Manoela Popescu
Protejarea și abilitarea copiilor în timpul pandemiei de COVID-19 este esenţială pentru asigurarea viitorului omenirii. In timpul celor mai bine de opt luni de zile de pandemie, majoritatea experților și personalului care lucrează la Consiliul Europei și-au continuat activitatea în favoarea drepturilor copiilor, folosind tehnologia și noile metode de lucru pentru a-și îndeplini misiunea. Aceasta include revizuirea măsurilor luate de diferite țări pentru gestionarea pandemiei de COVID-19 și consiliere cu privire la modul de atenuare a impactului negativ al crizei pandemice asupra copiilor, în general, și al celor aflaţi în situații vulnerabile, în special (www.coe.int). Este evident că, pe măsură ce pandemia provoacă iar distrugeri în statele lumii, expunând fragilitatea societăţii omeneşti, a sistemelor de sănătate, precum şi a altor sisteme, grupul cel mai vulnerabil în situaţia actuală (deşi considerat un grup cu risc scăzut), copiii sunt şi vor fi puternic afectaţi de criza de sănătate şi de efectele ei negative. Diverse organisme globale și europene estimează deja că impactul pandemiei actuale asupra economiei europene va fi mult mai devastator decât cel al recesiunii din 2008.
Statisticile arată că, la nivelul anului 2018, în Uniunea Europeană, 23 de milioane de copii aveau un risc crescut de sărăcie sau de excluziune socială. În mod alarmant, se așteaptă acum ca acest număr să crească considerabil în anii următori, pe măsură ce consecințele economice ale pandemiei de COVID-19 în Europa vor căpăta o mai mare amploare (www.eurochild.org). Crizele economice anterioare au demonstrat faptul că persoanele aflate în condiții vulnerabile sunt cele mai afectate, având mai puține mijloace, oportunități și mai puțină rezistență pentru a face faţă șocurilor și a respecta liniile directoare de sănătate publică.
Este imperios necesar să ne protejăm copii de impactul economic negativ și să investim în cei mai dezavantajați din societățile noastre, trecând astfel testul valorilor, identității și democrației UE. Ca atare, este mai important ca niciodată să punem copiii în centrul măsurilor de recuperare după criza pandemică și a strategiei de redresare a UE. Este necesară o strategie globală socială și durabilă Europa 2030, un buget ambițios pe termen lung al UE și o recomandare holistică a Consiliului privind garanția pentru copii pentru a sprijini pe cei mai vulnerabili din UE, inclusiv copiii și părinții lor pe termen lung.
In acest context pandemic, „Alianța UE pentru investiții în copii” recomandă cu tărie Comisiei Europene și statelor membre UE să ofere sprijin de urgență copiilor și familiilor aflate în situații vulnerabile prin acordarea unei atenții deosebite copiilor, în special tuturor copiilor din familii și medii defavorizate, în conceperea măsurilor de răspuns imediat la criza COVID19 pe de o parte, precum şi prin direcționarea bugetelor naționale și a resurselor financiare UE necheltuite din perioada de finanțare UE 2014-2020 pentru a sprijini copiii și familiile aflate în situații vulnerabile. Conform Alianței UE pentru investiții în copii statele membre UE ar trebui să utilizeze toate măsurile posibile pentru a promova și a proteja drepturile copiilor în contextul actual al pandemiei (www.eurochild.org). Măsurile de atenuare a experiențelor de creștere a sărăciei și a inegalității ar trebui puse în aplicare imediat. De altfel, Parlamentul European, în propunerea sa pentru Fondul Social European Plus 2021-2027, a solicitat creșterea bugetului UE cu 5,9 miliarde de EUR și a cerut statelor membre UE să aloce 5% din resursele lor FSE + pentru a pune în aplicare Garanția europeană pentru copii. În plus, Parlamentul European a mărit alocarea FSE + pentru incluziune socială la 27% și alocarea pentru a sprijini cei mai defavorizați la 3%. Fondul social european Plus ar putea fi instrumentul de care vor avea nevoie statele membre ale UE și pe care îl pot folosi cel mai mult în anii următori pentru a completa instrumentele naționale de securitate socială și pentru a preveni excluderea socială. Președintele Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, a declarat că, pentru ca UE să își revină din criza COVID-19, ar trebui adoptat un nou buget puternic, care să investească bani într-un mod inteligent și durabil.
Ina cest context, Comisia Europeană s-a angajat să reducă sărăcia copiilor în UE prin lansarea unei garanții europene pentru copii pentru a sprijini accesul copiilor la serviciile esențiale. Răspândirea COVID19 arată clar de ce toate persoanele vulnerabile trebuie să poată accesa servicii de calitate în mod facil și incluziv şi că statele membre UE ar trebui să asigure accesul tuturor persoanelor la protecția și tratamentul sănătății, indiferent de mijloacele lor financiare sau de statutul lor de reședință, dar în funcție de nevoile lor (www.eurochild.org). De asemenea, trebuie precizat faptul că această criză pandemică a demonstrat importanța accesului copiilor la o nutriție adecvată, la locuințe decente (deoarece sunt multe familii care locuiesc în spații de cazare și zone de locuit supraaglomerate, alte familii sunt fără adăpost sau sunt familii în migrație) şi la educație (multe guverne nu au fost pregătite să ofere acces egal la învățare tuturor copiilor). Deși unele guverne au dezvoltat platforme pentru a ajuta copiii să acceseze învățământul la distanță, acest lucru nu este cazul peste tot sau învăţământul nu ajunge la toți copiii. Mai mult, copiii aflați în sărăcie, care trăiesc în îngrijire, în adăposturi sau centre de primire, adesea nu au mijloacele de acces la platformele de învățare la distanță. Pentru Grupul PPE un obiectiv important este să ofere educație de înaltă calitate și incluzivă pentru toți copiii din Europa. Alfabetizarea digitală a devenit un factor esențial mai ales în context pandemic, iar asigurarea accesului egal la educația digitală a copiilor este esenţială, aceasta înseamnă că pentru grupul PPE toţi copiii ar trebui să poată obține cunoștințe digitale, abilități și competențe, care vor fi cruciale pentru bunăstarea și autorealizarea lor în viața viitoare. Dezideratul grupului PPE: „Niciun copil nu trebuie lăsat în urmă” presupune ca fiecare copil să aibă șansa de dezvoltare personală și de a avea acces la educație de calitate pentru a-și atinge obiectivele în viața personală și profesională. Astfel că, pentru grupul PPE este inacceptabil ca unii copii să nu poată participa la educația digitală în aceeași măsură ca alții, pur și simplu pentru că părinții lor nu își pot permite instrumentele necesare. Desigur, potrivit grupului PPE, educația digitală nu ar trebui să se limiteze la asigurarea accesului la internet și la dispozitivele digitale. Pentru acești copii ar trebui să fie disponibile măsuri active suplimentare și îndrumări de susținere și accesibile, pentru a ieși din acest ciclu de auto-perpetuare. De asemenea, grupul PPE solicită UE acordarea unei atenţii deosebite copiilor cu nevoi educaționale speciale care au o problemă de învățare sau un handicap, care le face mai dificilă învățarea decât majoritatea copiilor de vârsta lor. Conform grupului PPE, acest principiu de incluziune ar trebui să fie întotdeauna prezent, în special în situații de criză, cum ar fi COVID-19 (www.eppgroup.eu). De aceea, multe organizaţii printre care şi „Alianța UE pentru a investi în copii” solicită instituțiilor UE să adopte măsuri care să sprijine copiii și familiile lor în anii următori postpandemici (www.eurochild.org). Aceasta în contextul în care UE este la un pas de o nouă criză, poate mai profundă, care va avea un impact financiar fără precedent asupra cetățenilor europeni. UE ar trebui acum să privească cu nerăbdare și să răspundă decisiv la pandemia COVID19 și să amortizeze consecințele socio-economice grave cu care se va confrunta Uniunea în anii următori. Până acum, Acordul verde european este singura strategie pe termen lung pe care UE a prezentat-o. În mod alarmant, nu a stabilit o strategie generală post 2020 care să descrie viziunea Uniunii pentru următorul deceniu. Deși lupta împotriva schimbărilor climatice este crucială, UE ar trebui să țină seama de provocările actuale cu care se confruntă Uniunea și să propună o strategie coerentă cu mai multe fațete Europa 2030 care să reunească acțiuni politice legate de economie, incluziune socială și protecția mediului și este aliniată cu Agenda ONU 2030 și cu obiectivele de dezvoltare durabilă.
In contextul creşterii incidenţei pandemice, Comisia preocupată fiind de situaţia grea a copiilor, a solicitat cetățenilor, la data de 1 septembrie 2020, consulatare (propuneri şi recomandări) cu privire la noua strategie privind drepturile copilului. Consultarea publică va fi deschisă până la 1 decembrie 2020. De ce o strategie a drepturilor copilului şi de ce o consultare publică? Drepturile copilului sunt drepturile tuturor celor cu vârsta sub 18 ani. Conform Convenției Națiunilor Unite privind drepturile copilului, fiecare copil din lume are dreptul la același set de drepturi civile, politice, economice, sociale și culturale, indiferent de etnie, sex, religie, limbă, abilități, statut de migrație, orientare sexuală sau orice alt statut. Iar protecția drepturilor copiilor reprezintă un obiectiv al Uniunii Europene, fiind un principiu director pentru acțiunea instituțiilor și organismelor UE și a statelor membre ale UE. Consultare publică constituie o etapă cheie în pregătirea Strategiei UE privind drepturile copilului (care va prezenta acțiunile legislative, politice, de finanțare etc. la nivelul UE), care va contribuii la protejarea drepturilor copilului, atât pe plan intern, cât și pe plan extern. Obiectivele acestei consultări sunt următoarele: oferirea tuturor cetățenilor și organizațiilor posibilitatea de a influenţa dezvoltarea politicilor; colectarea de opinii cu privire la opțiunile de politică și impactul lor posibil; identificarea oportunităților și provocărilor în legătură cu acțiunile UE privind drepturile copiilor.
Strategia UE privind drepturile copilului va oferi UE cadrul în care să acționeze pentru a promova și apăra mai bine drepturile copiilor. Măsurile pe care UE doreşte să le pune în aplicare sunt cele vizând următoarele domenii: drepturile copiilor care sunt cei mai vulnerabili, drepturile copiilor în era digitală, prevenirea și combaterea violenței şi promovarea unei justiții în interesul copilului. Respectiva strategie, de asemenea, va include recomandări de acțiune din partea altor instituții europene, precum și din partea țărilor și a părților interesate din UE, cu scopul de a oferi un cadru politic care să reunească toate acțiunile și politicile existente și viitoare ale UE. Cu alte cuvinte, Strategia UE privind drepturile copilului (2021-2024) va oferi cadrul pentru acțiunea UE pentru a promova și proteja mai bine drepturile copiilor. Abordând, în acelaşi timp, provocările persistente sau emergente pe care programul din 2011 nu le acoperea, cum ar fi riscurile asociate cu utilizarea noilor tehnologii și a inteligenței artificiale.
Cu ocazia lansării cosultaţiei publice pentru Strategia UE privind drepturile copilului Dubravka Šuica, vicepreședintă pentru democrație și demografie, sublinia faptul că „Prin noua noastră strategie cuprinzătoare a UE privind drepturile copilului, dorim să ne asigurăm că toți copiii din UE au aceleași drepturi de a primi protecție și acces la servicii, indiferent de originea sau de statutul lor social. De asemenea, prin acțiunea noastră externă, dorim să consolidăm sprijinul și protejarea copiilor din întreaga lume” (ec.europa.eu). Consultarea publică lansată fiind un element central în elaborarea strategiei, ceea ce va determina succesul acesteia. La rândul său, Didier Reynders, comisarul pentru justiție, declara că ”toți copiii au același drept la sănătate, educație, viață de familie, joacă și agrement. Toți copiii au același drept la un nivel de viață îndestulător și la protecție împotriva abuzurilor și a prejudiciilor” (www.euractiv.ro). Această consultare publică vizează toate părțile interesate, adică agențiile relevante ale UE și organizațiile internaționale, organizațiile societății civile și mediul academic, autoritățile naționale (de exemplu, autoritățile administrative, autoritățile responsabile cu protecția copilului, autoritățile judiciare, forțele de ordine) și autoritățile regionale și locale, precum și publicul larg, inclusiv copiii și tinerii. Modalitatea de consultare este chestionarul online, care poate fi accesat utilizând un cont de autentificare creat anterior la Comisia Europeană („login UE”) cu precizarea observației primită pentru: Strategia UE privind drepturile copilului (2021-2024) (www.auvergnerhonealpes.fr).
Guidisto este unul dintre cei 23 de semnatari ai unei liste de recomandări pentru următoarea Strategie a Uniunii Europene pentru Drepturile Copilului, programată pentru 2021. În timpul fazei de consultare publică, tocmai a publicat un document oficial care detaliază aceste recomandări, cu obiectivul special de a exclude voluntariatul pentru orfelinat din Corpul european de solidaritate. Acest document, susținut și semnat de Guidisto și alte 22 de organizații din Franţa, conține recomandări cu privire la modul de includere a dreptului copiilor la îngrijirea familiei sau a comunității în Strategia UE pentru drepturile copilului. Guidisto consideră că pentru a proteja în mod eficient drepturile tuturor copiilor, strategia nu trebuie să uite grupul deosebit de vulnerabil și adesea invizibil de copii care trăiesc în instituții sau cu risc de instituționalizare. De ce excluderea voluntariatul pentru orfelinat din Corpul european de solidaritate? Deoarece Guidisto consideră că, pentru a sprijini copiii orfani sau vulnerabili, este întotdeauna de preferat încurajarea plasării într-o structură familială (familie adoptivă, cu o rudă mai mult sau mai puțin îndepărtată etc.). A crește într-un orfelinat (chiar presupus etic) provoacă dificultăți de dezvoltare, în special psihologice, la copii: suferință emoțională, lipsa unui sentiment de apartenență la o comunitate, durere legată de separările de voluntarii care defilează unul pe altul prin orfelinat etc.. Asociaţia considerând că nu contează unde și pentru cât timp: nu există o modalitate „corectă” de a fi voluntar în orfelinate (www.guidisto-volontariat.fr). De altfel, un număr tot mai mare de experți, inclusiv experţi ONU, sunt de acord că orfanii ar trebui plasați în orfelinate doar în ultimă instanță. A creşte cu o rudă mai mult sau mai puțin îndepărtată sau într-o familie de plasament, de exemplu, este considerată o variantă mult mai bună. Nu este o coincidență faptul că în Europa orfelinatul ca atare a dispărut. Orfelinatul reprezintă adesea parte a problemei, nu o soluție. Referitor la voluntariat, grupul PPE sprijină valoarea voluntariatului și importanța sa pentru societate și dezvoltarea indivizilor. Voluntariatul este o sursă importantă de învățare non-formală și ar trebui recunoscut ca atare (www.eppgroup.eu).
Noua strategie a UE privind drepturile copilului este menită să ofere o abordare coerentă și cuprinzătoare pentru ca drepturile copiilor să se aplice în mod egal în întreaga UE. De asemenea, Strategia va aborda provocările persistente și emergente ale drepturilor copiilor, inclusiv în contextul actualei pandemii de COVID-19, și va asigura sinergii cu evoluțiile relevante ale tuturor politicilor (existente sau în curs de fundamentare şi elaborare). Strategia va include o listă de acțiuni pe care Comisia trebuie să le pună în aplicare în cursul mandatului actual. De asemenea, va include recomandări pentru acțiuni ale altor instituții și organisme ale UE, ale statelor membre și ale părților interesate.
