Articol publicat pe www.caleaeuropeana.ro
Victoria Maiei Sandu în alegerile prezidențiale din Republica Moldova trebuie să fie consolidată din punct de vedere politic și în Parlament pentru ca forțele democrate și pro-europene să poată influența parcursul de dezvoltare al țării, a declarat pentru caleaeuropeana.ro eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), profesor emerit al Universității București și membru în Comisia pentru Afaceri Externe și în Delegația la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova din Parlamentul European.
Alegerea Maiei Sandu în funcția de președinte reprezintă „alegerea fermă și clară a cetățenilor Republicii Moldova de a schimba ceva esențial în societatea din care fac parte” și este „un pas înainte pentru frații noștri din Basarabia”, a apreciat Vlad Nistor care a atras, însă, atenția că susținătorii președintelui ales și ai forțelor democratice care o sprijină nu trebuie „să se relaxeze” pentru că „cea mai mare parte a puterii, din perspectiva Constitiției din Republia Moldova, se află în Parlament”. În acest sens, eurodeputatul a punctat că „următoarele alegeri parlamentare sunt cele care trebuie să consolideze această victorie la nivelul senzației și imaginii publice deocamdată, însă trebuie să urmeze și victoria politică”.
De asemenea, Vlad Nistor a explicat că, spre diferență de România, unde funcția de președinte a fost consolidată încă după Revoluție, în Republica Moldova președintele ar trebui să se bucure de sprijinul unei majorități parlamentare pentru a-și putea exercita influența dincolo de limitele constituționale care îl constrâng și care îl pot slăbi în raport cu puterea de decizie a Parlamentului.
„Dacă nu ar fi un stat în care corupția este endemică și în care există încălcări flagrante ale legii, cum ar fi faimoasa poveste a miliardului, Republica Moldova ar trebui să fie o republică parlamentară sau cel puțin așa este din punctul de vedere al descrierii pe care Constituția o dă. Din această, perspectivă, între limitele Constituției, Maia Sandu și partidele care o susțin, care sunt mai mult de două, vor trebui să se mobilizeze foarte repede pentru ca entuziasmul popular să sprijine evoluția politică. Cred că doar aceasta este șansa, pentru că altminteri Parlamentul nu-i va da Maiei Sandu mai multă autoritate decât dorește și aici vedem episodul scurt al guvernării sale, din păcate”, a explicat eurodeputatul PNL.
Amintim că guvernul Maia Sandu a picat, pe 12 noiembrie 2019, după cinci luni de la învestire, în urma moțiunii de cenzură depuse de partenerii de coaliție, socialiștii președintelui pro-rus în exercițiu, Igor Dodon.
Vlad Nistor se așteaptă ca procesul de consolidare la nivel național a puterii Maiei Sandu să fie unul complicat în perioada următoare, însă a reamintit că de pe celălalt mal al Prutului, „România are astăzi o fereastră istorică pe care nu are voie să o rateze și are obligația să ofere sprijin consistent Republicii Moldova” pentru „eforturile sale reale de modernizare, democratizare și apropiere de UE”, așa cum susținea și președintele Klaus Iohannis după victoria Maiei Sandu în alegeri.
„Lucrurile vor fi foarte complicate. sunt perspective și opinii diferite și competitori politici importanți în tabăra pro-europeană care nu consideră că acum nu ar fi momentul potrivit pentru organizarea unor alegeri anticipate, însă există și ideea care susține exact contrariul și anume că organizarea de alegeri anticipate i-ar putea da Maiei Sandu și forțelor democrate din Republica Moldova forță consistentă în Parlament și în Guvern. Dar România are astăzi o fereastră istorică pe care nu are voie să o rateze și are obligația să ofere sprijin consistent Republicii Moldova, iar Partidul Național Liberal, care a susținut forțele democratice de peste Prut va face acest lucru în perioada următoare”, a precizat eurodeputatul.
Candidata pro-europeană Maia Sandu a câștigat duminică alegerile prezidențiale din Republica Moldova, învingându-l pe președintele în exercițiu, socialistul pro-rus Igor Dodon, devenind deopotrivă al șaselea președinte din istoria țării și prima femeie în această funcție la capătul unui scrutin considerat decisiv pentru viitoarea orientare strategică a Chișinăului.
După centralizarea a 99,86% din voturi, Sandu, candidatul Partidului Acțiune și Solidaritate, a obținut 57,63%, reprezentând 938.390 din sufragii, în timp ce Dodon a fost votat de 689.980 de cetățeni, reprezentând 42,37%, informează Comisia Electorală Centrală.
Maia Sandu a câștigat scrutinul și în capitala Chișinău, obținând peste 200.000 de voturi. De asemenea, după numărarea a 97,98% din voturile exprimate în diaspora, candidata pro-europeană a obținut aproape 240.000 de voturi, reprezentând peste 92,86%.
Conform Comisiei Electorale Centrale de la Chișinău, s-au prezentat la urne peste 52% dintre cetățeni. De asemenea, din totalul celor 1,64 milioane de voturi, peste 260.000 au fost înregistrate în diaspora, în ceea ce reprezintă o prezență record în afara țării.
Victoria de la aceste alegeri reprezintă și o revanșă politică, după ce Maia Sandu a pierdut alegerile prezidențiale din 2016 în fața lui Igor Dodon la o diferență de 67.500 de voturi.
Fost prim-ministru, Maia Sandu, care a lucrat pentru Banca Mondială, a creat o surpriză conducând primul tur al alegerilor prezidenţiale din 1 noiembrie cu 36% din voturi faţă de circa 33% pentru Igor Dodon, datorită unui sprijin fără precedent al alegătorilor care votează în străinătate, comentează AFP.
De asemenea, Maia Sandu a primit sprijin și din partea Bucureştiului, care are legături istorice puternice cu Chişinăul, și mesaje de sprijin din partea președintelui Klaus Iohannis și prim-ministrului Ludovic Orban. Totodată, Sandu a primit mesaje de sprijin din partea ministrului german al apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, şi a fostului preşedinte al Consiliului European Donald Tusk.
