Manoela Popescu
In fiecare an, la 16 octombrie, Organizația pentru Alimentație şi Agricultură a Națiunilor Unite (FAO) sărbătorește Ziua Mondială a Alimentației. Considerând că alimentația este o nevoie fundamentală a omului şi o condiție necesară a supraviețuirii şi a prosperității ființei umane, în 1980, Adunarea Generală ONU a decis marcarea Zilei Mondiale a Alimentației. Data aleasă fiind ziua înființării FAO în 1945, la Quebec, în Canada. În prezent, aceasta zi este sărbătorită în peste 150 de țări. De fapt, decizia de a marca Ziua mondială a alimentației la 16 octombrie a fost luată în cadrul celei de-a XX-a sesiuni a Organizației pentru Alimentație şi Agricultură a Națiunilor Unite (FAO), care s-a desfășurat la Roma, în perioada 10-28 noiembrie 1979. Adunarea Generală a ONU a ratificat această decizie la 5 decembrie 1980 şi a cerut guvernelor şi organizațiilor internaționale, naționale şi locale să celebreze în fiecare an Ziua mondială a alimentației, care a fost marcată pentru prima dată în 1981 (www.fao.org).
Scopul pentru care a fost instituită o zi mondială a alimentației este acela de a crește gradul de conștientizare asupra problemelor alimentare, de a promova solidaritatea națională şi internațională în lupta împotriva foametei, a malnutriției şi a sărăciei, de crește atenția asupra producțiilor agricole, de a promova un transfer de cunoștințe şi de echipamente către țările în curs de dezvoltare (mai ales în sprijinul micilor fermieri), de a încuraja cooperarea economică şi tehnică între țările în curs de dezvoltare în domenii precum agricultură, silvicultură, piscicultură, nutriție şi dezvoltare rurală.
De regulă, cu ocazia Zilei mondiale a alimentației, sunt organizate o serie de evenimente şi cu scopul de a îndeplini cel de-al doilea obiectiv înscris pe Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă (program universal de acțiune globală în domeniul dezvoltării durabile), asumat de statele membre ONU la sfârșitul anului 2015. Astfel, obiectivul de dezvoltare durabilă 2: Foamete ”zero” (ODD2) are în vedere eradicarea foametei, asigurarea securității alimentare, îmbunătățirea nutriției şi promovarea unei agriculturi durabile (www.onu.org). Mai ales că, peste 3 milioane de copii sub 5 ani mor în fiecare an în lume din cauze de malnutriție și 159 milioane de copii sub 5 ani au probleme de creștere din cauza foametei. Ca atare, FAO a decis să instituie un deceniu pentru combaterea malnutriției și, în acest cadru, și-a definit liniile de acțiune: integrarea nutriției în programele școlare, includerea nutriției în politicile țărilor afectate în special de malnutriție, creșterea mobilizării internaționale și europene în favoarea nutriției, cercetarea științifică privind nutriția.
In țara noastră, data de 16 octombrie a fost declarată drept Ziua națională a alimentației şi a combaterii risipei alimentare, prin Legea nr. 47/2016, publicată în Monitorul Oficial al României la data de 1 aprilie 2016. Ca urmare a acestui fapt, autoritățile administrației publice centrale şi locale, precum şi organizațiile neguvernamentale pot organiza manifestări şi acțiuni publice de Ziua națională a alimentației şi a combaterii risipei alimentare, luând în considerare culoarea galbenă drept culoare specifică a acestei zile. De ce şi ziua risipei alimentare? Deoarece risipa de alimente este o problemă mondială, care a căpătat o importanță din ce în ce mai mare pe agenda publică și politică din ultimii ani, fiind de mare actualitate acum, în vremuri pandemice. Nimeni nu-şi mai poate permite luxul de a risipi alimentele. Pe măsură ce criza alimentară se va manifesta ca urmare a efectelor crizei socio-economice (generată de pandemia de COVID-19), importanța risipei alimentare va fi extrapolată, având în vedere nevoia de a hrăni o populație mondială speriată de pandemie şi de efectele schimbărilor climatice. Alimentele sunt un bun prețios, iar producția lor poate necesita resurse importante. Estimările actuale indică faptul că, la nivel mondial, în jur de o treime din alimentele produse pentru consumul uman sunt irosite sau pierdute, pe întregul lanț alimentar, ceea ce generează importante costuri economice și de mediu. Potrivit statisticilor UE, țara noastră ocupă locul 9 în ceea ce privește clasamentul celor mai risipitoare țări din Europa, cu un pondere de 2,55%, respectiv 2,2 milioane de tone de alimente pierdute în fiecare an (www.bizbrasov.ro). Motivele pentru care alimentele din sfera consumului sunt risipite variază de la faptul că produsele destinate consumului se degradează prea repede, la comportamentele de cumpărare inadecvate ale oamenilor (consum ostentativ, cumpărare sub imboldul reclamelor sau reducerilor etc.). De altfel, înaintea României, în 2013, guvernul francez a lansat o contribuție la Ziua Mondială a Alimentației sub forma unei zile naționale împotriva risipei alimentare. Obiectivul declarat fiind cel de a reduce la jumătate cantitățile aruncate.
Asigurarea siguranței şi securității alimentare a populației, alături de cea a sănătății este obligația fiecărui stat, mai ales în aceste condiții nefavorabile unei existențe normale. Problema securității alimentare, a accesului populației la produse agroalimentare de bază și de calitate corespunzătoare, constituie o preocupare majoră cu care se confruntă, într-o măsură mai mare sau mai mică, toate statele lumii, dar în primul rând cele subdezvoltate sau în curs de dezvoltare. Cunoscut este faptul că, problema accesului la alimente constituie un factor care poate genera instabilitate pe plan mondial. In schimb, asigurarea securității alimentare pentru toți indivizii, contribuie la liniștea socială, la stabilitate, pace și prosperitate. De aceea, grupul PPE s-a angajat să garanteze siguranța totală a alimentelor pentru cetățenii europeni. De asemenea, grupul PPE şi-a reafirmat lupta pentru etichetarea clară și pentru siguranța produselor alimentare, pentru o legislație veterinară care să asigure protecția împotriva riscurilor pentru sănătatea umană și pentru controale de sănătate publică ale produselor alimentare și ale sistemelor de producție alimentară.
Potrivit Organizației pentru Alimentație şi Agricultură a Națiunilor Unite, în ultimele decenii, omenirea şi-a schimbat în mod dramatic obiceiurile alimentare, ca urmare a globalizării, urbanizării şi a creșterii veniturilor, iar acum se află în fața unei alte provocări/oportunități majore de modificare a obiceiurilor alimentare, generată pe de o parte de schimbările climatice, iar, pe de altă parte, de criza pandemică de COVID-19. Astfel, dacă înainte de criza de sănătate, oamenii aveau o alimentație bogată în zahăr, grăsimi şi sare, consumând îndeosebi mâncare procesată, de origine animală, de tip fast-food sau semi-preparate, distanțarea socială şi măsurile de restricționare a mișcării au condus la întoarcerea oamenilor spre o alimentație bazată în principal pe produse vegetale, bogate în fibre şi spre consumul de preparate de casă. De aceea, se poate spune că această criză poate fi o oportunitate pentru toate țările lumii de a direcționa eforturile spre producția agricolă urbană (organizarea de grădini de legume pe acoperișul blocurilor, în clădirile dezafectate, în halele de producție părăsite etc.), spre promovarea conștientizării în rândul autorităților, a factorilor de decizie şi a opiniei publice a pericolului obezității creat de consumul de mâncare nesănătoasă şi de o viață sedentară. Obezitatea şi alte forme de malnutriție afectează una din trei persoane, dar se estimează că până în anul 2025 vor afecta una din două persoane. In prezent, peste 820 de milioane de oameni fiind victimele foametei. De asemenea, alimentația nesănătoasă reprezintă unul dintre factorii principali de risc ai decesului cauzat de boli cardiovasculare, diabetul sau anumite tipuri de cancer. Soluții la aceste probleme cu care se confruntă omenirea există, dar cer implicarea tuturor, la nivel global. Iar Ziua mondială a Alimentație reprezintă un prilej pentru ca toți cei interesați să conlucreze la identificarea celor mai bune rezolvări ale problematicii siguranței şi securități alimentare.
În fiecare an, un număr mare de evenimente, de la maratoane și marșuri ale foamei, până la expoziții, spectacole culturale, concursuri și concerte, sunt organizate în aproximativ 150 de țări din întreaga lume pentru a sărbători Ziua Mondială a Alimentației. In context pandemic, pe măsură ce țările din întreaga lume suferă de pe urma efectelor crizei de sănătate, de Ziua Mondială a Alimentației, 16 octombrie 2020, videoclipul #WorldFoodDay, care rulează pe social media, lansează un apel pentru solidaritate globală cu scopul de a ajuta persoanele cele mai vulnerabile să se recupereze, dar și să facă sistemele alimentare mai rezistente la șocuri. Responsabilitatea este a tuturor, acțiunea nu aparține doar guvernelor. Evident, cei care pot acționa în prima linie sunt cei din sectorul alimentar, care joacă un rol important în asigurarea disponibilității alimentelor hrănitoare. Dar, prin alegerile pe care le facem referitoare la alimentele pe care le consumăm, la obiceiurile alimentare, la comportamentele de cumpărare şi de consum, noi toți putem face diferența. Aceasta deoarece consumatorii sunt mai mult decât simpli consumatori, ei au puterea de a influența ceea ce se produce prin alegeri alimentare sănătoase, care, la rândul lor, contribuie la sisteme alimentare mai durabile. In acest sens, FAO (#FoodHeroes) oferă o listă de acțiuni de zi cu zi pe care oamenii le pot întreprinde pentru a deveni „eroi alimentari” și pentru a face ca alimentele sănătoase să facă parte din stilul lor de viață: păstrarea corespunzătoare a alimentelor neconsumate de pe o zi pe alta, în vederea evitării risipei de alimente; sprijinirea inițiativelor de creștere a gradului de conștientizare cu privire la importanța alimentației sănătoase şi promovarea acesteia prin educație (mesele școlare, programe de nutriție din comunitățile locale); acțiuni civice în vederea transformării sistemele alimentare pentru, spre exemplu, asigurarea unui loc de muncă decent și protecție în sistemele alimentare, implementarea tehnologiilor inovatoare, elaborarea de opțiuni alimentare sănătoase mai atrăgătoare, disponibile și accesibile; achiziționarea şi consumul alimentelor/produselor de sezon în vederea reducerii amprentei de carbon; cultivarea proprie de fructe, legume și ierburi în orice spațiu verde accesibil (gradină, balcon, ghivece); alegerea unei diete sănătoase, respectiv consumul de alimente variate (acțiune benefică pentru corp, sol şi mediul înconjurător); utilizarea platformelor sociale pentru promovarea alimentației sănătoase și a obiceiurile de cumpărare specifice, determinând astfel oamenii să vorbească despre evenimente importante, cum ar fi Ziua Mondială a Alimentației (#WorldFoodDay, #FoodHeroes); implicarea în acțiuni colective pentru a-i sprijini pe cei care se luptă să aibă acces la alimente, prin voluntariat; susținerea „eroilor alimentari” prin cumpărarea de alimente proaspete cultivate local (spre exemplu, piața fermierilor din comunitate) (www.fao.org/world-food-day/take-action/en/). În acest an excepțional, majoritatea evenimentelor sunt organizate online, de altfel, la fel de eficiente ca şi cele organizate până acum în mediul fizic. Astfel că, astăzi 16 octombrie 2020, sunt organizate simpozioane (în Japonia referitoare la riscurile alimentare în era COVID-19), clipuri video cu organizații care promovează sustenabilitatea alimentară și agricolă (în New Mexico, SUA), evenimente online dedicate Zilei Mondiale a Alimentației şi celei 75-a aniversare al FAO (Santiago, Chile) intitulat „Cum să recuperăm și să transformăm sistemele alimentare din America Latină și Caraibe după COVID-19”, precum şi Al 6-lea Summit Digital privind Alimentația Durabilă (Istanbul, Turcia) (http://www.fao.org/world-food-day/join-us/en/). Summit-ul reunind brand-uri, antreprenori, investitori și părți interesate conexe pentru a sensibiliza sectorul alimentar în conformitate cu scopul alimentelor sănătoase, fiabile și accesibile. De altfel, toate entitățile sunt invitate să planifice un eveniment de Ziua Mondială a Alimentației, online sau respectând distanțarea fizică. FAO punând la dispoziția celor care doresc să organizeze astfel de evenimente legate de Ziua Mondială a Alimentației o gamă largă de materiale promoționale în mai multe limbi – un poster, o broșură, banner pentru evenimente, grafică web sau social media sau cartea de activități pentru copii. De asemenea, toată lumea este invitată să partajeze #WorldFoodDay pe social media şi să-şi exprime aprecierea față de #FoodHeroes online, adică față de cei care au asigurat mâncarea pe timpul crizei pandemice.
Importanța unei alimentații sănătoase în contextul pandemiei de COVID-19 este demonstrată de faptul că persoanele cu o dietă echilibrată au un sistem imunitar mai puternic, prezentând un risc mai scăzut față de boli cronice şi infecțioase, ceea ce le conferă un avantaj în lupta împotriva virusului ucigaș. De aceea, acum mai mult decât oricând, trebuie să folosim Ziua Mondială a Alimentației pentru a încuraja alimentația sănătoasă şi de a promova solidaritate şi cooperare eficientă şi inovatoare în asigurarea securității şi siguranței alimentare mondiale.
