Manoela Popescu
Criza pandemică conturează un scenariu incert pentru viitorul economiei mondiale, mai ales dat fiind cel de-al doilea val de măsuri de sănătate publică luate de guvernele naţionale în speranţa stopării creşterii incidenţei pandemice. De altfel, prognozele economice de toamnă ale Comisiei Europene, publicate pe 5 noiembrie 2020, arată o contracție de 7,8% a economiei zonei euro în 2020, înainte de a crește cu 4,2% în 2021 și cu 3% în 2022. Cu toate acestea, previziunile de creștere economică pentru lunile următoare rămân foarte incerte, datorită evoluției constante a situației epidemiologice legate de COVID-19. Revenirea pandemiei după cele câteva luni de vară, când ţările lumii începuseră să îşi revină în al treilea trimestru, face ca procesul de recuperare a economieie mondiale să se oprească. Insă, comparativ cu previziunile economice de primăvară când recesiunea anunţa o scădere a PIB-ul zonei euro cu 7,7% și cel al UE cu 7,4%, în acest an, veştile nu sunt atât de rele. Iar comparativ cu previziunile sale din vara anului trecut, Comisia vede lucrurile mai pozitiv pentru 2020 (prognoză de -7,8% pentru zona euro, mai degrabă decât -8,7%). Dar, în același timp, executivul european și-a redus așteptările pentru 2021 (+4,2% mai degrabă decât +6,1%) (ec.europa.eu).
In primăvară, vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, considera că toamna urma să aducă scădere mari ale PIB-ului pentru patru ţări membre ale zonei euro. Conform acestor previzi, Grecia ar fi fost cea mai afectată de recesiune cu o scădere de 9,7%, urmată de Italia (-9,5%), Spania (9,4%) și Franța (-8,2 %). În schimb, alte țări ar fi mers mai bine, conform previziunilor Comisiei Europene, cum ar fi fost cazul Finlandei (-6,3%), Germaniei (-6,5%), Olandei (-6,8%), dar și a Portugaliei (-6,8%) (ec.europa.eu).
Insă, potrivit previziunilor economice din toamna acestui an, economia UE se va contracta cu 7,4 % în 2020, înainte de a se redresa cu o creștere de 4,1 % în 2021 și de 3 % în 2022 (plus.lesoir.be). În comparație cu previziunile economice din vară, prognozele de creştere sunt parcă mai optimiste pentru 2020 şi mai temperate pentru anul viitor (2021). Cu toate acestea, nu se întrevăd şanse ca producţia să revină în 2022 la nivelul din 2019 (www.lecho.be). Impactul socio-economic al pandemiei variază de la ţară la ţară la nivelul UE, iar şansele şi perspectivele de recuperare, redresare şi rezilienţă sunt, de asemenea, neuniforme reflectând răspândirea virusului, strictețea măsurilor de sănătate publică adoptate pentru a-l ține sub control, compoziția sectorială a economiilor naționale și forța răspunsurilor politice naționale.
Entităţile fizice şi juridice au avut de suferit direct şi indirect de pe urma efectelor cumulate ale pandemiei. Dimensiunea de sănătate a acestei crizei a declanşat şi adâncit alte dimensiunii ale crizei pandemice: dimensiunea socială, dimensiunea economică şi cea psihologică. Pierderea locurilor de muncă şi a mijloacelor de subzistenţă ale cetăţenilor europeni a condus la dezechilibre psihice, la temere şi la pierderi de vieţi omeneşti. Măsurile socio-economice adoptate de statele membre, împreună cu inițiativele luate de UE, au contribuit la atenuarea impactului pandemiei asupra pieței forței de muncă. Astfel, datorită instrumentului SURE, dar şi a altor măsuri luate de statele membre, în special prin intermediul programelor de lucru pe termen scurt, creșterea ratei șomajului a fost atenuată în contextul scăderii drastice a activității economice. Estimările arată că șomajul va continua să crească în 2021, deoarece statele membre elimină treptat măsurile de sprijin de urgență și noi persoane intră pe piața forței de muncă, însă ar trebui să se îmbunătățească în 2022, pe măsură ce economia continuă să se redreseze şi când se preconizează o creştere a producţiei europene. Ca atare, previziunile de toamnă ale Comisie Europene arată o creștere de la 7,5 % în 2019 la 8,3 % în 2020 și la 9,4 % în 2021, urmată de o scădere în 2022 la 8,9 %. Astfel că rata șomajului din zona euro va crește de la 7,5 % în 2019 la 8,3 % în 2020 și la 9,4 % în 2021, urmând să scadă la 8,9 % în 2022. In ceea ce priveşte UE, Comisia estimează că rata șomajului va crește de la 6,7 % în 2019 la 7,7 % în 2020 și la 8,6 % în 2021, urmând să scadă la 8,0 % în 2022 (ec.europa.eu).
Referitor la deficitele şi datoriile publice ale statelor membre, se așteaptă ca acestea să crească în mod semnificativ în UE în acest an, având în vedere creșterea cheltuielilor sociale și reducerea veniturilor fiscale, consecințe ale măsurilor de politică excepționale menite să sprijine economia. Astfel, conform previziunilor, deficitul public agregat al zonei euro va crește de la 0,6 % din PIB în 2019 la aproximativ 8,8 % în 2020, înainte de a scădea la 6,4 % în 2021 și la 4,7 % în 2022. Această evoluție reflectă eliminarea treptată a măsurilor de sprijin de urgență în cursul anului 2021, pe măsură ce situația economică se va îmbunătăți. Efectul ar fi o pondere a datoriei în PIB la nivel agregat din zona euro în creştere de la 85,9 % din PIB în 2019 la 101,7 % în 2020, 102,3 % în 2021 și 102,6 % în 2022.
În ceea ce priveşte inflaţia, previziunile arată că aceasta se menţine moderată. Scăderea bruscă a a prețurilor la energie din lunile august şi septembrie a determinat o inflație totală negativă. De asemenea, inflaţia de bază a scăzut în mod substanțial în cursul verii, din cauza cererii reduse de servicii, în special de servicii legate de turism și de bunuri industriale. Cererea scăzută, contracția pieței forței de muncă și o rată ridicată de schimb a monedei euro vor exercita o presiune descendentă asupra prețurilor. Ca atare, inflația în zona euro, măsurată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum, este estimată la 0,3 % în 2020, înainte de a crește la 1,1 % în 2021 și la 1,3 % în 2022, pe măsură ce se stabilizează prețurile petrolului. La nivelul UE, inflația este estimată la 0,7 % în 2020, 1,3 % în 2021 și 1,5 % în 2022.
Conform previziunilor de toamnă ale Comisiei, economia României va reveni după o scădere a producției în prima jumătate a anului din cauza crizei COVID19. Deși incertitudinea economică a ţării noastre este foarte mare datorită evoluţiei pandemiei din această toamnă, se pare că se aşteaptă în acest an la o contracția mai puțin severă decât previziunea inițială. Analizele arată o scădere a PIB-ul real cu 4,5% față de anul anterior în prima jumătate a anului 2020. Măsurile de restricţionare a mişcării şi de distanţare fizică au avut un impact negativ asupra cheltuielilor de consum. În plus, întreruperea lanțurilor internaționale de aprovizionare și cererea externă slabă au încetinit producția și exporturile. Deoarece scăderea importurilor a fost oarecum mai puțin puternică, balanța comercială a continuat să se deterioreze, dar soldurile îmbunătățite ale veniturilor primare și secundare au redus deficitul contului curent. Investiția a surprins cu o contribuție pozitivă la creșterea PIB-ului, deoarece activitatea de construcții a fost în mare parte neafectată de măsurile de izolare.
Previziunile de toamnă arată că recuperarea PIB-ul real în ţara noastră se va reduce cu 5¼% în 2020 și va reveni cu aproximativ 3¼% în 2021 și 3¾% în 2022. Referitor la consumul privat, se preconizează o creştere treptată în 2021 și 2022 corespunzător eventualelor relaxări în ceea ce priveşte măsurile de distanțare socială. Investițiile sunt, de asemenea, proiectate să revină, deși procesul investiţional este îngreunat din cauza capacității de rezervă și a incertitudinii persistente. Se așteaptă ca exporturile nete să contribuie negativ la creșterea economică în 2020. După o contracție accentuată din aprilie, exporturile au început să se îmbunătățească în al treilea trimestru al anului 2020, dar nu se preconizează o recuperare a pierderilor până la finalul anului 2020. Consecinţa scăderii cererii interne va fi o scădere a importurilor, deși mai puțin decât exporturile. Se preconizează că exporturile vor crește începând cu 2021, susținute de redresarea treptată a comerțului global, în timp ce creșterea importurilor va fi reluată, reflectând cheltuielile crescute ale consumatorilor. În ansamblu, contribuția exporturilor nete la creșterea pe orizontul prognozat este menținută să rămână negativă. Deficitul de cont curent se așteaptă să scadă în 2020, însă ușor comparativ cu 2019 și să crească din nou în 2021 și 2022.
La fel ca şi previziunile din vară, deficitul bugetar este prognozat să crească semnificativ la aproximativ 10¼% din PIB în 2020, de la 4,3% în 2019, datorită atât bugetului fiscal ca rezultat al efortului necesar pentru combaterea crizei pandemice de COVID-19, cât şi derapajelor fiscale din trecu, cum ar fi creşteriile pensiilor. Cheltuielile cu pensiile pentru limită de vârstă urmează să crească considerabil, determinate de efectul pe întregul an al unei creșteri a pensiei de 15% din septembrie 2019 și o creștere suplimentară de 40% începând din septembrie 2020. Mai mult, alocația pentru copii a fost dublată. Cheltuielile suplimentare datorate măsurilor legate de COVID-19, inclusiv schemele de sprijin pentru ocuparea forței de muncă și cheltuielile legate de sănătate, sunt proiectate la 1,3 puncte procentuale din PIB, din care 0,4 puncte punctuale finanțat prin transferuri UE. Iar veniturile fiscale vor fi afectate negativ de recesiune. Deficitul administraţiei publice va creşte în continuare ajungând la aproximativ 11¼% din PIB în 2021 și 12½% din PIB în 2022. Această prognoză nu include nicio măsură finanțată din subvențiile facilității de recuperare și reziliență. În consecință, se estimează că raportul datoriei / PIB al României va crește de la 35,3% în 2019 la aproximativ 63½% în 2022. Economia României continuă să fie puternic afectată de COVID-19, datorită mai ales restricțiilor reintroduse în toamnă, iar incertitudinea rezultată este menită să diminueze creșterea economică, în special în al patrulea trimestru al anului 2020.
Aceste previziuni economice au fost elaborate în contextul în care statele membre anunţau noi măsuri de sănătate publică importante în a doua jumătate a lunii octombrie 2020 pentru a limita răspândirea virusului. Datele utilizate în analiză reprezintă serii uzuale de ipoteze tehnice referitoare la evoluția cursurilor de schimb, a ratelor dobânzilor și a prețurilor produselor de bază, întemeiate pe informațiile disponibile până la data de 22 octombrie 2020, inclusiv cele referitoare la politicile publice. Ipotezele tehnice pe care s-au fundamentat previziunile au fost următoarele: măsurile de sănătate publică rămân în vigoare într-o anumită măsură în perioada analizată în previziuni, cu o înăsprirea semnificativă în cel de al patrulea trimestru al anului 2020 şi cu o scădere a severităţii măsurilor în 2021; impactul economic al unui anumit nivel de restricții va scădea în timp, pe măsură ce sistemul de sănătate și agenții economici se adaptează la mediul creat de pandemie.
Previziunile de toamnă aruncă lumină asupra amplitudinii şocului suferit de economia UE cu consecinţe grave asupra entităţilor, structurilor, politicilor, mentalităţilor, teoriilor, sistemelor şi paradigmelor societăţii. Activitatea economică aproape că a dispărut în prima jumătate a acestui an, dar s-a redresat puternic în al treilea trimestru, odată cu eliminarea treptată a măsurilor restrictive. Insă, intensificarea pandemiei odată cu începutul toamnei a generat o serie de perturbări în viaţa socio-economică, autoritățile naționale fiind nevoite să introducă noi măsuri de sănătate publică pentru a limita răspândirea virusului. Această situație epidemiologică arată că previziunile de creștere pe perioada analizată stau sub semnul unui grad extrem de ridicat de incertitudine și de riscuri.
Potrivit previziunilor de toamnă, economia europeană îşi va reveni la nivelul din 2019 abia în 2022, adică după 2 ani de la declanşarea pandemiei. Motivul acestei perioade lungi de redresare este, conform lui Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie al Comisiei, faptul că “După cea mai profundă recesiune din istoria UE în prima jumătate a acestui an și o ascensiune economică foarte puternică în timpul verii, redresarea Europei a fost întreruptă din cauza recrudescenței cazurilor de COVID-19” (ec.europa.eu). Cu toate măsurile fără precedent luate de statele membre şi de către UE pentru a ajuta cetăţenii şi întreprinderile, producţia UE îşi va reveni abia peste doi ani, deşi există speranţa că UE va înregistra o creştere economică anul viitor. In acest context, grupul PPE consideră că “Europa are nevoie disperată de o strategie de creștere viabilă pentru a păstra și a crea locuri de muncă. Aceasta include reguli economice solide cu privire la finanțele publice care oferă suficientă flexibilitate pentru a spori marja de manevră financiară a statelor membre în caz de urgență” (www.eppgroup.eu). Iar Comisia Europeană îşi reafirmă cu ocazia prezentării previziunilor faptul că va lucra împreună cu statele membre pentru a contura traiectoria redresării, utilizând toate instrumentele pe care le are la dispoziție, mai ales cu instrumentul important din pachetul de redresare Next Generation EU, Mecanismul pentru redresare și reziliență. Însă, grupul PPE cere cu insistență într-o scrisoare (inițiată de eurodeputatii PPE Sven Simon, Christian Ehler și Christian Doleschal și semnată de alți 45 de europarlamentari, precum și de un număr însemnat de oameni de știință europeni) adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cancelarului german Angela Merkel să respingă reducerea drastică a fondurilor de cercetare din bugetul UE și din pachetul de redresare deoarece această reducere va “limita capacitatea Europei de a inova și de a dezvolta o economie mai prosperă și mai durabilă” (www.eppgroup.eu). Comisia Europeană consideră că, în acest context, urgentarea finalizării negocierilor dintre Parlamentul European și Consiliu cu privire la cadrul financiar multianual și pachetul de redresare devine un deziderat major al tuturor pentru a avea un buget funcțional în 2021 și pentru a începe procesul de redresare și de reconstrucție a UE.
