Manoela Popescu
Criza de sănătate a schimbat lumea sub toate aspectele vieții într-un mod atât de profund încât întreaga omenire privește la o nouă eră post-COVID. Un bilanț al situației epidemiologice actuale relevă un număr de 44.481.667 de cazuri de COVID-19 și de 1.174.007 de persoane decedate. Răspândirea virusului continuă să se intensifice în afara locului de unde a pornit China (91.222 de persoane infectate), în principal în Statele Unite (8.856.413), India (8.040.203), Brazilia (5.468.270), Rusia (1.553.028), revenind în forță în Franța (1.280.215 – cu 35.973 de noi cazuri în 24 de ore) și Spania (1.136.503 – cu 19.765 de noi cazuri în 24 de ore). Următoarele cele mai afectate state ale lumii fiind Argentina (1.130.533), Columbia (1.041.936), Regatul Unit (945.378), Mexic (906.863), Peru (892.497), Africa de Sud (719.714), Italia (589.766), Iran (588.648), Chile (505.530) și Germania (486.972). România înregistrând un număr de 222.559 de cazuri de COVID-19 cu 5.343 mai mule cazuri decât în ziua precedentă. Top 10 al morții nu s-a schimbat prea mult de la sfârșitul lunii august, doar s-a făcut o rocadă de poziții între Mexic și India. Astfel, acest top este alcătuit din următoarele țări: Statele Unite (227.673 de persoane decedate), Brazilia (158.456), India (120.010), Mexic (90.309), Regatul Unit (45.765), Italia (37.905), Franța (35.823), Spania (35.466), Peru (34.257) și Iran (33.714). Speranța o reprezintă cele 30.052.209 de persoane recuperate până în prezent. In țara noastră înregistrându-se un număr de 159.855 de persoane însănătoșite după infectarea cu COVID-19, cu 4.225 de recuperări în ultimele 24 de ore. In top 10 țări în ceea ce privește persoanele recuperate de COVID-19, India devansează SUA și Brazilia, ocupând primul loc, cu 7.315.989 de persoane recuperate dintr-un total de 30.052.209 de persoane însănătoșite la nivel mondial, cu 96,36% mai multe recuperări față de sfârșitul lunii august. Următoarele locuri în top 10 recuperări fiind ocupate de Brazilia (4.947.777), Statele Unite (3.518.140), Rusia (1.164.915), Columbia (941.874), Argentina (931.147), Peru (816.688), Mexic (765.128), Africa de Sud (648.654) și Chile (482.906) (www.rtl.be).
Pandemia de COVID-19 remodelează cele trei forțe care ne structurează lumea: globalizarea, digitalizarea și ecologizarea. Actualizarea Perspectivelor economice globale din vara acestui an de către Fondul Monetar Internațional au oferit o perspectivă asupra provocărilor relansării activității economice post COVID-19. Începând cu luna iunie datorită ridicării restricțiilor economia mondială a început să iasă din abisul în care o adâncise virusul ucigaș. Deși recuperarea Chinei a fost mai rapidă decât era de așteptat, creșterea economiei globale la niveluri de activitate comparabile cu cele dinaintea pandemiei rămâne doar o speranță (www.imf.org). Mai ales că toamna aduce noi restricții pentru mai toate statele lumii în lupta pentru stoparea răspândirii virusului Astfel, proiecțiile incluse în Perspectivele economiei globale arată o contracție globală de 4,4% în 2020, o cifră mai puțin gravă decât în prognoze, datorită PIB-ului din al doilea trimestru, care a înregistrat valori mai bune în țările dezvoltate, unde activitatea a început în forță după relaxările din mai și iunie. Creșterea globală este estimată la 5,2% în 2021 în situația în care noile restricții din această toamnă nu vor arunca în prăpastie iar economiile naționale. Pe lângă combaterea recesiunii profunde, liderii se confruntă cu provocări complexe pentru a direcționa țările pe calea dezvoltării, fiind nevoite să jongleze un compromis între măsurile de redresare a economiilor și acumularea de datorii. Măsurile fiscale și bugetare trebuie să aibă prioritate, la fel ca inițiativele de creștere a potențialul de producție, asigurând totodată participarea echitabilă la repartizarea beneficiilor și protejarea grupurilor vulnerabile.
In acest context, Uniunea Europeană a luat măsuri urgente și decisive pentru a ajuta oamenii și întreprinderile să facă față crizei pandemice. Comisia Europeană lucrând pe „toate fronturile pentru a stopa răspândirea pandemiei de COVID-19, pentru a sprijini sistemele naționale de sănătate și pentru a contracara impactul socioeconomic al pandemiei cu măsuri fără precedent”, luate atât la nivel național, cât și la nivelul UE (ec.europa.eu). Clar, această criză multidimensională a declanșat reacții și multe măsuri din partea UE, începând cu prima decizie din martie de a avea reguli mult mai flexibile, atât în ceea ce privește ajutorul fiscal, cât și cel al ajutorului de stat și apoi să faciliteze utilizarea fondurilor de coeziune rămase.
Înființarea de către Comisie a pachetului SURE (instrument de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență) pentru a-i ajuta pe oameni să își păstreze locurile de muncă în timpul crizei a fost un alt răspuns bine primit de către statele membre și de către cetățenii europeni. Referitor la acest instrument, la 21 octombrie Comisia Europeană a emis o obligațiune socială inaugurală de 17 miliarde EUR. Emiterea a constat din două obligațiuni, cu 10 miliarde EUR datorate pentru rambursare în octombrie 2030 și 7 miliarde EUR datorate pentru rambursare în 2040. La 27 octombrie 2020, Comisia a anunțat alocarea celor 17 miliarde de EUR în favoarea Italiei (10 miliarde EUR), Spaniei (6 miliarde EUR) și Poloniei (1 miliard EUR) în cadrul instrumentului SURE. Se știe deja că acest sprijin este destinat să ajute statele membre să facă față creșterii cheltuielilor publice pentru a păstra locurile de muncă, în special, pentru lucrătorii aflați în șomaj tehnic și lucrătorii independenți. În total, Italia ar trebui să primească 27,4 miliarde EUR, Spania 21,3 miliarde EUR și Polonia 11,2 miliarde EUR. Condițiile cu care se împrumută Comisia sunt transmise direct statelor membre care primesc împrumuturile (ec.europa.eu). Obligațiunile emise de UE din perspectiva SURE beneficiază de o etichetă de obligațiuni sociale. Acest lucru oferă investitorilor încrederea că fondurile mobilizate vor servi unui obiectiv cu adevărat social.
Pachetul de redresare al UE, respectiv răspunsul Uniunii la atenuarea impactului social și economic al pandemiei de COVID-19, asupra căruia au convenit liderii UE totalizează 1.800 de miliarde EUR și combină bugetul UE pentru perioada 2021-2027 cu instrumentul Next Generation UE. Instrument propus de Comisie la sfârșitul lunii mai și adoptat de Consiliu la sfârșitul lunii iulie, care acum se află în discuție cu Parlamentul European.
De asemenea, programul „UE pentru sănătate”, ca răspuns UE la criza COVID-19, a avut un impact major asupra personalului medical și sanitar, asupra pacienților și asupra sistemelor de sănătate din Europa. Programul „UE pentru sănătate”, va oferi finanțare țărilor UE, organizațiilor și ONG-urilor din domeniul sănătății, solicitările de finanțare putându-se depune începând cu anul 2021. Programul „UE pentru sănătate” își propune să completeze politicile naționale ale statelor membre și să promoveze coordonarea dintre acestea pentru a îmbunătăți sănătatea umană în întreaga Uniune, prin: protejarea cetățenilor UE împotriva amenințărilor transfrontaliere grave la adresa sănătății; îmbunătățirea disponibilității produselor de sănătate și a produselor relevante în caz de criză; consolidarea rezistenței și sustenabilității sistemelor de sănătate; utilizarea mai mare a instrumentelor și serviciilor digitale în sectorul sănătății; consolidarea rolului Uniunii Europene în domeniul sănătății globale. Se știe că la 28 mai 2020 Comisia Europeană și-a prezentat propunerea pentru programul „UE pentru sănătate” (2021-2027), ca parte a cadrului financiar multianual al UE (CFM) pentru perioada 2021- 2027. În cadrul reuniunii sale din 17-21 iulie 2020, Consiliul European a invitat Consiliul să înceapă negocierile cu Parlamentul European în vederea finalizării lucrărilor privind toate fișierele CFM în mod excepțional de urgență.
La întâlnirea Consiliului din 15-16 octombrie 2020 referitor la programul „UE pentru sănătate” s-a ajuns la un acord referitor la poziția sa de negociere. Acordul la care a ajuns va servi Consiliului drept bază pentru negocierile cu Parlamentul European. Ambasadorii statelor membre ale UE au fost de acord în unanimitate cu poziția Consiliului cu privire la programul „UE pentru sănătate” (2021-2027). Acest program are o importanță crucială, deoarece UE continuă să simtă efectele unei amenințări majore asupra sănătății asupra economiilor statelor membre și asupra bunăstării cetățenilor săi. Programul „UE pentru sănătate” va stabili domeniile-cheie de acțiune, cum ar fi îmbunătățirea sistemelor naționale de sănătate, măsurile de combatere a bolilor transmisibile și netransmisibile, disponibilitatea și accesibilitatea medicamentelor și a altor produse necesare în situații de criză. De asemenea, programul trebuie să contribuie la reducerea decalajelor în ceea ce privește speranța de viață și accesul la îngrijire și la servicii. Acesta va oferi instrumente pentru consolidarea solidarității în materie de pregătire și răspuns în situații de criză. Se preconizează ca programul „UE pentru sănătate” propus să fie pus în aplicare în principal prin gestiune directă, utilizând în special granturi, premii și achiziții, precum și gestiune indirectă.
De asemenea, liderii au salutat progresele realizate până acum în coordonarea generală la nivelul UE împotriva COVID-19 și au convenit să continue efortul de coordonare, în special în ceea ce privește: regulile de carantină; trasarea contactelor transfrontaliere; strategii de screening; evaluarea comună a metodelor de screening; restricționarea temporară a călătoriilor neesențiale în UE. În perioada 15-16 octombrie 2020, Consiliul European a adoptat concluzii privind COVID-19, relațiile UE-Regatul Unit, schimbările climatice și relațiile externe. Însă PE așteaptă răspunsul Consiliului la „Rezoluția Parlamentului European din 23 iulie 2020 referitoare la concluziile reuniunii extraordinare a Consiliului European din 17-21 iulie 2020” fiind dispus să negocieze constructiv cu Consiliul pentru ca acesta să-și îmbunătățească propunerea rezultată ca urmare a acordului summitului din 17-21 iulie 2020. Ca atare, în contextul dezbaterilor de pe 21 octombrie a.c. din cadrul Parlamentului European cu privire la „Măsurile UE de atenuare a impactului social și economic al epidemiei de COVID-19” grupul PPE (prin José Manuel Fernandes) consideră că UE s-a grăbit să mobilizeze resurse pe care încă nu le are disponibile în cadrul bugetului Uniunii Europene. Statele membre au primit flexibilitate pentru utilizarea fondurilor, au fost eliminate anumite bariere, au primit posibilitatea cofinanțării de 100%. Nemulțumirea PE față de acordul din 17-21 iulie al Consiliului este mare datorită reducerii fondurilor pentru cercetare, a programului Horizont 2020, a programului „UE pentru sănătate”, a InvestEU etc.. Grupul PPE considerând că este nevoie de fonduri mai mari pentru cercetare și pentru investiții, mai ales strategice. Mai mult decât o reacție rapidă de îmbunătățire a propunerii referitoare la cadrul multianual 2021-2027 și pachetul de recuperare grupul PPE cere Consiliului să susțină solidaritatea și coordonarea la nivel european.
Comisarul european, Paolo Gentiloni, sublinia la aceeași dezbatere faptul că o perioadă de timp politicile de urgență și politica de recuperare vor merge simultan „mână în mână” (www.europarl.europa.eu). Sentimentul de solidaritate prezent la nivelul UE face ca reacțiile să fie rapide nu doar la atenuarea impactului socio-economic generat de criza de sănătate, dar, mai ales, în vederea salvării de vieți omenești. Ținând cont de situația actuală, Comisia Europeană solicită în perioada următoare continuarea recuperării economice cu politicile fiscale. Susținerea pentru anumite sectoare ale economiei trebuie să continue (transporturi, industrie, turism, cultură etc.). In acest sens, Comisia așteaptă propunerile venite din partea statelor membre, deoarece punctul de plecare vor fi „deciziile naționale, guvernele naționale și parlamentele naționale”. Comisia se va asigura că propunerile statelor membre sunt coerente cu prioritățile UE, cu recomandările specifice de țară și cu obiectivele UE pe termen scurt, mediu și lung. De asemenea, se dorește realizarea unui echilibru între cererile unor state membre pentru o coordonare mai puternică de la Bruxelles și cererile altor state pentru a păstra un rol național în efortul conjugat de ieșire din criză. O coordonare UE este necesară în special în ceea ce privește măsurile de siguranță a sănătății, coordonarea frontierelor și întreaga situație referitoare la călătorii. Consensul larg al statelor membre cu privire la obiectivul UE de a atinge rapid nivelul de dezvoltare de la sfârșitul anului 2019 reprezintă speranța că părțile interesate vor depune toate eforturile necesare pentru atenuarea impactului socio-economic al pandemiei de COVID-19.
