Manoela Popescu
Astăzi, 15 septembrie 2020, de Ziua internațională a democrației şi în contextul crizei pandemice, ar trebui să ne amintim cât de importantă este democrația în lume şi care este starea ei actuală. Se presupune că orice “zi internațională” reprezintă o oportunitate de reexaminare a stării de fapt a respectivului subiect (fenomen), de conștientizare a populației şi a tuturor factorilor implicați în gestionarea fenomenului, precum şi de a celebra reușitele, eforturile, încercările de soluționare a problemelor legate de fenomenul în cauză.
Democrația este una dintre valorile și principiile de bază, universale și indivizibile ale Națiunilor Unite. Iată de ce Adunarea Generală a Națiunilor Unite a stabilit ca, începând cu anul 2008, pe data de 15 septembrie a fiecărui an să fie sărbătorită ca Zi Internațională a Democrație. De ce data de 15 septembrie? Deoarece pe 15 septembrie 1997 Uniunea Interparlamentară a adoptat Declarația Universală privind Democrația, un document care reafirmă principiile fundamentale ale democrației şi elementele definitorii ale unei guvernări democratice (www.journee-mondiale.com). Astfel că, Ziua Internațională a Democrației celebrează democrația şi, în același timp, reamintește importanța promovării şi protejării acestei valori universale. Democrația nu reprezintă doar un scop, ci este un proces, care poate fi realizat doar cu participarea și sprijinul deplin al comunității internaționale, al organismelor naționale de guvernare, al societății civile și al indivizilor. De aceea, tema Zilei Internaționale a Democrației de anul trecut a fost “Participarea”. Organizația Națiunilor Unite (ONU) pregătind mai multe evenimente specifice la sediul din New York sub această tematică. Toate evenimentele organizate au relevat astfel faptul că democrația este pentru şi despre oameni şi că aceștia pot face din idealul democratic o realitate universală. In această direcție grupul PPE subliniază că “scopul nostru este să facem Europa mai competitivă și mai democratică, un loc în care oamenii să își construiască viața pe care și-o doresc” (www.eppgroup.eu). Anul acesta, pentru a sărbători Ziua Internațională a Democrației, marți, 15 septembrie, deputații europeni și reprezentanții instituțiilor UE, guvernelor și ONG-urilor vor participa la un eveniment la nivel înalt și vor dezbate răspunsul european și internațional la criză de COVID-19 și impactul său asupra democrației.
Democrația oferind cadrul natural pentru protecția și realizarea efectivă a drepturilor omului. Organizația Națiunilor Unite apără guvernarea democratică ca un set de valori și principii care ar trebui urmate pentru o mai mare participare, pentru egalitate, securitate și dezvoltare umană (www.un.org). Elementele esențiale ale democrației: libertatea, respectarea drepturilor omului și principiul desfășurării alegerilor corecte și periodice prin vot universal sunt valori consacrate în Declarația universală a drepturilor omului și dezvoltate în continuare în Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, precum şi în Pactul internațional privind drepturile economice, sociale și culturale și instrumentele ulterioare ale drepturilor omului referitoare la drepturile grupurilor (de exemplu, popoarele indigene, minoritățile, persoanele cu dizabilități) şi democrației, deoarece garantează o distribuție echitabilă a bogăției și un acces egal și corect la drepturile civile și politice. Aceste drepturi politice și libertăți civile reprezintă pilonii unei adevărate democrații.
Ziua internațională a democrației reprezintă o oportunitate pentru a atrage atenția tuturor guvernelor să respecte drepturile cetățenilor lor la o participare activă, substanțială şi plină de înțeles în democrație. Importanța democrației este evidențiată în Agenda 2030 pentru Dezvoltare sustenabilă în Obiectivul pentru Dezvoltare Durabilă (ODD) 16. Astfel, cinci dintre scopurile ODD16 vizează protejarea instituțiilor democratice, inclusiv: 16.3 Promovarea statului de drept la nivel național și internațional și asigurarea tuturor accesului egal la justiție; 16.5 Reducerea semnificativă a corupției și practicarea mitei sub toate formele lor, 16.6 Construirea de instituții eficiente, responsabile și transparente la toate nivelurile; 16.7 Asigurarea dinamismului, deschiderii, participării și reprezentării la toate nivelurile în ceea ce privește procesul decizional; 16.10 Garantarea accesului publicului la informații și protejarea libertăților fundamentale, în conformitate cu legislația națională și acordurile internaționale.
Dar care este starea democrației? In prezent, se știe despre şi se trăiește efectiv o criză fără precedent, care ne-a bulversat viețile, structurile, activitățile, credințele, mentalitățile, sentimentele, viitorul şi ne-a transformat profund sub toate aspectele. În centrul crizei se află o urgență globală de sănătate publică la o scară nevăzută de un secol, care a necesitat un răspuns global cu consecințe de anvergură pentru viața noastră socio-economică și politică. Prioritatea este în continuare salvarea de vieți, dar, în același timp, trebuie să fie reinstaurat statul de drept, libertățile şi drepturile fundamentale ale omului, trebuie să fie repornită activitatea şi economia.
Despre starea democrației în Uniunea Europeană înainte de criză Eurobarometrul din 2019 releva faptul că mai mult de jumătate din europeni sunt mulțumiți de modul în care funcționează democrația în țara lor. Astfel, peste jumătate dintre respondenți (54%, -4 puncte procentuale comparativ cu sondajul standard Eurobarometrul din toamna anului 2018) își exprimau satisfacția pentru modul în care funcționează democrația în țara lor. Însă, mai mult de patru din zece europeni (44%, +4) afirmau că nu sunt mulțumiți de modul în care funcționează democrația în țara lor și 2% (neschimbat) nu își exprimau nici o opinie. Desigur, la nivel de state membre UE persistă diferențe semnificative: proporțiile respondenților mulțumiți de modul în care funcționează democrația în țara lor variază între 91% în Danemarca și 28% în Grecia și România, un salt de 63 de puncte procentuale. Ca atare, în România, 70% dintre respondenți sunt total nemulțumiți de modul în care funcționează democrația, 28% fiind total mulțumiți, iar 2% nu știu ce să spună. În 16 state membre ale UE, majoritatea respondenților sunt mulțumiți de modul în care funcționează democrația în țara lor, cu cele mai mari proporții în Danemarca (91%), Luxemburg (88%) și Olanda (82%). Cu toate acestea, doar o mica parte a populației este satisfăcută de modul în care funcționează democrația lor în 12 state membre ale UE, cu cele mai mici scoruri în România și Grecia (ambele 28%) și în Croația (32%). Față de toamna anului 2018, satisfacția pentru modul în care funcționează democrația națională a scăzut în 17 state membre ale UE, cel mai izbitor în Marea Britanie (43%, -20 puncte procentuale), a crescut în opt țări, în special în Lituania (44%, +9) și a rămas neschimbată în Danemarca, Olanda și Suedia.
O analiză socio-demografică arată că respondenții care sunt mulțumiți de modul în care funcționează democrația în țara lor sunt mai susceptibili să fie: cei care și-au încheiat educația cu vârsta de peste 20 de ani (60%), comparativ cu cei care au vârsta cuprinsă între 16 -19 ani (48% față de 49% nemulțumiți) și cei care au 15 ani sau mai puțin (45% față de 51%); managerii (66%), “gulere albe” (57%), angajați independenți (54%) și studenți (52%), comparativ cu șomerii (42% față de 55% nemulțumiți), lucrători (44% vs. 53%) și persoane fără job (48% față de 50%); cei care nu au niciodată sau aproape niciodată dificultăți în plata facturilor (59%), în comparație cu cei care au astfel de dificultăți din când în când (43% față de 55% nemulțumiți) sau cei care au de cele mai multe ori dificultăți în plata facturilor (29% față de 68%); respondenții din clasa de mijloc (72%), din clasa superioară (65%) sau clasa mijlocie (57%), comparativ cu cei care spun că aparțin clasei muncitoare (43% față de 54% nemulțumiți) sau clase mijlocii inferioare ( 48% vs. 50%) clasa (ec.europa.eu).
Cu alte cuvinte, modul în care oamenii percep democrația din țara lor variază cu direct proporțional cu stare socio-economică a țării şi a respondentului. Respondenții care trăiesc în țări dezvoltate în care statul de drept funcționează corespunzător, precum Danemarca, Luxemburg şi Olanda, care au studii şi, ca atare posturi bine plătite sunt mai susceptibili să se considere mulțumiți de democrația din țara lor decât românii, care nu au studii, locuri de muncă bine plătite şi care nu au perspectiva unui viitor luminos pentru ei şi pentru copii lor, în țara de origine.
In anul 2020, la prima vedere, s-ar putea spune că, pentru mai bine de jumătate din an, pandemia de COVID-19 a funcționat ca un egalizator al democrației în lume. Adică, toate statele lumii au luat măsuri de restricționare a unor drepturi şi libertăți fundamentale în virtutea luptei împotriva răspândirii pandemiei de COVID-19. Spre exemplu, se cunoaște faptul că, în țara noastră, starea de urgență a fost instituită începând cu data de 16 martie, prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României. Conform statisticilor, primul caz de infecție cu COVID-19 de pe teritoriul țării a fost înregistrat la data de 26 februarie 2020, iar la momentul declarării stării de urgență erau deja 168 de cazuri de persoane infectate cu COVID-19. Ca urmare a instituirii stării de urgență, drepturile restrânse au fost libera circulație, dreptul la viață intimă, familială și privată, inviolabilitatea domiciliului, dreptul la învățătură, dreptul la organizarea întrunirilor, dreptul de proprietate privată, dreptul la grevă, libertatea economică şi accesul la justiție.
Trebuie să recunoaștem faptul că este o criză economică, o criză socială, o criză identitară, o criză umană care se transformă rapid într-o criză a drepturilor omului. Secretarul general al ONU, António Guterres afirma că: “Pe măsură ce lumea se luptă cu COVID-19, democrația joacă un rol vital în asigurarea fluxului liber de informații, participarea la luarea deciziilor și aplicarea principiului responsabilității în cadrul luptei împotriva pandemiei”. De aceea, încă din februarie 2020 a cerut din partea statelor lumii acțiuni care să pună demnitatea umană și promisiunea întruchipată în Declarația universală a drepturilor omului în centrul tuturor activităților desfășurate de guvernele lumii şi de către toate instituțiile naționale şi internaționale.
Cert este că pandemia de COVID-19 a creat provocări sociale, politice și juridice majore la nivel global, însă statele din întreaga lume trebuie să continue să respecte statul de drept, să protejeze și să respecte standardele internaționale și principiile fundamentale ale legalității, precum și dreptul de acces la justiție, căi de atac și proces echitabil. Categoric, această criză internațională nu trebuie să conducă la o retrogradare a drepturilor omului. Potrivit secretarului general al ONU drepturile omului pot și ar trebui să ghideze activitatea de răspuns și recuperare a statelor lumii după COVID-19. Mesajul trebuie să fie clar pentru toți implicați: ființele umane și drepturile lor trebuie să fie pe primul loc. De asemenea, acțiunile bazate pe drepturile omului servesc şi la trezirea omenirii cu privire la cei care suferă cel mai mult, pandemia evidențiind deficiențele care există în serviciile publice și inegalitățile structurale care împiedică accesul la acestea. Trebuie amintit faptul că pandemia de COVID-19 nu doar că evidențiază, dar și “agravează, nedreptățile neglijate de multă vreme, de la sisteme de sănătate inadecvate la lacune de protecție socială, fracturi digitale și acces inegal la educație; de la degradarea mediului la discriminarea rasială și violența împotriva femeilor” așa cum în mod explicit sublinia secretarul general al ONU, António Guterres, în mesajul său de Ziua internațională a democrației (www.un.org). Toate acestea reprezentând adevărate şi complexe amenințări la adresa democrației. Mai mult decât atât, criza poate servi drept pretext pentru adoptarea măsurilor represive care vizează scopuri fără legat de pandemie, pe fondul creșterii naționalismului etnic, populismului și autoritarismului și în fața unei regresii în ceea ce privește drepturile omului facil observabilă în unele țări.
De aceea, de Ziua Internațională a Democrației, guvernele trebuie să demonstreze transparență, receptivitate și responsabilitate. Acestea trebuie să se asigure că toate măsurile de urgență luate sunt conforme cu legea, proporționale, necesare și nediscriminatorii, că sunt bine direcționate și definite în timp și că acestea reflectă abordarea cel mai puțin intruzivă care protejează sănătatea publică, protejând în același timp drepturile omului și statul de drept. Eforturile de construire a viitorului pentru următoarele generații trebuie fundamentate pe drepturile omului (care oferă cadrul necesar pentru economii și societăți mai incluzive și durabile), prin consolidarea drepturilor economice și sociale, precum şi a acțiunilor climatice care vizează neutralitatea carbonului până în 2050 și protejând biodiversitatea. Iar prin Fondul Națiunilor Unite pentru Democrație (UNDEF) pot fi dezvoltate proiecte care sporesc vocea societății civile, consolidează statul de drept și drepturile omului și încurajează participarea tuturor grupurilor la procesele democratice. Înființat în 2005 şi având drept obiectiv principal sprijinirea proceselor de democratizare în întreaga lume, Fondul ONU pentru Democrație (UNDEF) din 2007, a finanțat aproximativ 800 de proiecte în peste 120 de țări din Africa, regiunea arabă, Asia, Europa de Est și America Latină (www.un.org). La nivelul UE, grupul PPE vrea o Uniune Europeană în care cetățenii să beneficieze de drepturile lor fundamentale și în care statul de drept este pe deplin respectat. De aceea, în Rezoluția Parlamentului European referitoare la concluziile reuniunii extraordinare a Consiliului European din 17-21 iulie 2020 semnată în numele grupului de <RepeatBlock-By><Depute>Manfred Weber, Siegfried Mureșan, Esther de Lange, Jan Olbrycht şi José Manuel Fernandes sublinia regretul pentru faptul că, prin acordul încheiat la 21 iulie, Consiliul European a subminat semnificativ eforturile Comisiei și ale Parlamentului de a sprijini statul de drept, drepturile fundamentale și democrația în cadrul bugetului multianual al UE (CFM) și al Instrumentului de redresare al Uniunii Europene Next Generation EU (ec.europa.eu). </Depute>
Cert este că astăzi, de Ziua Internațională a Democrației, în aceste momente de mare cumpănă pentru întreaga omenire, noi toți trebuie să ne asumăm în mod curajos să construim o lume mai egală, incluzivă și durabilă, cu respect deplin pentru drepturile omului.
