Manoela Popescu
Confruntată cu pandemia de COVID-19, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și echipa sa intenționează să învețe lecțiile crizei sănătății continuând redresarea economică și socială a Europei sau, cel puțin, așa și-a propus prin programul de lucru anunțat la data de 19 octombrie 2020. Astfel, programul de lucru al Comisiei pentru 2021 are în vedere aplicarea celor șase priorități principale stabilite de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, în 2019. Programul prezentând principalele dosare legislative pe care executivul se va concentra în anul 2021.
In contextul crizei pandemice, programul de lucru al Comisiei este, în mod normal, dictat de evenimentele care ne marchează existența, adică existența umanității: criza de sănătate, criza socială, criza economică, criza identitară etc.. Situația prezentă făcând din programul Comisiei Europene în primul rând un program de gestionare a crizei multidimensionale cu care omenirea se confruntă. In general, se știe că orice program este dictat de evenimente, de contextul în care se fundamentează și se elaborează, însă, în actualul context, programul Comisiei pentru 2021 este mai mult decât dictat de criza pandemică, este un program pentru criza pandemică, respectiv un program de redresare a economiei puternic zdruncinată de această criză începută ca o criză de sănătate. Aceasta deoarece, conform previziunilor de toamnă ale Comisie, criza pandemică va continua să-și manifeste efectele mai ales în anul următor, se pare că abia anul 2022 va aduce o creștere a producției UE, iar economia europeană se va situa la nivelul anului 2019. Mai mult decât atât, programul publicat pentru 2021 arată faptul că oportunitățile existente în adversitatea crizei pandemice vor fi exploatate de Comisie, dând astfel un nou impuls asupra schimbărilor climatice și protecției mediului natural, valorificând tehnologiile digitale pentru a îmbunătăți nevoile legate de sănătate, societate și evoluția rapidă a dinamicii geopolitice. Cu alte cuvinte, programul Comisie este menit să facă Europa mai sănătoasă, mai echitabilă și mai prosperă, accelerând totodată transformarea sa pe termen lung într-o Europă mai verde, pregătită pentru era digitală. Cu toate acestea, în contextul prezentării programului pentru 2021, președinta Comisiei Europene declara că „Prioritatea noastră absolută va rămâne în continuare salvarea vieților și a mijloacelor de subzistență amenințate de pandemia de COVID-19. Am obținut deja rezultate considerabile, dar Europa nu este încă în afara pericolului, fiind puternic afectată de cel de al doilea val. Toți trebuie să rămânem vigilenți și să ne intensificăm acțiunile. Comisia Europeană își va continua eforturile de a asigura un viitor vaccin pentru europeni și de a ajuta economiile noastre să se redreseze, prin intermediul tranziției verzi și digitale” (ec.europa.eu).
In esență, programul de lucru pentru 2021 al Comisie stabilește șase piloni principali cu obiective ambițioase care acoperă sănătatea, bunăstarea socială și economică, pe lângă schimbările climatice, transformarea digitală și relațiile externe.
In ceea ce privește pilonul mediu și schimbări climatice, măsura emblematică a mandatului Ursulei von der Leyen, Acordul verde își propune să facă continentul european neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Această foaie de parcurs de mediu prevede o serie de măsuri pentru a realiza acest lucru. Astfel că, următorii pași în ceea ce privește Acordul verde european vor include revizuirea legislației relevante pentru a se alinia la obiectivul nou stabilit de reducere a emisiilor la cel puțin 55% din nivelurile din 1990 până în 2030. Grupul PPE susține pe deplin mișcarea către neutralitatea climatică a Europei până în 2050, dar dorește să o facă într-un mod care să creeze noi oportunități de angajare, mai degrabă decât să distrugă locurile de muncă (www.eppgroup.eu). Astfel de revizuiri vor atinge o mulțime de texte legislative referitoare la sursele regenerabile de energie, eficiența energetică și utilizarea terenurilor, precum și impozitarea energiei și comercializarea emisiilor. De altfel, Comisia își reiterează angajamentul de a propune un mecanism de ajustare a frontierelor cu carbon care să asigure condiții de concurență echitabile pentru operatorii din UE și să încurajeze producătorii din alte regiuni să își reducă propriile emisii de carbon. În timp ce primele inițiative au fost prezentate în 2020, Colegiul comisarilor intenționează să își intensifice eforturile pentru a se asigura că statele membre ale UE își reduc emisiile de gaze cu efect de seră dincolo de ceea ce este planificat în prezent. Astfel că, pentru anul 2021, Comisia Europeană dorește să prezinte un pachet de măsuri grupate sub denumirea „Ajustarea obiectivului 55”, pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% în UE până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990 (în prezent obiectivul este de 40%). Aceasta „va acoperi tot ceea ce privește energiile regenerabile, supremația eficienței energetice, clădirile, utilizarea terenurilor, impozitarea energiei, distribuția efortului și schimbul de drepturi (brussels.instinctif.com).
Implementarea planului de acțiune pentru economia circulară va continua conform planificării, concentrându-se asupra proiectării ecologice și a produselor durabile, în special pentru dispozitivele electronice, îmbunătățind colectarea, refolosirea și repararea acestora. De asemenea, Comisia își va continua activitatea cu privire la strategia „De la fermă la consumator” și la Strategia UE pentru biodiversitate pentru 2030, urmărind să stimuleze agricultura ecologică, să protejeze oceanele și pădurile și să refacă ecosistemele. Grupul PPE achiesează la acest deziderat al Comisiei deoarece dorește să mențină fermele europene puternice și durabile pentru a garanta alimente de înaltă calitate pentru toți europenii la un preț accesibil.
Cel de-al doilea pilon al programului Comisiei, transformarea digitală presupune dorința echipei Ursulei von der Leyen de a asigura un „deceniu digital” pentru Europa. Mai multe propuneri legislative vor fi prezentate pentru a reglementa inteligența artificială și pentru a reglementa schimbul de date. Congruent cu acest obiectiv, grupul PPE solicită o revizuire ambițioasă a normelor europene pentru serviciile digitale pentru a face din Europa un lider global digital. Legea serviciilor digitale (DSA) pe care Comisia Europeană o va propune în cursul acestui an, ar trebui să ajute consumatorii și întreprinderile să opteze pentru soluții digitale. În acest sens, grupul PPE solicită ca noile reguli pentru companiile online și rețelele sociale să sporească transparența și siguranța produselor pentru consumatori, precum și securitatea juridică pentru întreprinderi. Pentru grupul PPE „DSA este ocazia noastră de a modela nu numai economia digitală din Europa, ci de a fi un standard pentru o concurență loială pentru restul lumii” (www.eppgroup.eu). Conform grupului PPE, „Eliminarea frontierelor de pe piața digitală europeană va crea noi servicii și locuri de muncă digitale, cum ar fi în sectorul inteligenței artificiale sau atunci când vine vorba de tranzacționarea transfrontalieră prin intermediul platformelor……Pentru asta, trebuie să revizuim regulile noastre de comerț electronic și servicii digitale vechi de 20 de ani și să o facem în felul nostru, ceea ce înseamnă, respectând tot ceea ce suntem: europeni” (www.eppgroup.eu). Comisia intenționând să ia măsuri cu privire la inteligența artificială în special în ceea ce privește siguranța, răspunderea, drepturile fundamentale și aspectele legate de date, precum și va propune o Lege privind datele care propune condiții de partajare a datelor pentru cetățeni și întreprinderi. O astfel de propunere pentru o nouă identitate digitală europeană va asigura cetățenilor un control mai mare asupra modului în care datele lor sunt distribuite și utilizate. Acest proiect european de identitate electronică ar trebui „să faciliteze executarea sarcinilor și accesul la serviciile online din întreaga Europă” și „să permită cetățenilor să aibă un control mai bun asupra datelor pe care o împărtășesc” (brussels.instinctif.com). De asemenea, Comisia este hotărâtă să propună o taxă digitală impusă marilor companii de tehnologie în cazul în care OECD nu va ajunge la un acord internațional până în prima jumătate a anului 2021.
Există planuri de actualizare a noii strategii industriale pentru Europa, pentru a lua în considerare atât impactul pandemiei Covid-19, cât și contextul competitiv global în schimbare și ambițiile ecologice și digitale afirmate de Comisie. Regulile de concurență vor fi în continuare revizuite, precum și asigurarea faptului că acestea sunt adaptate noilor condiții de piață și creșterea digitalizării economiei, de exemplu prin facilitarea lansării de către Comisie a anchetelor sectoriale. În cele din urmă, lucrătorii de pe platformele online vor face obiectul unei propuneri legislative pentru a-și reglementa condițiile de muncă și a le oferi protecție socială „adecvată”.
Referitor la redresarea economică durabilă Comisia își propune modelarea unei „economii în slujba oamenilor”. In acest sens, Comisia Europeană va prezenta un plan de acțiune care vizează implementarea integrală a Pilonului european al drepturilor sociale, adoptat în 2017 pentru a contribui la reziliența socială și economică pe termen lung. Alte inițiative nelegislative vor avea ca scop garantarea ”accesul tuturor copiilor la servicii de sănătate și educație” (Garanție europeană pentru copii), pentru a spori sănătatea și securitatea la locul de muncă și pentru a dezvolta o economie socială și solidară. Un deziderat important al Comisiei este extinderea programului SURE, care susține măsurile parțiale de șomaj luate în statele membre ca răspuns la pandemia COVID-19. Finanțarea durabilă a corporațiilor va fi, de asemenea, o prioritate în 2021, cu propunerea unei noi legislații care vizează încurajarea unui comportament durabil și responsabil al întreprinderilor pe termen lung (brussels.instinctif.com). Comisia va propune un nou cadru strategic al UE privind sănătatea și siguranța la locul de muncă și va lansa, de asemenea, un plan de acțiune pentru economia socială, axat pe consolidarea investițiilor sociale și sprijinirea întreprinderilor sociale.
In ceea ce privește pilonul referitor la sănătate și securitate pornind de la realitatea dată de criza de sănătate care a expus fără milă nevoia unei mai bune coordonări și pregătiri între statele membre UE în raport cu crizele de sănătate publică, executivul european dorește să creeze o „Uniune Europeană a Sănătății”, prin consolidarea puterilor diferitelor agenții existente ale UE și prin crearea unei agenții de cercetare și dezvoltare în domeniul biomedical. De asemenea, o nouă strategie farmaceutică care să protejeze lanțul european de aprovizionare cu produse farmaceutice, va fi susținută de Comisie.
Programul de lucru planifică, de asemenea, continuarea reformei privind migrația și azilul, cu mai multe propuneri în domeniul migrației legale, în special în ceea ce privește rezidenții pe termen lung și „permisul unic”, care încadrează condițiile pentru a veni să se stabilească și lucrează în Europa. Noile măsuri care abordează lupta împotriva criminalității organizate, noi amenințări hibride, noi abordări de combatere a terorismului și abuzurile sexuale online asupra copiilor vor permite o „Uniune a securității” mai puternică. De asemenea, Comisia va prezenta o nouă strategie pentru viitorul Schengen, precum și noile sale abordări în lupta împotriva terorismului, radicalizării și antisemitismului (www.touteleurope.eu). In 2021, Uniunea Europeană va prezenta, de asemenea, o strategie a UE privind drepturile persoanelor cu dizabilități și o strategie a UE privind drepturile copilului, cu scopul de a se asigura că drepturile persoanelor cu dizabilități sunt protejate și de a încuraja drepturile copiilor și tinerilor. De asemenea, va fi prezentată o nouă propunere de combatere a violenței bazate pe gen și va fi făcută o propunere de extindere a listei infracțiunilor pentru a include toate formele de infracțiuni de ură și discursurile de ură.
Referitor la piața unică, Comisia Europeană intenționează să revină la funcționarea acesteia, prin intermediul programului pentru 2021, o revizuire a politicii sale de concurență și aprofundarea uniunii economice și monetare. Tratamentul eșecurilor bancare sau lupta împotriva spălării banilor vor fi printre elementele care trebuie revizuite. În opinia Comisiei, evoluția pieței unice trebuie realizată și în lumina schimbărilor climatice. Companiile vor fi astfel afectate de legislația viitoare privind guvernanța corporativă durabilă, pentru a le încuraja să adopte un comportament mai ecologic, precum și de stabilirea unui standard european în ceea ce privește obligațiunile verzi care să le ghideze în alegerile lor de finanțare.
În ceea ce privește relațiile externe, Comisia își propune să se asigure că Europa joacă un rol vital în politica globală. Ursula von der Leyen, și-a arătat în repetate rânduri ambiția de a conduce o „comisie geopolitică”, mai prezentă și mai influentă pe scena internațională. Astfel că se va acorda prioritate deplină regiunilor învecinate din Balcanii de Vest până în Africa (www.touteleurope.eu). De asemenea, va fi propusă o nouă abordare strategică pentru a sprijini dezarmarea, demobilizarea și reintegrarea foștilor combatanți și va fi publicată o comunicare privind ajutorul umanitar care să descrie utilizarea instrumentelor digitale și noile abordări de finanțare și modalități de furnizare a ajutorului. O altă prioritate a Comisiei va fi oferirea tuturor accesului la un vaccin împotriva COVID-19. Comisia dorește să publice o comunicare privind consolidarea contribuției UE la multilateralism, pentru a detalia ambițiile sale în acest domeniu. Ultima axă geopolitică pentru 2021, dezvoltarea ajutorului umanitar, va fi inclusă într-o comunicare care va dezvolta instrumentele și metodele de finanțare europeană deja existente. Textul va avea ca scop „avansarea lucrărilor privind legătura dintre acțiunea umanitară, dezvoltare și pace” (www.touteleurope.eu).
A șasea și ultima prioritate declarată de executivul european este relansarea democrației europene. Comisia dorește să dea „un nou impuls democrației europene” și să se asigure că aceasta devine mai incluzivă. Sunt planificate măsuri pentru consolidarea drepturilor persoanelor cu dizabilități și ale copiilor și pentru combaterea violenței de gen. Un plan de acțiune pentru democrația europeană este deja așteptat cu interes de toți factorii implicați, deoarece acesta își propune să protejeze Uniunea Europeană de interferențele externe, inclusiv prin intermediul anumitor mijloace media, în special în timpul desfășurării alegerilor. De asemenea, Comisia dorește să se îndrepte spre mai multă transparență, de exemplu, cu reguli mai clare privind finanțarea partidelor politice europene.
Concluzionând, programul de lucru al Comisiei Europene arată intenția acesteia de a se concentra asupra recuperării, sănătății, rezilienței, tranziției ecologice, digitalizării, protecției sociale, democrației, dezvoltării investițiilor, inovării, cu impact de amploare atât asupra cetățenilor, cât și asupra întreprinderilor. Întrucât aproximativ 80% din legislația națională din Europa își are originea la Bruxelles, este crucială identificarea potențialelor neclarități sau probleme în propunerile sau inițiativele Comisiei, iar implicarea părților interesate este vitală pentru a obține o legislație mai echilibrată și mai echitabilă (brussels.instinctif.com). Însă trebuie să conștientizăm faptul că, în paralel cu îndeplinirea priorităților stabilite în acest program de lucru, Comisia va continua să depună toate eforturile pentru a gestiona criza și pentru a spori reziliența economiilor și a societăților Europei.
