Manoela Popescu
În fiecare an, pe 27 septembrie, Organizația Națiunilor Unite sărbătorește Ziua Mondială a Turismului. La inițiativa Organizației Mondiale a Turismului (OMT), în cadrul sesiunii Adunării Generale a OMT din septembrie 1979 (Torremolinos, Spania), a fost stabilită Ziua Mondială a Turismului. Această zi importantă pentru sectorul turistic este sărbătorită, în întreaga lume, începând cu 1980. Data de 27 septembrie a fost aleasă pentru a marca aniversarea adoptării Statutului OMT în 1970. Principalul obiectiv al OMT fiind conștientizarea importanței turismului din punct de vedere social, cultural, economic și chiar politic. De ce o Ziua Mondială a Turismului? Evident, datorită importanţei directe şi indirecte a acestui sector pentru dezvoltarea întregii societăţi omeneşti. Importanţa turismului ca motor al dezvoltării economice locale se reflectă în mai multe obiective de dezvoltare durabilă (ODD), în special obiectivele 8, 12 și 14, care includ obiective turistice specifice (www.ilo.org). In Rezoluția Parlamentului European referitoare la transport și turism din 10 iunie 2020 se stipulează că turismul este o activitate economică transversală, cu o gamă largă de efecte asupra creșterii economice, ocupării forței de muncă și dezvoltării sociale. Cu alte cuvinte, în multe regiuni ale globului, cu toate efectele negative (urbanizare anarhică, pierderea biodiversităţii, degradarea zonelor, a monumentelor şi a oraşelor culturale etc.), turismul reprezintă motorul de creştere al economiei, cu repercusiunile sale asupra ocupării forței de muncă, melting-pot-ului, circulaţiei informaţiilor, deschiderii către lume etc..
Ziua Mondială a Turismului a fost celebrată chiar şi în contextul pandemiei de COVID-19. Așa cum era de așteptat, comunitatea mondială s-a unit pe 27 septembrie pentru a sărbători turismul, de această dată sub tema “Turism și dezvoltare rurală”. Astfel că, în context pandemic, ediția din 2020 a Zilei Mondiale a Turismului a evidențiat rolul turismului în oferirea de oportunități în afara marilor orașe, respectiv în mediul rural și în conservarea patrimoniului cultural și natural din întreaga lume.
Sărbătorirea acestei zile la nivel internațional pe 27 septembrie vine într-un moment critic întrucât țările de pe întreg mapamondul se bazează pe turism pentru a fi o forță motrice de redresare, în special în zonele rurale, unde turismul este o sursă majoră de locuri de muncă și un pilon al economiei. Turismul nu doar că oferă locuri de muncă şi oportunităţi în zonele rurale, dar permite, de asemenea, potrivit secretarul general al OMT, Zurab Pololikashvili, populațiilor rurale să își păstreze propria moștenire culturală și tradițiile (www.unwto.org). Turimsul fiind vital pentru conservarea habitatului și a speciilor aflate în pericol. Secretarul general al ONU subliniind cu prilejul briefului de politică „COVID-19 și turismul în transformare” că turismul este unul dintre cele mai importante sectoare economice din lume, oferind „ mijloace de trai la sute de milioane de oameni”, în timp ce „stimulează economiile și permite țărilor să prospere” și, în același timp, „oamenilor să experimentează o parte din bogăția culturală și naturală a lumii, apropiind oamenii unii de alții şi evidențiind umanitatea noastră comună”.
Importanţa turismului în redresarea de după criza pandemică a economiei globale este evidenţiată de secretarul general al ONU, Antonio Guterres, în rezumatul politicii referitoare la turism, în care explică că „pentru populațiile rurale, populațiilor indigene și multe alte populații marginalizate istoric, turismul este un vector de integrare, abilitare și generare de venituri ”. Ca atare, ziua de 27 septembrie a.c. a reprezentat o cooperare internațională istorică, dat fiind faptul că, pentru prima dată în 40 de ani de celebrare a Zilei Mondiale a Turismului, sărbătorile oficiale nu au fost găzduite de un singur stat membru al agenției specializate pentru turism a Organizației Națiunilor Unite (OMT), ci în comun de țările din blocul MERCOSUR (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay, cu Chile ca observator) (www.webmanagercenter.com). Acest acord de co-organizare este o bună ilustrare a spiritului de solidaritate internațională care domnește în turism și pe care OMT îl consideră esențial pentru redresarea economiei mondiale de după COVID-19. De asemenea, Ziua Mondială a Turismului 2020 a fost sărbătorită de statele membre ale OMT, în toate regiunile lumii, dar și de orașe și alte destinații, entități private și turiști individuali.
Categoric, turismul este un furnizor major de locuri de muncă și oportunități pentru nenumărate comunități rurale din întreaga lume. Cel mai adesea, în multe zone rurale din lume, turismul (turismul cultural, agroturismul, turismul verde etc.) este unul dintre puținele sectoare economice viabile. De asemenea, poate restabili vitalitatea comunităților rurale pentru dezvoltarea lor. Se estimează că până în 2050, 68% din populația lumii va locui în zone urbane, în timp ce 80% dintre oamenii aflați în prezent în sărăcie extremă trăiesc în afara orașelor (nouvelles.paxeditions.com). Zonele rurale pentru tineri sunt şi mai dificile, deoarece există de trei ori mai multe şanse pentru ca aceştia să fie şomeri. De aceea, turismul reprezintă o oportunitate, o modalitate de supravieţuire, permițându-le să-și câștige existența fără a trebui să plece în străinătate sau într-o altă regiune.
Efectele pandemiei de COVID-19 în mediul rural sunt mai profunde şi cu un impact mai puternic atât pe termen scurt cât şi lung, datorită unor factori de amplificare a crizei socio-economice generată de pandemie (îmbătrânirea populației, niveluri mai mici de venit și continuarea „decalajului digital”) (www.webmanagercenter.com). Grupul PPE în Rezoluția Parlamentului European referitoare la reluarea progresivă a serviciilor de turism în UE precizează faptul că, în special, agroturismul se va confrunta cu mai multe dificultăți în ceea ce privește respectarea noilor standarde de siguranță în comparație cu marile companii și infrastructuri turistice. De altfel, se cunoaşte faptul că turismul a fost printre sectoarele cele mai afectate de pandemia de COVID-19, la nivelul fiecărui stat naţional, în parte. Restricțiile de mişcare şi de călătorie, precum şi măsurile de distanţare fizică au generat o scădere bruscă a cererii consumatorilor şi, implicit, o scădere fără precedent a turismului internațional, care, la rândul său, a dus la pierderi economice și de locuri de muncă semnificative la nivel mondial.
Turismul era un motor important al creşterii economice şi, deci, al creşterii numărului de locuri de muncă, însă pandemia a schimbat într-un timp relativ scurt, dar într-un mod radical, gradul de creştere al turismului. În ultimele decenii, turismul devenise unul dintre cele mai dinamice sectoare de activitate (www.ilo.org). În 2019, sectorul a reprezentat (direct și indirect) aproximativ 330 de milioane de locuri de muncă la nivel mondial sau 10,3 la sută din totalul locurilor de muncă la nivel mondial și unul din zece locuri de muncă la nivel global (WTTC, Travel & Tourism Economic Impact 2019). Numai subsectoarele de hoteluri și restaurante care necesită multă forță de muncă angajează 144 de milioane de lucrători la nivel mondial, dintre care aproximativ 44 de milioane sunt lucrători independenți și 7 milioane sunt angajatori. Întreprinderile din turism sunt în majoritate microîntreprinderi mici și mijlocii (IMM) cu mai puțin de 50 de angajați. Aproximativ 30% din totalul forței de muncă lucrează în companii cu doi până la nouă angajați. Așadar, impactul pandemiei asupra afacerilor din turism și mijloacele de trai ale lucrătorilor pe care îi angajează sunt semnificative (www.ilo.org).
Turismul a fost puternic lovit de măsurile necesare luate pentru a contracara pandemia şi, chiar și după ridicarea treptată a măsurilor de izolare, companiile care au supraviețuit s-au confruntat cu provocările unei recuperări lente. Potrivit estimărilor Organizației Internaționale a Muncii (OIM), pandemia ar putea provoca echivalentul a 305 milioane de locuri de muncă, multe dintre ele în sectorul turistic. Iar eforturile pandemice și globale de limitare a răspândirii COVID-19 ar putea duce la o scădere a încasărilor de turism internațional cu 45-70%. De altfel, ca și în urma crizei financiare mondiale din 2008, se așteaptă ca numărul întreprinderilor mici să scadă din cauza numeroaselor falimente generate de pandemia de COVID-19. Efectul multiplicator al turismului a condus la perturbarea artizanatului, a agriculturii, a comerţului, a distribuţiei produselor alimentare şi băuturilor, a aviaţiei civile şi a altor industrii.
Datele Organizației Mondiale a Turismului Națiunilor Unite arată că 100 până la 120 de milioane de locuri de muncă directe în sectorul turismului sunt expuse riscului. Conferința Națiunilor Unite pentru comerț și dezvoltare (UNCTAD) prezice o pierdere de 1,5 până la 2,8 la sută din produsul intern brut (PIB) global (www.ilo.org). De asemenea, criza turismului generată de pandemia de COVID-19 reprezintă o amenințare pentru inițiativele de conservare a faunei sălbatice și pentru protecția patrimoniului cultural mondial. Scăderea bruscă a veniturilor generate de turism a avut un impact negativ asupra finanțării conservării biodiversității. Cu 90% din siturile Patrimoniului Mondial închise din cauza pandemiei, moștenirea culturală a întregii umanități este acum în pericol în toate regiunile lumii. Pandemia COVID-19 a provocat o scădere de 22% a sosirilor de turiști internaționali în primele trei luni ale anului 2020.
Impactul pe care pandemia l-a avut asupra turismului global și modul în care aceasta afectează totul, de la locuri de muncă și economii la conservarea faunei sălbatice și protecția patrimoniului cultural a fost prezentat în brieful de politică „COVID-19 și turismul în transformare” al secretarului general al Organizației Națiunilor Unite, Antonio Guterres. Cu respectiva ocazie, secretarul general al Organizației Națiunilor Unite afirma că „este imperativ să reconstruim sectorul turistic într-un mod „sigur, echitabil și prietenos cu climatul” și astfel „să ne asigurăm că turismul își recapătă poziția de furnizor de locuri de muncă decente, venituri stabile și protecția culturii noastre și moștenire naturală”.
Astfel că, Documentul de politici al OMT oferă cinci priorități pentru reluarea turismului, toate având ca scop asigurarea unui sector mai rezistent, incluziv și neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon. Aceste priorități sunt: „Atenuarea impactului socio-economic asupra mijloacelor de trai, în special a ocupării forței de muncă și a securității economice a femeilor”; „Sporirea competitivității și consolidarea rezilienței, inclusiv prin diversificarea economică și încurajarea IMMM-urilor”; „Promovarea inovației și a transformării digitale a turismului”; Încurajarea sustenabilității și a creșterii ecologice; Accentuarea sporită a coordonării și conducerii responsabile (www.unwto.org/). Liniile directoare ale OIM privind munca decentă și turismul responsabil social definesc principii comune și prezintă un cadru de acțiune în cadrul căruia ar trebui încorporate măsurile de promovare a muncii decente în sectorul turistic, cu un accent deosebit pe facilitarea tranziției către economia formală.
In vederea redresării rapide a economiei europene, Comisia Europeană a coordonat formularea unui răspuns comun al UE și a luat măsuri pentru a consolida sectoarele cheie și pentru a atenua impactul socio-economic al pandemiei de COVID-19. Printre măsurile luate se numără adoptarea unui plan de acțiune economică cuprinzător pentru a face față epidemiei, incluzând o inițiativă de investiții în coronavirus de 37 miliarde EUR pentru să ofere întreprinderilor mici și mijlocii și sectorului asistenței medicale lichiditatea necesară (ec.europa.eu). Într-o scrisoare din 24 martie 2020, grupul de lucru al Parlamentului European pe probleme de turism a solicitat adoptarea „unui plan de salvare a turismului, cu măsuri concrete pe termen scurt și mediu”. Iar în Rezoluția Parlamentului European referitoare la transport și turism din 10 iunie 2020, Parlamentul European cerea Comisiei să adopte în 2021 o nouă strategie și un nou plan de acțiune pentru turismul din UE, pentru a menține poziția Europei de destinație turistică principală, printr-o „marcă europeană de turism”. Grupul PPE în Rezoluția Parlamentului European referitoare la reluarea progresivă a serviciilor de turism în UE solicitând cu insistenţă Comisiei să elaboreze o strategie pe termen lung care să meargă dincolo de măsurile reactive contra COVID-19 și care urmărește să constituie baza pentru o industrie a turismului rezilientă în UE. De asemenea, grupul PPE subliniază că o astfel de strategie trebuie să se adapteze la noua realitate, să facă față efectelor devastatoare de durată, să includă un plan de digitalizare a sectorului, precum și sisteme de regenerare a zonelor turistice. În plus, programul SURE oferă sprijin financiar pentru șomajul parțial și schemele sezoniere de muncă și permite astfel companiilor să păstreze locurile de muncă. UE și-a reafirmat angajamentul de a promova turismul durabil, în conformitate cu acordul verde pentru Europa și s-a angajat să organizeze o convenție turistică cu instituțiile UE, părțile interesate din sector, regiuni și orașe pentru a construi împreună cu toți acești actori un „program european pentru turism 2050”.
De asemenea, la întâlnirea extraordinară a miniștrilor turismului din țările G20, prezidată de președinția saudită G20 (24 aprilie 2020), miniștrii turismului s-au angajat să împărtășească experiențele și cele mai bune practici și să consolideze coordonarea între guverne pentru a implementa soluții integrate și pentru a sprijini redresarea turismului odată cu încheierea crizei. Abordări comune vizate pe sectorul turismului au fost: stimularea economiei și a ocupării forței de muncă; sprijinirea întreprinderilor, a ocupării forței de muncă și a veniturile din sectorul turistic; protejarea lucrătorilor din sectorul turismului (la locul de muncă); folosirea dialogului social pentru a găsi soluții. Pentru a sprijini statele membre în dezvoltarea acestor abordări în vederea recuperării după COVID-19, OMT a conceput „Recuperarea turismului COVID-19 Pachetul de asistență tehnică”, structurat pe recuperare economică, marketing şi promovare şi consolidare instituțională şi reziliența construcției (www.unwto.org).
Sectorul turistic şi-a demonstrat rezistența în fața recesiunilor și a crizelor economice, arătând o mare capacitate de adaptare, de inovare şi recuperare. De aceea, este de așteptat ca acesta să joace un rol principal în revigorarea economiei mondiale odată ce criza pandemică va fi depășită. Pandemia de COVID-19 poate reprezenta o oportunitate de a regândi viitorul sectorului turistic, inclusiv modul în care acesta contribuie la obiectivele de dezvoltare durabilă, prin valoarea sa socială, culturală, politică și economică. De exemplu, Organizația Mondială a Turismului (OMT) prezice că turismul local va reveni înainte de turismul internațional, datorită gestionării turismului rural de care ar beneficia comunitățile rurale. Aceasta deoarece turismul are o capacitate extraordinară de a se transforma rapid într-o sursă, atât de necesară, de venituri pentru toate părțile interesate publice și private.
