Manoela Popescu
La sfârșitul lunii octombrie, mai precis pe 28 octombrie 2020, în vederea prevenirii intensificării pandemiei de COVID-19, Comisia Europeană a stabilit noi acțiuni menite să consolideze măsurile de pregătire și răspuns la nivelul UE. Măsurile suplimentare de răspuns la pandemia de COVID-19 se referă la măsuri concrete pentru a contribui la limitarea răspândirii virusului, la salvarea de vieți omenești și la consolidarea rezilienței în mai multe domenii socio-economice în toate statele membre. Cele mai importante măsuri prevăd interconectarea aplicațiilor naționale de depistare a contacților, extinderea derogărilor în materie de călătorii, programe mai ample de testare și asigurarea aprovizionării cu vaccinuri (ec.europa.eu).
Așa cum s-a solicitat în cadrul Consiliul European din 15 octombrie a.c., liderii europeni s-au reunit prin videoconferinţă la data de 29 octombrie în vederea accelerării coordonării acțiunilor vizând pandemia de COVID-19. De fapt, liderii europeni au convenit să accelereze și să intensifice eforturile colective de combatere a COVID-19. In principal, discuțiile s-au axat pe politicile privind testarea și depistarea cazurilor de COVID-19 (în vederea limitării răspândirii virusului), precum și pe asigurarea aprovizionării cu vaccinuri. Discuțiile referitoare la testare s-au axat pe necesitatea unei abordării comune în ceea ce privește recunoașterea reciprocă, introducerea și utilizarea testelor rapide. Aceasta deoarece o abordare comună a statelor membre ar reduce impactul negativ asupra liberei circulații, precum și asupra pieței unice europene.
In ceea ce privește depistarea, liderii UE au discutat despre inițiativa Comisiei referitoare la interoperabilitatea aplicațiilor naționale de depistare a contacţilor, dar și despre necesitatea existenței unui formular comun de localizare a pasagerilor, care ar facilita, de asemenea, depistarea noilor cazuri de COVID-19. De altfel, liderii europeni au discutat și despre armonizarea perioadei de carantină. Președintele Consiliului European, Charles Michel, recunoscând intensificarea pandemiei de COVID-19 și făcând „apel la toți europenii pentru a avea grijă de ei înșiși și unii de alții”, sublinia că, în astfel de momente, „coeziunea și solidaritatea sunt mai importante ca niciodată” (www.consilium.europa.eu). De altfel, la începutul videoconferinței, liderii UE și-au exprimat solidaritatea cu poporul francez într-o declarație comună cu privire la atacurile teroriste din Franța, făcând apel la întreaga lume pentru coeziune și uniune, în loc de divizare.
Referitor la problema vaccinurilor, liderii europeni au trecut în revistă principalele domenii vizate de dezvoltare a cooperării în acest domeniu: distribuirea echitabilă către statele membre a vaccinurilor; criteriile de stabilire a grupurilor prioritare pentru administrarea vaccinurilor; provocările și blocajele logistice în aprovizionarea cu vaccinuri; comunicarea cu privire la vaccinuri.
In ceea ce privește relansarea economică, liderii europeni au subliniat că este esențială punerea în aplicare a pachetului de redresare fără întârzieri suplimentare și și-au exprimat speranța că, în foarte scurt timp, se vor putea lua decizii cu privire la punerea în aplicare a pachetului din 21 iulie 2020.
La data la care erau anunțate noile acțiuni menite să consolideze măsurile de pregătire și răspuns la nivelul UE de către Comisia Europeană, Președintele României, Klaus Iohannis declara, în cadrul unei conferințe de presă, faptul că peste 30 de miliarde de EUR, fonduri europene destinate României pentru următorii 9 ani, vor fi folosiți pentru a accelera revigorarea economică în perioada post-pandemie, în baza Planului Național de Relansare și Reziliență (www.fonduri-structurale.ro). Respectivul Plan trebuie aprobat de Comisia Europeană cel mai târziu până în luna aprilie a anului 2021. Evident, vor exista anumite condiționalități în utilizarea fondurilor europene destinate țării noastre, precum asigurarea reformelor structurale, digitalizare și garantarea tranziției climatice. Cele 12 direcții prioritare în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență fiind sănătate, educație, digitalizare și securitate cibernetică, transport durabil, combaterea schimbărilor climatice, protecția mediului, energie, eficiență energetică, mobilitate urbană, mediul de afaceri și antreprenoriat, cercetare-inovare, creșterea capacității de reziliență în condiții de criză în domeniul sanitar și alimentar. Aceste 12 direcții strategice vor fi grupate în trei piloni principali ai Planului Național de Redresare și Reziliență: Tranziția Verde și combaterea schimbărilor climatice, Serviciile publice, Dezvoltarea urbană și valorificarea patrimoniului și Competitivitate economică și reziliență (www.fonduri-structurale.ro). Acest plan național al țării noastre reprezintă o componentă a Planului de redresare al UE.
In contextul în care, Comisia invita Parlamentul European și Consiliul să ajungă cât mai rapid la un acord cu privire la propunerea legislativă referitoare la Mecanismul de Redresare și Reziliență, care se află în centrul instrumentului Next Generation EU, astfel încât mecanismul să devină operațional începând cu 1 ianuarie 2021. Deși termenul de depunere a planurilor naționale de redresare și reziliență este 30 aprilie 2021, statele membre sunt încurajate să își prezinte proiectele de planuri preliminare începând cu 15 octombrie 2020. Next Generation EU fiind soluția-cheie pentru a transforma în oportunități pe termen lung provocările imediate generate de pandemia de COVID-19. Conform președintei Comisiei Europene, statele membre au nevoie de orientări clare pentru asigurarea faptului că bugetul de 672 de miliarde de EUR al mecanismului este investit atât pentru redresarea economică imediată a Europei, cât și pentru o creștere durabilă și favorabilă incluziunii pe termen lung”. Iar Comisia este pregătită să sprijine statele membre în elaborarea strategiilor lor naționale. (www.euractiv.ro).
In acest scop, Comisia încurajează statele membre să includă în planurile lor investiții și reforme în domenii precum sursele de energie regenerabilă; îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor publice și private; promovarea unor tehnologii curate, viabile pe termen lung (pentru a accelera utilizarea unor stații de transport, încărcare și realimentare durabile, accesibile și inteligente și pentru a extinde rețeaua de transport public); introducerea rapidă a serviciilor rapide în bandă largă în toate regiunile și gospodăriile, inclusiv a rețelelor de fibră optică și a rețelelor 5G; digitalizarea administrației și a serviciilor publice, inclusiv a sistemelor judiciare și de asistență medicală; creșterea capacităților de cloud de date industriale în Europa și dezvoltarea celor mai puternice, de vârf și sustenabile procesoare; adaptarea sistemelor de învățământ pentru a sprijini competențele digitale și educația și formarea profesională pentru toate vârstele. Potrivit vicepreședintelui executiv pentru o economiei în serviciul cetățenilor, Vladis Dombrovskis, Comisia Europeană le va oferi îndrumări statelor membre care își pregătesc planurile de redresare și reziliență, propunându-le cele șapte inițiative emblematice pentru a avansa în ceea ce privește redresarea ecologică și digitală și pentru a investi în capitalul uman.
Mecanismul de redresare și reziliență va ajuta statele membre să absoarbă șocul economic creat de criza provocată de pandemia de COVID-19 și să sporească reziliența economiilor lor. În avizul Curții de Conturi Europene dat mecanismului de redresare și reziliență este subliniată importanța planurilor naționale pentru asigurarea faptului că sprijinul financiar din partea UE este direcționat către îndeplinirea obiectivelor comune generale ale UE în materie de coeziune, sustenabilitate și digitalizare și că acesta este bine coordonat cu alte forme de sprijin național și din partea UE. Aceasta deoarece mecanismul de redresare și reziliență este esențial în mobilizarea rapidă a fondurilor necesare pentru stimularea redresării și pentru creșterea rezilienței economiilor naționale ale statelor membre. Potrivit membrei Curții de Conturi responsabilă de avizul dat mecanismului, Ivana Maletić, statele membre vor trebui să își „aducă aportul, prin stabilirea agendelor naționale în materie de tranziție verde și digitală, de investiții și de reforme” (www.eca.europa.eu).
Se cunoaște faptul că, prin intermediul mecanismului de redresare și reziliență, se va oferi o sumă fără precedent, de 672,5 miliarde de EUR din cele 750 de miliarde de EUR alocate Planului de redresare al UE, sub formă de împrumuturi și granturi care vor fi concentrate în primii ani, esențiali pentru redresarea economiei europene. In acest context, Comisia a anunțat în cadrul Strategiei sale anuale privind creșterea durabilă pentru 2021 orientările strategice pentru punerea în aplicare a mecanismului de redresare și reziliență. Prezenta strategie reprezintă o continuare a celei de anul trecut, cele patru dimensiuni (sustenabilitatea mediului, productivitatea, echitatea și stabilitatea macroeconomică) existente în strategia de anul trecut rămânând principiile directoare ale planurilor de redresare și reziliență ale statelor membre și ale programelor lor naționale de reformă și investiții.
Întâlnindu-se la COREPER, ambasadorii statelor membre UE au convenit cu majoritate calificată pe 9 octombrie 2020 o poziție comună ca parte a planului de redresare și reziliență. Această facilitate este piesa centrală a instrumentului de stimulare UE de nouă generație, care răspunde crizei COVID-19 în timp ce urmărește obiectivele ecologice și digitale ale Comisiei. Această facilitate ar trebui să ajute statele membre să consolideze coeziunea economică, socială și teritorială a UE, oferind statelor membre 312,5 miliarde EUR sub formă de subvenții, din care 70% vor fi angajate în 2021 și 2022 și 30% până la sfârșitul anului 2023. Potrivit ministrul federal german al finanțelor, Olaf Scholz, facilitatea ar trebui să permită Europei „să iasă din criză mai puternică, mai respectuoasă față de climă, mai digitală și mai unită” (occitanie-europe.eu). Atât Comisia cât și Consiliul își doresc o finalizare rapidă a discuțiilor cu Parlamentul European, astfel încât instrumentul să poată fi utilizat începând de anul viitor. Ca atare, poziția adoptată de Consiliu la data de 9 octombrie 2020 va face posibilă începerea negocierilor cu Parlamentul, care va trebui să înceapă în noiembrie, odată ce s-a stabilit și o poziție cu privire la condițiile facilității. Principalul punct al dezacordului este dorința Parlamentului de a avea un drept de control asupra planurilor naționale, în timp ce Consiliul ar dori ca acest lucru să rămână exclusiv în competența sa. Consiliul se așteaptă, de asemenea, la o valoare adăugată ridicată din investițiile planificate în cadrul planului de redresare.
Însă pe 2 noiembrie 2020 grupul PPE din Parlamentul European (alături de alte grupuri politice) au decis că susțin alocările de fonduri negociate de Consiliul European pentru fiecare țară, atât sumele cât și criteriile. Liderii grupului PPE anunțând că suma obținută de președintele României pentru acest mecanism este susținută de Parlamentul European, ceea ce înseamnă că cele 79,9 miliarde de EUR obținute la summitul maraton din 17-21 iulie al Consiliului European vor reveni României. O altă reușită a grupul PPE este creșterea duratei Mecanismului de Reziliență și Redresare de la trei ani, cât a fost agreat de Consiliu, la patru ani, ceea ce înseamnă că țara noastră va beneficia de fonduri necesare redresării și rezilienței inclusiv până la sfârșitul anului 2024. De asemenea, cheltuielile efectuate de statele membre, în perioada februarie-decembrie 2020, în vederea combaterii efectelor crizei pandemice vor putea fi decontate din acest fond de redresare și reziliență. Acordul obținut în Parlamentul European se referă și la creșterea prefinanţării din fondurile nerambursabile de la 10% la 20% din suma totală nerambursabilă din acest mecanism. Acest acord, care a stabilit direcțiile către care vor fi alocate fondurile din mecanismul de redresare și reziliență, respectiv tranziția spre o economie verde, digitalizarea, coeziunea socială, competitivitatea economică (sectorul privat, IMM-urile, industria, infrastructura), întărirea capacității administrative (de exemplu reformarea și extinderea capacității instituțiilor publice) și politicile pentru tineri, urmează să primească votul în plenul Parlamentului European pe 12 noiembrie pentru a merge apoi la negocierile finale cu Consiliul.
