Manoela Popescu
Acordul istoric obținut de cei 27 asupra bugetului financiar multianual 2021-2027 şi a pachetului de redresare a UE (după pandemia de COVID-19), în timpul summitului maraton al Consiliului (17-21 iulie 2020), a dat câștig de cauza statelor “frugale” Olanda, Danemarca, Suedia, Austria şi Finlanda în ceea ce privește modul de distribuire a celor 750 de miliarde de EUR. Astfel că, deși inițial Comisia anunțase pe 27 mai a.c., în fața Parlamentului European (PE), că fondurile incluse în Planul de redresare a UE (750 de miliarde de EUR pentru Next Generation EU) vor fi împărțite în granturi de 500 de miliarde EUR şi împrumuturi acordate statelor membre de 250 de miliarde de EUR, acordul celor 27 vizează o creștere a acestora din urmă în detrimentul granturilor. Ca atare, s-a căzut de acord ca din cele 750 de miliarde de EUR obținute pe piețele financiare 390 de miliarde de EUR să fie plătite statelor membre sub formă de transferuri, iar 360 de miliarde de EUR să fie atribuite statelor membre sub formă de împrumuturi. Se știe că grupul de țări alcătuit din Olanda, Danemarca, Suedia, Austria şi Finlanda a refuzat să accepte împrumuturi mari pentru redresarea economiei europene, însă a acceptat principiul împrumutului comun al statelor membre, obținând în schimb alte recompense. Recompensele se referă la reducerile contribuțiilor lor naționale calculate la veniturile naționale brute. Cum Danemarca şi Germania se bucurau deja de acest privilegiu cu privire la contribuțiile lor naționale, după summitul din 17-21 iulie a.c., reducerile acoperă acum cinci țări și, prin urmare, nu sunt doar menținute, ci chiar extinse (www.robert-schuman.eu/fr). Pentru a beneficia de fond, țările vor trebui să prezinte un plan național de reformă bazat pe recomandările semestrului european, care va trebui evaluat de Comisia Europeană și aprobat de Consiliul UE cu majoritate calificată.
Fundalul negocierilor purtate de cei 27 pentru Planul de redresare al UE şi CFM 2021-2027 a fost statul de drept. După mai multe runde de negocieri, ideea de a lega respectul pentru statul de drept de plățile către statele membre a fost considerabil diminuată în acordul final. Potrivit unor surse diplomatice, Germania, Franța, grupul Visegrad (Ungaria, Polonia, Republica Cehă și Slovacia), Letonia și grupul „frugal” au lucrat la o propunere elaborată de primul ministru Letonul Arturs Krisjanis Karins (www.euractiv.fr). Se pare că textul este mult mai vag chiar decât cel propus de președintele Consiliului, Charles Michel, respectiv include articolul 2 din TUE şi TFUE (care încorporează principiile UE), propunându-şi să asigure „protecția intereselor financiare ale UE”. Textul original se referea la un sistem „care vizează remedierea deficiențelor manifeste și generalizate în buna guvernare a statelor membre în ceea ce privește respectarea statului de drept, acolo unde acest lucru este necesar pentru a proteja execuția [prevederilor] bugetului UE, inclusiv Next Generation EU și interesele financiare ale Uniunii”. Compromisul final la care s-a ajuns subliniază „importanța protejării intereselor financiare ale UE” și a statului de drept şi propune, de asemenea, introducerea unui regim de condiționalitate „pentru a proteja bugetul” și instrumentul de redresare Next Generation EU propus de Comisie. Această formulare i-a asigurat, potrivit mass-mediei pro-guvernamentale din Ungaria, o victorie primului ministru, Viktor Orban, care a refuzat să permită vizibilitatea în acordul final al celor 27 a condiționării statului de drept.
De asemenea, în urma negocierilor, Fondul de tranziție justă necesar aplicării Pactului Verde European a fost redus de la 40 miliarde de EUR la doar 10 miliarde de EUR, precizându-se că doar statele membre care au semnat obiectivul UE de neutralitate climatică până în 2050 vor fi eligibile pentru finanțarea completă. Reduceri severe s-a înregistrat şi în ceea ce privește programul „Orizont Europa”, conceput pentru a promova inovația. Finanțarea politicii de vecinătate și mecanismul de sprijin pentru solvabilitate (un fond de 26 miliarde EUR destinat sprijinirii întreprinderilor private viabile din punct de vedere economic) au fost abandonate (www.euractiv.fr).
Ca atare, Parlamentul European nu a acceptat acordul politic privind CFM 2021-2027 datorită reducerilor bugetare, votând în acest sens pe 23 iulie a.c. „Rezoluția Parlamentului European din 23 iulie 2020 referitoare la concluziile reuniunii extraordinare a Consiliului European din 17-21 iulie 2020”. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a recunoscut că reducerile din CFM 2021-2027 sunt „o pastilă greu de înghițit”, dar le-a cerut statelor membre să facă un efort suplimentar pentru a aproba schema de redresare a UE (www.lesechos.fr). De fapt, pe 22 iulie a.c., parlamentarii europeni au criticat reducerile făcute, în special, în cercetare, sănătate, apărare și climă în viitorul cadru financiar multianual. Grupul PPE manifestându-şi interesul pentru consolidarea infrastructurii europene prin finanțarea adecvată a Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE). Însă, PE este dispus să negocieze constructiv cu Consiliul pentru ca acesta să-şi îmbunătățească propunerea. Votul PE este programat pentru sfârșitul anului (2020). Parlamentul European dorește un buget de 1.300 de miliarde, buget solicitat încă din 2019, cu toate că decalajul este prea mare față de bugetul de 1.074 miliarde de EUR adoptat de cei 27 de șefi de stat şi de guvern pe 21 iulie 2020. Se cunoaște faptul că, în procesul de stabilire a bugetului pe termen lung al UE, care acoperă de regulă o perioadă cuprinsă între cinci și șapte ani, Consiliul European și Consiliul UE au un rol central. Procesul formal începe cu prezentarea de către Comisia Europeană a așa-numitului pachet privind cadrul financiar multianual (CFM), respectiv un regulament privind cadrul financiar multianual, care stabilește limitele cheltuielilor UE, şi o decizie privind resursele proprii, care definește sursele veniturilor UE (ec.europa.eu).
În momentul reluării discuțiilor (sfârșitul lunii august) cu privire la următorul cadru financiar multianual (CFM), Parlamentul European şi-a stabilit condițiile, precizând că disponibilitatea de a merge mai departe cu privire la propunerea de buget pentru perioada 2021-2027 este condiționată de un acord prealabil cu privire la criteriul respectării statului de drept. Ca atare, pe 26 august, președintele grupului PPE (împreună cu alți trei președinți de grupuri politice) a adresat o scrisoare președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Cancelarului german, Angela Merkel, solicitând încheierea unui acord privind condiționalitatea fondurilor europene pentru respectarea statului de drept condiție prealabilă pentru avansarea negocierilor privind CFM 2021-2027 (www.touteleurope.eu).
La 7 septembrie a.c. deputații europeni s-au întâlnit într-o nouă rundă de negocieri pentru a discuta bugetul UE 2021-2027 cu Consiliul de Miniștri, instituția care reprezintă cele 27 de state membre ale UE, şi Comisia Europeană (ca parte din discuțiile bugetare tripartite). Parlamentul European solicitând consolidarea cadrului financiar multianual (CFM) cu 110 miliarde de euro și angajamente obligatorii din punct de vedere juridic cu privire la aplicarea de noi taxe fiscale pentru a finanța planul de redresare al UE. Negocierile CFM s-au concentrat pe noile resurse necesare pentru finanțarea Planului european de redresare. Astfel că, discuțiile intense şi constructive s-au concentrat pe acordul de 1.800 miliarde EUR încheiat în iulie și mai ales pe consolidarea CFM, în prezent la 1.074 miliarde EUR, și facilitatea de recuperare și reziliență, pilonul central al instrumentului Next Generation EU de 750 miliarde de EUR (www.euractiv.fr). Un alt subiect discutat a fost, evident, consolidarea CFM pentru a finanța programele Orizont 2020 şi Erasmus +, unul din obiectivele principale ale grupului PPE. Conform Consiliului, „spațiul de manevră este foarte limitat”, însă PE nu este dispus să accepte situația, dat fiind faptul că UE dispune, în prezent, de cel mai mare volum de fonduri (1,8 trilioane de EUR). Referitor la finanțarea pachetului de redresare de 750 de miliarde de EUR, Parlamentul dorește ca statele membre să emită o declarație obligatorie din punct de vedere juridic privind punerea în aplicare a unor noi taxe fiscale pentru a finanța suma istorică pe care UE o va împrumuta pe piețe. Însă, atâta timp cât nu există încă propuneri formale din partea Comisiei Europene pe masa negocierilor, această cerere este, cel puțin, îndrăzneață şi ambițioasă.
Consiliul UE a subliniat, de asemenea, că CFM și planul de redresare ar trebui să formeze un pachet, întrucât o parte a ajutorului UE va fi acordat prin intermediul bugetului UE. Pe de altă parte, Parlamentul dorește mai multă putere în negocieri pentru a consolida CFM. Acesta ar fi motivul pentru care deputații europeni ar putea ajunge acum la o înțelegere cu privire la Planul de redresare al UE (și la instrumentul său, Next Generation EU) și la noul plafon bugetar al UE pentru a-l finanța. Conform grupului PPE, o asemenea abordare ar elibera timp pentru a negocia mai bine fondurile alocate pentru Erasmus + și Orizont 2020.
Pe baza unei propuneri a președinției germane, miniștrii au adoptat abordări generale la Consiliul UE Competitivitate (Cercetare și Inovare) de pe 29 septembrie a.c. privind Orizont Europa, respectiv Regulamentul Orizont Europa şi programul specific de punere în aplicare a Orizont Europa. Principalele puncte sunt legate de negocierile în curs cu privire la bugetul pe termen lung al UE: finanțare suplimentară din partea instrumentului de redresare UE Next Generation EU (NGEU), defalcarea bugetului Orizont Europa, cooperarea internațională și asocierea țărilor terțe, dispoziții tehnice care permit crearea de sinergii cu alte programe de finanțare ale UE şi protejarea intereselor financiare ale UE. Această abordare generală va permite Consiliului să finalizeze negocierile cu Parlamentul European.
Dorința Parlamentului nu este de a purta negocieri simultane pentru CFM și Planul de redresare al UE, ci de a condiționa acordarea ajutorului european de respectarea statului de drept, considerând că legătura dintre CFM şi Planul de redresare al UE este mai degrabă o „legătură politică” (www.euractiv.fr). Autoritățile maghiare vor să negocieze clauza statului de drept ca parte a unui acord mai larg, pentru a împiedica deputații europeni să consolideze textul în timpul discuțiilor bugetare. În cele din urmă, într-un „acord cuprinzător”, guvernul ungar ar putea amenința că NU va vota întregul pachet de stimulare de 750 de miliarde de EUR dacă deputații europeni resping clauzele statului de drept și condiționalitatea în forma lor actuală. Ca atare, se poate spune că Planul de redresare al UE a fost suspendat de la o confruntare cu statul de drept. Polonia şi Ungaria pot folosi drept „ostatic” Planul de redresare al UE pentru a bloca un mecanism care condiționează finanțarea europeană de respectarea procedurilor transparente.
Sfârșitul lunii septembrie aduce în atenția Uniunii consecințele afirmației vicepreședintei instituției responsabilă cu problemele juridice, Verei Jourova, referitoare la faptul că premierul maghiar, Viktor Orban, construiește o „democrație bolnavă” în țara sa. Vera Jourova împreună cu comisarul Didier Reynders prezentând primul raport al Comisiei privind statul de drept, care arată riscuri în multe țări, în special în Ungaria şi Polonia. Ungaria se face vinovată de clemență în fața infracțiunilor de corupție și de slăbire a independenței presei, iar în Polonia se remarcă și riscurile de influență politică asupra sistemului judiciar. Deși Viktor Orban i-a scris președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, cerând demisia Verei Jourova, aceasta și-a reiterat „deplina încredere” în comisarul ceh (www.lesechos.fr).
Pe 30 septembrie 2020, în cadrul unei reuniuni a ambasadorilor UE la Bruxelles, textul referitor la crearea unui mecanism care să condiționeze accesul la finanțarea europeană pentru respectarea statului de drept a fost aprobat cu majoritate calificată, ceea ce înseamnă că acum poate fi negociat cu Parlamentul European. Însă, acest text, pus pe masă de Germania, care deține președinția rotativă a UE, ca orice potențial compromis, a dat naștere unor frustrări opuse. Astfel, statele nordice, foarte pretențioase în acest domeniu, regretă că acest text nu are în vedere un mecanism mai ambițios și mai radical. Pe de altă parte, Ungaria și Polonia, vizate de acest text, nu și-au spus ultimul cuvânt. Este evident că la Bruxelles, dat fiind negocierile din luna septembrie, mulți se tem de ideea că Viktor Orban încearcă să blocheze întregul Plan de redresare al UE în timpul votului. Cu toate acestea, Berlinul încearcă să evite o polarizare excesivă a dezbaterii. Astfel, președintele Comisiei pentru afaceri europene din Bundestag, Gunther Krichbaum, subliniază faptul că “Ungaria a respectat până acum deciziile Curții Europene de Justiție și acesta trebuie să fie criteriul suprem”, sperând, în același timp, că Viktor Orban va ajunge să considere faptul că un veto asupra Planului de redresare al UE „va fi un risc politic și chiar financiar pe care nu avea nici un interes să şi-l asume” (www.lesechos.fr).
In acest context, dată fiind importanța aprobării atât a CFM 2021-2027 cât şi a Planului de redresare al UE (după pandemia de COVID-19), este de așteptat ca toate părțile implicate să facă eforturi în vederea asigurării unui acord cât mai repede posibil, având drept fundament respectarea democrației şi a statului de drept în UE.
