Manoela Popescu
Se pare că pandemia de COVID-19 face încă ravagii pe întreg mapamondul, ajungând în prezent (4.09.2020) la un număr total de 26.219.459 de persoane infectate cu COVID-19. Din vară, pandemia a trecut de pe continentul european, în forță, pe alte continente, în prezent, primele state afectate sunt SUA cu 6.149.289 de persoane înregistrate cu COVID-19 şi Brazilia cu 4.041.638 de persoane infectate cu COVID-19. Trebuie remarcat faptul că numărul de persoane infectate cu COVID-19 a crescut în aceste două state cu peste 50% în perioada iulie-septembrie, ceea ce arată viteza de propagare a pandemiei. Următoarele țări puternic afectate în prezent de criza de sănătate din top 10 fiind India cu 3.853.406 de cazuri de COVID-19 (cu o creștere cu 77,95% față de luna iulie a.c.), Rusia cu 1.006.923 de cazuri confirmate de COVID-19 (cu o creștere cu 27,89% față de luna iulie a.c.), Peru cu 657.129 de cazuri (cu o creștere cu 50,34% față de luna iulie a.c.), Columbia cu 641.574 de cazuri de COVID-19 confirmate, Africa de Sud cu 633.015 de cazuri de COVID-19, Mexic cu 616.894 de cazuri de COVID-19 înregistrate (cu o creștere cu 51,41% față de luna iulie a.c.), Spania cu 488.513 de cazuri şi Argentina cu 451.198 de cazuri înregistrate de COVID-19.
In țara noastră s-a ajuns la un număr de 91.256 de cazuri de îmbolnăviri cu COVID-19. Luate individual, Statele Unite, urmate de Brazilia, în prezent, au cel mai mare număr de persoane infectate. In ceea ce privește statele europene, în primele zece țări din punctul de vedere al cazurilor confirmate aflându-se doar Spania cu 488.513 de cazuri confirmate de COVID-19. Celelalte cele mai afectate ţări europene, Franţa (338.220 de cazuri de COVID-19), Italia (care se confruntă cu o populație în vârstă, cu 272.912 de cazuri de COVID-19), dar şi Germania (248.840 de cazuri de COVID-19), trecând peste perioada de maximă intensitate manfiestată de pandemie.
Cu toate măsurile de combatere a pandemiei, la nivel mondial sunt înregistrate 867.593 de decese, adică cu 34,46% mai multe decese decât erau la jumătatea lunii iulie a.c.. Primele trei state ale morţii fiind SUA (186.786 de decese faţă de 135.203 de decese înregistrate în luna iulie a.c.), Brazilia (124.614 de decese, cu 42,14% faţă de sfârşitul lunii iulie a.c.), India (67.376 de decese) şi Mexic (66.329 de decese faţă de cele 35.006 de decese existente în a doua jumătate a lunii iulie a.c.). Pe următoarele locuri în clasamentul morţii se află Regatul Unit cu 41.615 de decese, Italia cu 35.507 de decese, Franţa cu 30.712 de decese şi Spania cu 29.234 de decese faţă de cele 28.403 înregistrate la sfărşitul lunii iulie a.c., fapt ce demonstrează gravitatea, amploarea şi magnitudinea pandemiei pe continentul european (www.rtl.be).
Aceste statistici oferă o imagine asupra gravităţii crizei de sănătate şi asupra necesităţii de a lupta cu toate forţele pentru asigurarea sănătăţii oamenilor şi a economiilor locale, regionale şi naționale, dar şi a economiei europene şi a celei mondiale. Impactul socio-economic negativ al pandemiei asupra tuturor entităților şi guvernelor fiind de o amploare fără precedent. Pierderile de vieți impactând odată în plus în mod negativ economia mondială, pe lângă efectele dezastruoase ale măsurilor luate de combatere a răspândirii crizei pandemice. Comisia Europeană anunțând cu mai multe ocazii acest flagel economic al statelor membre şi al zonei euro, ca rezultat direct al manifestării pandemiei în Europa. In acest context, UE luptă în mod conjugat pe cele două fronturi: sănătate şi economie. Comisia depune toate eforturile, în strânsă cooperare cu statele membre și cu companiile farmaceutice, pentru a le oferi cetățenilor europeni un vaccine sigur şi eficient împotriva COVID-19. Iar, pe de altă parte, prin Planul de redresare al UE şi susținerea cadrului financiar multianual 2021-2027, Comisia luptă cu toate forțele pentru salvarea economiei europene.
Astfel că, în ceea ce privește sănătatea, în luna august a.c., Comisia a încheiat (13 august) discuții preliminare cu compania Johnson & Johnson pentru achiziționarea unui potențial vaccin împotriva COVID-19. Ideea este de a avea posibilitatea achiziționării, în prima fază, a 200 de milioane de doze în numele tuturor statelor membre ale UE, dacă vaccinul se dovedește a fi sigur și eficace împotriva COVID-19. Iar pe 14 august, Comisia ajunge la un acord cu AstraZeneca pentru a achiziționa un potențial vaccin împotriva COVID-19. Imediat ce vaccinul se dovedește a fi sigur și eficace împotriva COVID-19, Comisia ar putea achiziţiona, conform contractului, într-o primă fază, 300 de milioane de doze, în numele tuturor statelor membre ale UE. Următoarea etapă ar presupune o posibilă achiziționare a încă 100 de milioane de doze suplimentare. Acordul încheiat fiind un prim pas în implementarea Strategiei Comisiei Europene privind vaccinurile prezentată de Comisie la 17 iunie a.c., care să accelereze dezvoltarea, fabricarea și punerea la dispoziția populației a vaccinurilor împotriva COVID-19. Contractul negociat în numele statelor membre UE cu AstraZeneca a fost semnat pe 27 august 2020.
De asemenea, Comisia a încheiat pe 20 august discuţiile preliminare şi cu societatea CureVac, o societatea europeană inovatoare care a beneficiat de la bun început de finanțare din partea UE pentru a produce un vaccin în Europa, pentru achiziționarea unui potențial vaccin împotriva COVID-19. Conform discuţiilor, Comisia ar urma să achiziționeze 225 de milioane de doze în numele tuturor statelor membre.
Se pare că pentru UE, descoperirea unui vaccin eficace și sigur este atuul principal al UE de a găsi o soluție definitivă la criza provocată de pandemie. Se consideră că un astfel de demers va permite nu doar salvarea de vieți omenești, ci şi protejarea mijloacelor de subzistență, precum și economisire de miliarde de euro.
Strategia privind vaccinurile este fundamentată pe o abordare comună a UE, conform mandatului primit de la miniștrii sănătății din statele membre UE. Obiectivele principale ale Strategiei fiind asigurarea calității, siguranței și eficacității vaccinurilor; asigurarea accesului rapid la vaccinuri pentru statele membre și cetățenii acestora (vârful de lance al solidarității la nivel mondial); asigurarea unui acces echitabil la un vaccin accesibil ca preț cât mai curând posibil. Pilonii de bază ai Strategiei fiind asigurarea producției de vaccinuri în UE și a unor rezerve suficiente pentru statele membre (prin încheierea de angajamente prealabile de achiziție cu producătorii de vaccinuri prin intermediul Instrumentului pentru sprijin de urgenţă şi adaptarea cadrului de reglementare al UE pentru a ține seama de situația de urgență actuală și recurgerea la mecanismele de flexibilitate normativă existente pentru a accelera dezvoltarea, autorizarea și punerea la dispoziție a vaccinurilor, menținând în același timp standarde adecvate în materie de calitate, siguranță și eficacitate a vaccinurilor (ec.europa.eu).
Se ştie că dezvoltarea unui vaccin este un proces de durată, complex şi costisitor. Insă, o punere în comun a resurselor şi unirea eforturilor va permite obținerea de rezultate concrete pentru cetățeni, într-un timp cât mai scurt. De aceea, UE şi-a propus ca prin eforturile comune ale statelor membre să obţină un vaccin într-o perioadă de până la 18 luni, în condiţii sigure şi eficiente. Ca atare, în vederea sprijinirii întreprinderilor în dezvoltarea și producerea rapidă a unui vaccin, Comisia va încheia contracte cu producătorii individuali de vaccinuri în numele statelor membre, finanțând astfel o pare din costurile lor, obținând la schimb dreptul de a cumpăra un anumit număr de doze de vaccin într-un interval de timp dat. Acest demers va lua forma unor angajamente prealabile de achiziție. Finanțarea acordată, care va proveni în mare parte din bugetul de 2,7 miliarde EUR al Instrumentului pentru sprijin de urgență, va fi considerată acont pentru vaccinurile care vor fi achiziționate efectiv de către statele membre. Criteriile de finanțare ale producătorilor de vaccinuri sunt: rigoarea abordării științifice și a tehnologiei utilizate, rapiditatea punerii la dispoziție la scară largă, costurile, partajarea riscurilor, răspunderea, acoperirea diferitelor tehnologii, implicarea timpurie a autorităților de reglementare din UE, solidaritatea la nivel mondial și capacitatea de aprovizionare prin dezvoltarea capacităților de producție în interiorul UE (ec.europa.eu).
Ca de obicei, în condițiile unei crize de sănătate, cursa companiilor farmaceutice și a echipelor de cercetători de a obține un vaccin eficient, care să protejeze oamenii de COVID-19 este dificilă şi greu de ajuns la finiș. Se pare că sunt peste 150 de variante de vaccin în lucru, iar peste 20 au intrat deja în fazele avansate de testare, pentru a-și dovedi eficiența și siguranța pentru organismul uman (romania.europalibera.org). In virtutea idei că trebuie făcut orice efort pentru a se obține un vaccin, grupul PPE a cerut o excepție temporară de la regulile pentru organismele modificate genetic (OMG-uri), deoarece acestea ar putea accelera studiile clinice ale potențialelor vaccinuri și tratamente COVID-19. Conform actualelor norme ale UE privind organismele modificate genetic companiile care efectuează studii clinice trebuie să respecte, pe lângă legislația farmaceutică, normele OMG ale UE. Însă, potrivit coordonatorului comisiei ENVI din Parlamentul European, în numele grupului PPE, Peter Liese, biotehnologia este o oportunitate imensă de a dezvolta un vaccin foarte repede la scară globală. Este evident că această schimbare a regulilor trebuie să se aplice numai studiilor legate de produsele medicale și să fie limitată în timp.
Comisia Europeană se angajează să respecte principiul accesului universal, echitabil, la prețuri facile la vaccinuri, în special pentru țările cele mai vulnerabile. In acest sens, pentru a accelera dezvoltarea și fabricarea unui vaccin împotriva COVID-19, accesibil tuturor persoanelor care au nevoie de el, Comisia devine parte componentă a mecanismului „COVID-19 Vaccine Global Access” (COVAX) pe 31 august 2020. Acest mecanism este coordonat de Gavi, Alianța pentru vaccinuri, Coaliția pentru inovații în domeniul pregătirii pentru epidemii (CEPI) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Contribuția Comisiei la COVAX, în vederea achiziționării unor viitoare vaccinuri, fiind de 400 de milioane de EUR.
In același timp, Comisia luptă şi pentru salvarea economiilor statelor membre. In acest sens, pe 25 august a.c. propune acordarea, în favoarea a 16 state, a unui sprijin financiar în valoare de 87,3 miliarde EUR prin instrumentul SURE, în vederea sprijinirii regimurilor de lucru cu program redus şi pentru a proteja mijloacele necesare traiului zilnic al oamenilor. Instrumentul SURE fiind un element esențial al strategiei cuprinzătoare elaborate de UE pentru protejarea cetățenilor și atenuarea consecințelor socio-economice negative, grave generate de criza pandemică de COVID-19.
Cele 16 state sunt Belgia, Bulgaria, Cehia, Grecia, Spania, Croația, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Portugalia (ec.europa.eu). Propunerile, supuse aprobării Consiliului, vor oferi posibilitatea respectivelor state membre de a susţine întreprinderile prin acordarea unui sprijin financiar sub formă de împrumuturi în condiții avantajoase. In acest fel, statele membre vor putea să acopere cheltuielile angajate pentru schemele naționale de șomaj parțial și măsurile destinate persoanelor care desfășoară o activitate independentă. Împrumuturile vor ajuta statele membre să facă față creșterilor bruște ale cheltuielilor publice pentru menținerea locurilor de muncă. Această finanțare reprezentând una dintre cele trei plase de siguranță convenite de Consiliul European pentru a proteja lucrătorii, întreprinderile și țările.
Președinta Comisiei consideră că trebuie făcut tot ceea ce este posibil pentru a fi menținute locurile de muncă şi mijloacele de subzistență, concomitent cu asigurarea sănătății tuturor entităților (persoane fizice sau juridice). Iar noi toți, trebuie să fim de acord cu asta!
