Manoela Popescu
Republica Moldova a devenit cel de-al 36-lea stat membru al Consiliului Europei la data de 13 iulie 1995 şi beneficiază de programe de cooperare ale Consiliului Europei începând cu anul 2006. Programele anterioare susținute de Uniunea Europeană (UE) au fost implementate pentru combaterea corupției, a spălării banilor și a finanțării terorismului și pentru promovarea independenței, transparenței și eficienței sistemului de justiție. Republica Moldova este, de asemenea, membră a Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB) din 1998.
Se cunoaşte faptul că, Republica Moldova face parte din Parteneriatul Estic cu UE care are drept obiectiv consolidarea asocierii politice şi a integrării economice a şase ţări din Europa de Est şi Caucazul de Sud (alături de alte cinci ţări: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia şi Ucraina), primind susţinere în acest sens de la UE şi Organizația pentru Alimentație şi Agricultură a Națiunilor Unite (FAO). Acest parteneriat este o dimensiune estică specifică a politicii europene de vecinătate (PEV). Relațiile politice și economice dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova s-au aprofundat în cadrul Parteneriatului estic și, în special, datorită semnării, la 27 iunie 2014, și intrării în vigoare, la 1 iulie 2016, a Acordului de asociere (AA) UE-Moldova, care include o zonă de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare (DCFTA). De asemenea, Planul de acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2017-2020, instrument de programare strategică, vine să sprijine țara în îndeplinirea obligațiilor în calitate de stat membru al Consiliului Europei, având drept scop alinierea în continuare a legislației, instituțiilor și practicii moldovenești la standardele europene în ceea ce privește drepturile omului, statul de drept și democrația. Mai ales că, potrivit rapoartelor Băncii Mondiale, Republica Moldova, una dintre cele mai sărace țări din Europa prezintă, în ultimii zece ani, o evoluție negativă la indicatorii privind democrația și corupția. În Planul de acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2017-2020, părțile au convenit să desfășoare împreună, prin programe de cooperare, reformele care vizează îmbunătățirea guvernării pe toate nivelurile, combaterea corupției și spălării banilor, dezvoltarea independenței și eficacității sistemului de justiție, lupta împotriva relelor tratamente și impunității, protejarea în continuare a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților, precum și a libertății mass-media și întărirea încrederii între oamenii de pe ambele maluri ale Nistrului (www.consilium.europa.eu). Evident, respectivul Plan consolidează rezultatele planului de acțiune precedent pentru susținerea reformelor democratice în Republica Moldova 2013-2016, care a dus la revizuirea mai multor cadre legislative în domenii strategice (inclusiv cel electoral, anticorupție, sectorul judiciar și Serviciul de procuratură, precum și sistemul de justiție penală). Bugetul general al Planul de acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2017-2020 este de aproximativ 17,8 milioane de EUR din care a fost asigurată deja o finanțare de peste 4,9 milioane de EUR (28% din bugetul total). Uniunea Europeană a alocat aproximativ 3,7 milioane de EUR Republicii Moldova prin programele comune bilaterale dezvoltate cu Consiliul Europei (www.consilium.europa.eu).
Republica Moldova este printre statele europene cu cea mai mare pondere a sectorului agricol în PIB, ceea ce determină și o pondere înaltă a produselor agroalimentare în exportul de mărfuri. Deşi potenţialul agricol al Republicii Moldova este mare, ţinând cont de ponderea de 75% a terenului agricol în totalul terenurilor faţă de media europeană de 45%, acesta este încă ineficient. Motiv şi pentru care Republica Moldova se plasează printre ultimele state din Europa la capitolul venituri, iar comparativ cu media UE ecartul nu s-a modificat în mod nesemnificativ în ultimii 5 ani. Republica Moldova face eforturi în ceea ce priveşte dezvoltarea sectorului agricol, mai ales că reprezintă un important domeniu de activitate creator de bogăţie. Astfel, în perioada 2014-2018, conform Strategiei naţionale de dezvoltare “Moldova 2020”, pentru susținerea agriculturii au fost alocate resurse financiare prin intermediul câtorva programe bugetare. Priorităţile în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale sunt: creșterea competitivității, asigurarea gestionării durabile a resurselor naturale în agricultură și îmbunătățirea nivelului de trai în mediul rural. Insă, o analiză la nivelul anului 2018 a implementării strategiei a relevat o atingere parțială a obiectivelor stabilite în Strategie și o probabilitate redusă privind atingerea integrală a obiectivelor stabilite pentru 2020. Luând în considerare şi impactul crizei pandemice asupra sectorului, este evident că obiectivele Strategiei nu au fost atinse şi nu vor fi atinse. Aceasta deşi, la nivelul anului 2019, economia Republicii Moldova a fost în creștere cu 3,6% comparativ cu anul 2018, totodată, ca și în anul precedent, dinamica prezentân însă o scădere a intensităţi datorită influenței negative asupra creșterii înregistrate în sectorul agricol, precum şi a situației politice instabile. Evident, declinul producției agricole, care rămâne una din principalele ramuri ale economiei naționale, a influențat negativ și alte tipuri de activități. În anul 2019, conform calculelor Biroului Național de Statistică, Produsul Intern Brut a fost 210 miliarde de lei, cu o creștere, în termeni reali, de 3,6% în raport cu anul 2018 (statistica.gov.md). Exercițiul de prognoză pentru anul 2020 relevă o scădere cu 2,6% a producţiei agricole (atingând un volum de 32,7 miliarde de lei), o descreștere de 15,2% a producţiei industriale (ajungând la 52 miliarde de lei, precum şi diminuare cu 13,3% a importurilor şi cu 12,2% a exporturilor.
Ca atare, şi mai ales în context pandemic, Republica Moldova se confruntă cu riscul rămânerii în urmă din punctul de vedere al dezvoltării și competitivității economice în comparație cu statele UE și alte state din regiune. Constrângerile majore pentru mediul de afaceri din țară, confirmate și de poziția țării în clasamentele internaționale fiind: calitatea instituțiilor, cu precădere a celor publice, capitalul uman, dezvoltarea pieței financiare (soliditatea băncilor și disponibilitatea capitalului de risc), dimensiunea pieței, infrastructura drumurilor, infrastructura energetică, costurile de conectare la energie electrică, creșterea companiilor inovatoare, dezvoltarea clusterelor, gradul de dominare al pieței, eficiența procesului de vămuire etc.. Iar măsurile anticriză luate în calcul de guvern precum asigurarea lichidității companiilor, măsuri de prevenire a șomajului, măsuri de redresare a agriculturii, facilităţi fiscale etc., solicită asistenţă financiară din partea tuturor partenerilor Republicii Moldova. De aceea, cetăţenii Republicii Moldova au nevoie acum mai mult decât oricând de ajutorul statelor membre ale UE, de Acordul de asociere cu UE. Aceştia îşi doresc să facă parte din comunitatea europeană şi să adere la valorile europene, deşi decidenţii politici jonglează la nivel practic cu intenţia de a adera la UE. La nivel declarativ, într-un comunicat din decembrie 2019, Republica Moldova, Ucraina și Georgia şi-au asumat intenţia de a depune eforturi susținute pentru a deveni membre ale Uniunii Europene. La distanță însă de câteva luni de zile, în context pandemic, chiar președintele Republicii Moldova se întreba de ce țara ar avea nevoie de un Acord de asociere cu UE, dat fiind faptul că şi UE avea, la acel moment, problemele ei (ec.europa.eu). Însă UE, ca parte la răspunsul mondial la pandemia de COVID-19, a mobilizat un pachet de sprijin de urgență pentru țările din cadrul Parteneriatului Estic, în valoare de până la 1 miliard de EUR. Aceasta deoarece, cu toate problemele existente la nivel comunitar de structură sau de conținut, UE s-a mobilizat susținând în mod activ țările partenere în domeniul sănătății publice, precum şi pentru atenuarea efectelor negative ale crizei multidimensionale generată de pandemia de COVID-19. In Rezoluția Parlamentului European din 14 noiembrie 2018 referitoare la punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Moldova liderii grupului PPE îşi manifestau îngrijorarea cu privire la obstacolele politice venite din partea Republicii Moldova în dorinţa UE de a ajuta cetățenii moldoveni. Principalele obstacole relevate de grupul PPE erau cele referitoare la practicile antidemocratice, politizarea justiţiei, monopolizarea masss-mediei, încălcarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor (al reprezentării democratice), corupţia. Constatând o deteriorare a standardelor democratice din Republica Moldova, grupul PPE insista pe faptul că Uniunea Europeană este cel mai mare investitor și principalul partener comercial al Republicii Moldova și că trebuie ca Uniunea Europeană să le ofere cetățenilor Republicii Moldova speranța unei vieţi mai bune. In acest sens, Federica Mogherini, Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, recunoştea în cadrul Consiliul de asociere de pe 30 septembrie a.c. faptul că deşi “reformele pe care trebuie să le întreprindem sunt complicate, ele sunt așteptate de către moldoveni” (www.consilium.europa.eu). Respectivul Consiliu de asociere a făcut bilanțul progreselor realizate în implementarea Acordului de asociere UE-Moldova de la ședința precedentă a Consiliului de asociere, care a avut loc la 3 mai 2018. Federica Mogherini, Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, afirmând faptul că “Moldova a beneficiat mult de facilitățile și resursele oferite de Acordul de asociere și Acordul de liber schimb în cei cinci ani de la semnarea lor” (www.consilium.europa.eu). Considerându-se faptul că este momentul pentru ca Republica Moldova și Uniunea Europeană să își reînnoiască dialogul și să profite de oportunitatea oferită pentru a aduce o schimbare structurală reală, care să conducă la creșterea și soliditatea țării, s-a căzut de acord să se demareze actualizarea programului de asociere, pentru a stabili noi priorități care să ghideze punerea în aplicare a Acordului de asociere și a Acordului liber.
In contextul în care Parlamentul European a dezbătut în această săptămână Raportul <Titre>referitor la punerea în aplicare a Acordului de asociere UE – Republica Moldova, </Titre>Ministerul Economiei și Infrastructurii (MEI) a organizat cea de-a cincea reuniune a subcomitetului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană pentru comerț și dezvoltare durabilă. Participanții au făcut un schimb de opinii privind impactul pandemiei COVID-19 asupra situației economice și sociale şi măsurile adoptate pentru a atenua impactul acesteia (www.moldpres.md). Printre măsurile discutate au fost elaborarea unui program post-COVID-19 pentru perioada 2020-2021 (în vederea identificării măsurilor de revigorare economică, ameliorare a indicatorilor macroeconomici, de creștere a activității antreprenoriale în Republica Moldova) şi realizarea proiectului de modificare a Codului muncii. Aceasta deoarece Republica Moldova este percepută ca având o economie bazată pe folosirea intensivă a factorilor primari, iar o atenție deosebită trebuie să fie acordată creșterii calității resursei umane prin educație și ocrotirea sănătății. Mai ales că avantajul competitiv dat de costul scăzut al forței de muncă se afla în scădere progresivă. De aceea, devine importantă continuarea reformelor structurale și implementarea unui model de dezvoltare economică, bazat pe investiții și inovații, care să genereze creșterea productivității muncii, schimbări structurale în toate ramurilor economiei, dar și sporirea și diversificarea exporturilor. Experții europeni prezenţi la reuniune au apreciat progresele înregistrate de Republica Moldova privind alinierea legislației naționale la cea europeană, precum și reformele demarate în sectoarele de referință, oferind o serie de recomandări în vederea implementării eficiente a practicilor europene în comerț și dezvoltare durabilă în toate sectoarele. Aceasta deoarece Republica Moldova s-a angajat să integreze acquis-ul UE în propriile legi și practici într-un număr mare de domenii. Iar Uniunea Europeană s-a angajat să acorde Republicii Moldova asistență financiară și bugetară substanțială, cu condiția să respectate valorile și principiile europene fundamentale (statul de drept, drepturile omului și drepturile democratice) și să garanteze combaterea corupției, a criminalității organizate, a spălării banilor, a structurilor oligarhice și a nepotismului. De asemenea, Republica Moldova şi-a asumat angajamente internaționale și naționale de promovare a egalității de gen și a emancipării femeilor.
UE recunoscând îmbunătățirea legislației privind protecția drepturilor omului din Republica Moldova, în special ca urmare a noului Plan de acțiune 2018-2022 privind drepturile omului, solicită Republicii Moldova să finalizeze fără întârziere reformele judiciare pentru a asigura independența, imparțialitatea și eficacitatea sistemului judiciar și a instituțiilor specializate în combaterea corupției. In vederea atenuării efectelor negative ale crizei provocate de pandemia de COVID-19 asupra dezvoltării socio-economice a Republicii Moldova, Raportul <Titre>referitor la punerea în aplicare a Acordului de asociere UE – Republica Moldova reafirmă angajamentul Uniunii de a sprijini calea europeană a ţării prin intermediul asocierii politice, al integrării economice și al reformelor aferente, în contextul în care Uniunea Europeană este cel mai mare furnizor de ajutor pentru Republica Moldova.
