.c., era dedicat consolidării efortului colectiv de combatere a pandemiei, cu scopul coordonării politicilor de testare și trasabilitate pe vaccinuri. Însă blocarea bugetului UE de către Polonia și Ungaria a fost centrul dezbaterilor, mai ales că Slovenia a sprijinit dreptul de veto al celor două țări. Motivele celor trei țări de respingere a condiționalității alocării fondurilor europene de respectarea statului de drept sunt diverse. Se pare că premierul ungar nu dorește sancțiuni europene care să-i pericliteze alegerile din primăvara anului 2022 și ca atare încearcă să facă mecanismul inoperant, criticând o Uniunea Europeană pro migrație (www.touteleurope.eu). In acest caz, susținerea vine din partea șefului guvernului sloven Janez Janša, pentru care „doar un organ judiciar independent poate spune ce este statul de drept, nu o majoritate politică”. Ca atare, mai mulți diplomați reafirmă faptul că statul vizat de încălcări ale statului de drept va putea să se apere și să sesizeze Curtea de Justiție a UE.
Însă, cum acordul de 1.800 de miliarde de EUR încheiat în iulie 2020 este absolut necesar pentru recuperarea vieții și redarea speranței dezvoltării UE, este evident că CFM 2021-2027, în prezent la 1.074 miliarde EUR, și facilitatea de recuperare și reziliență, pilonul central al instrumentului Next Generation EU de 750 miliarde de EUR trebuie aprobate de urgență. De aceea statele membre ale UE sunt în căutarea unui compromis, dar care să nu ducă la redeschiderea conținutului acordului încheiat cu Parlamentul European. Se pare că deblocarea și obținerea acordului depinde de Polonia și Ungaria, care trebuie să vină cu soluții cât mai repede posibil, iar Germania trebuie să-și asume rolul de a media o soluție de compromis. Conform liderului Partidului Popular European din Parlamentul European, Manfred Weber, „Angela Merkel este foarte experimentată și se bucură de încredere din partea mai multor membri ai Consiliului European”, deci are șanse mari de a găsi un compromis” (www.euronews.com). Însă, dacă blocajul persistă, conform anunțului făcut de secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clément Beaune, în fața Senatului pe 18 noiembrie, anumite țări precum Franța nu exclud „ca ultimă soluție” adoptarea planului de redresare „fără țările care blochează” (www.quest.fr). Aceste state membre UE apreciază faptul că „Europa nu poate fi ținută ostatică de un anumit număr de guverne care nu doresc să avanseze, care nu doresc să respecte baza esențială a proiectului nostru politic”. In această situație, Planul de redresare ar putea face obiectul „unui acord interguvernamental care să excludă statele rebele”, adică o opțiune destul de complexă, dar asumată și matură în contextul pandemic cu care UE se confruntă (www.lexpress.fr). Însă, potrivit presei politice, summitul virtual al celor 27 de pe 19 noiembrie a fost doar o modalitate pentru a schimba opinii, de aceea nu au fost așteptate decizii majore în sensul deblocării și obținerii unui compromis. Se consideră că formatele mai restrânse, bilaterale spre exemplu, pot face posibilă găsirea unei soluții acceptabile pentru toți la acest impas european. Deși șansele pentru deblocarea bugetului UE și a planului de redresare la acest moment sunt minime, totuși, președintelui grupului PPE, Manfred Weber este încrezător că se va reuși „corelarea fondurilor europene cu statul de drept”, iar fondurile vor ajunge la cei care le așteaptă cu nerăbdare. De asemenea, președintele Consiliului, Charles Michel după summitul de pe 19 noiembrie 2020 a afirmat faptul că pachetul financiar este esențial pentru redresarea economică a UE și că acesta trebuie implementat cât mai curând posibil.
