Manoela Popescu
Lumea noastră, zguduită din temelii de criză multidimensională, are nevoie urgentă de materializarea planurilor și acțiunilor de revitalizare și de redresare. Ca răspuns național, european și mondial la pandemia de COVID-19 se detașează la nivel declarativ Planul UE de redresare Next Gneration EU. Acesta a fost prezentat în Parlamentul European la data de 27 mai a.c. de către președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care declara că planul de redresare va transforma provocarea imensă cu care ne confruntăm într-o oportunitate, datorită faptul că, pe de o parte, sprijină redresarea, iar pe de altă parte, prin investițiile în viitorul UE (Pactul verde european și digitalizarea) vor fi stimulate atât crearea de locuri de muncă, cât și creșterea economică, reziliența societăților și sănătatea mediului înconjurător (ec.europa.eu). Considerat un răspuns ambițios la provocările prezente ale UE, instrumentul pentru redresarea Uniunii Europene numit Next Generation EU, în valoare de 750 de miliarde EUR, se va adăuga unui buget pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027 revizuit de 1,1 mii de miliarde de EUR, ceea ce înseamnă o capacitatea financiară totală a bugetului UE de 1 850 de miliarde EUR. Se știe că Instrumentul Next Generation EU va funcționa prin colectarea de fonduri prin ridicarea temporară a plafonului care se aplică resurselor proprii la 2,0 % din venitul național brut al UE, permițând Comisiei să își utilizeze ratingul de credit puternic pentru a împrumuta 750 de miliarde EUR de pe piețele financiare.
Ca atare, pe 24 iunie a.c. Comisia a propus un buget al UE de 166,7 miliarde EUR pentru 2021, care va fi completat de granturi în valoare de 211 miliarde EUR și de împrumuturi în valoare de aproximativ 133 de miliarde EUR în cadrul Next Generation EU, instrumentul menit să relanseze economia europeană. Astfel, în 2021, bugetul anual al UE și Next Generation EU vor mobiliza împreună investiții semnificative pentru a repara daunele economice și sociale imediate generate de pandemia de COVID-19, precum și pentru o redresare durabilă a economiei UE. Desigur bugetul se înscrie în linia angajamentelor asumate pentru o Europă verde și digitalizată. Conform responsabilului de bugetul UE, comisarul Johannes Hahn, bugetul anual pe 2021 va ajuta entitățile fizice și juridice, precum și regiunile să depășească criza fără precedent pe care o traversăm. Însă, pentru a avea un astfel de buget pentru anul 2021 este nevoie de un acord al tuturor părților implicate, inclusiv al PE. In acest sens, grupul PPE solicita într-o scrisoare trimisă președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintelui Consiliului European, Charles Michel ca Parlamentul European să fie implicat pe deplin în procesul de luare a deciziilor privind viitorul buget al Uniunii Europene, precum și în crearea și implementarea planului de redresare.
Proiectul de buget pentru 2021 se bazează pe propunerea Comisiei privind următorul buget pe termen lung al UE (CFM 2021-2027) prezentată la 27 mai 2020, deși încă nu a primit avizul favorabil al tuturor statelor membre pentru a fi aprobat. După ce Parlamentul European și Consiliul vor ajunge la un acord cu privire la CFM 2021-2027, inclusiv cu privire la instrumentul Next Generation EU, Comisia își va adapta în consecință propunerea privind bugetul 2021 printr-o scrisoare rectificativă. Proiectul de buget al UE pentru 2021 include cheltuielile din cadrul instrumentului Next Generation EU, care vor fi finanțate prin împrumuturi de pe piețele de capital, și cheltuielile acoperite de credite din cadrul plafoanelor bugetare pe termen lung, care sunt finanțate din resurse proprii. In ceea ce privește structura bugetului UE 2021, acesta va cuprinde 166,7 miliarde EUR în credite de angajament (în scădere cu 9,7 % față de 2020) și 163,5 miliarde EUR în credite de plată (cu o creștere de 0,8 % față de 2020). „Angajamentele” se referă la finanțările care pot fi convenite prin contracte într-un anumit an, iar „plățile” desemnează sumele plătite efectiv. Astfel că, bugetul UE 2021, ce se vrea a contribui la reconstrucția și modernizarea UE, va fi alocat astfel: 1,34 miliarde de EUR pentru programul Europa digitală, pentru apărarea cibernetică a Uniunii și sprijinirea tranziției digitale; 3 miliarde de EUR Mecanismului pentru interconectarea Europei, sumă destinată investițiilor într-o infrastructură de transport modernă, de înaltă performanță, pentru a facilita conexiunile transfrontaliere; 575 de milioane de EUR Programului privind piața unică, 36,2 milioane de EUR și, respectiv, 127 de milioane de EUR programelor de sprijinire a cooperării în domeniul fiscal și vamal; 2,89 miliarde de EUR Programului Erasmus+, pentru a investi în tineri, și 306 milioane de EUR pentru sectorul cultural și cel creativ, prin intermediul programului Europa creativă; 1,1 miliarde de EUR Fondului pentru azil și migrație și 1 miliard de EUR Fondului de gestionare integrată a frontierelor, pentru a consolida cooperarea în materie de gestionare a frontierelor externe, precum și politica privind migrația și azilul; 55,2 miliarde de EUR Politicii Agricole Comune și 813 milioane de EUR Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime, pentru fermierii și pescarii din Europa, dar și pentru consolidarea rezilienței sectorului agroalimentar și a sectorului pescuitului și asigurarea anvergurii necesare a acțiunilor de gestionare a crizelor; 228 de milioane de EUR Fondului pentru securitate internă și 1,05 milioane de EUR Fondului european de apărare pentru a sprijini autonomia strategică și securitatea europeană; 1,9 miliarde de EUR asistenței de preaderare, pentru a-i sprijini pe vecini, inclusiv pe cei din Balcanii de Vest.
De asemenea, statelor membre li se vor putea acorda împrumuturi în valoare de 131,5 miliarde de EUR și granturi în valoare de aproximativ 133 de miliarde de EUR în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, ca parte a instrumentului Next Generation EU. Programul Orizont Europa va primi 17,3 miliarde EUR, pentru a consolida sprijinul european destinat activităților de cercetare și inovare în domeniul sănătății și al climei, din care 5 miliarde de EUR în cadrul instrumentului Next Generation EU. Programul Invest EU va primi 10,13 miliarde de EUR pentru investiții în infrastructură durabilă, inovare și digitalizare. O parte din fonduri vor fi alocate Mecanismului de investiții strategice în vederea construirii autonomiei strategice în cadrul lanțurilor de aprovizionare vitale ale UE. Instrumentul de sprijin pentru solvabilitate, așa cum a fost propus în cadrul Next Generation EU, va primi 8,28 miliarde de EUR pentru a răspunde problemelor în materie de solvabilitate ale întreprinderilor viabile din toate sectoarele economice. Politica de coeziune va primi în anul viitor suma de 47,15 miliarde de EUR, la care se adaugă 42,45 miliarde de EUR prin mecanismul REACT-UE, așa cum s-a propus în cadrul instrumentului Next Generation EU. Aceste fonduri vor fi destinate subvențiilor pentru ocuparea forței de muncă, sistemelor de șomaj tehnic, măsurilor de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor, precum și lichidității și solvabilității pentru IMM-uri. Cele 9,47 miliarde de EUR alocate Fondului pentru o tranziție justă sunt necesare pentru ca tranziția către neutralitatea climatică să nu lase pe nimeni în urmă (din care 7,96 miliarde de euro în cadrul instrumentului Next Generation EU). Mecanismul de protecție civilă al UE va primi 619 milioane de EUR pentru a se asigura faptul că UE are capacitatea de a răspunde la situații de urgență la scară largă. Noul program în domeniul sănătății destinat să echipeze Uniunea împotriva viitoarelor amenințări la adresa sănătății (așa cum insistent a cerut grupul PPE) va primi 1,19 miliarde de EUR (din care 1,17 miliarde de EUR în cadrul instrumentului Next Generation EU). Prin Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI) vor fi alocate 15,36 miliarde de EUR partenerilor externi ai UE (din care 3,29 miliarde de euro în cadrul instrumentului Next Generation EU). Dat fiind apelul pentru un răspuns global la pandemia de COVID-19, vor fi alocate ajutoarelor umanitare suma de 2,8 miliarde de EUR, din care 1,3 miliarde de EUR în cadrul instrumentului Next Generation EU.
In momentul în care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat Planul de redresare al UE sublinia faptul că Europa se află într-un moment crucial, în care nu doar efectele negative manifestate în plan economic, fiscal și social sunt o problemă pentru UE, ci și divergențele și disparitățile care se accentuează. De asemenea, Ursula von der Leyen, preciza faptul că „trebuie găsite soluții echilibrate la chestiunile complexe ale suveranității și partajării sarcinilor”, astfel încât să nu se ajungă în situația unei Uniuni divizate între săraci și bogați (ec.europa.eu).
Se cunoaște faptul că, de-a lungul timpului, au existat disparități între diferitele regiuni ale UE în ceea ce privește importanța regiunii pentru pacea și stabilitatea întregii Europe relativ la atenția primită. Astfel, Europa de Sud-Est a fost regiunea uitată a Europei, iar Bulgaria și România, au fost tolerate în rândul statelor europene. Cum este evident că sunt numeroase probleme în aceste zone (competitivitate scăzută, tensiuni etnice, structuri politice fragile), progresul țărilor fiind unul lent, UE trebui să facă un efort suplimentar în vederea redresării și revitalizării acestor state membre. Iată de ce o problemă importantă care apare în ceea ce privește implementarea Planului de redresare a UE este cea referitoare la evitarea creării de noi disparități în cadrul UE sau de adâncire a celor existente. In vederea reducerii disparităților dintre regiuni în cadrul UE este necesar ca implementarea Planului de redresare preconizat de Comisie să fie dublat de o angajare reînnoită și consolidată a UE în regiunea balcanică, altfel se va discuta iar despre o Europă cu „două” sau „trei viteze”. Este evident că toate statele membre își vor dori o parte cât mai mare din cele 750 de miliarde de EUR propuse prin Next Generation EU. Însă, Comisia ar trebui să includă un program special de investiții în infrastructură pentru Europa de Sud-Est, spre exemplu, ca parte a întregului pachet de redresare propus. Aceasta deoarece investițiile în infrastructură generează o creștere economică sustenabilă.
Tot ce se poate spune este că România va beneficia de un ajutor de 19,6 miliarde de EUR sub formă de fonduri nerambursabile, având totodată posibilitatea de a mai împrumuta încă 11,4 miliarde de EUR. Astfel că țara noastră va beneficia de un ajutor din partea UE în valoare de 31,2 miliarde de EUR. Aceasta în timp ce Polonia va primi peste 64 de miliarde de EUR. Se știe însă că Italia, Spania și Franța vor fi acele state membre care vor primi cele mai mari sume în împrumuturi și granturi prin intermediul instrumentului Next Generation EU propus de Comisie.
Conform planului propus, relansarea economiei înseamnă mai mult decât atingerea nivelului de dinainte de criza pandemică, dorindu-se o ieșire din criză pandemică pe o pantă puternic ascendentă. Astfel că, sumele colectate prin intermediul instrumentului Next Generation EU vor fi orientate prin intermediul programelor UE în cadrul bugetului UE pe termen lung revizuit, respectiv: Pactul verde european ca strategie de redresare a UE, consolidarea pieței unice și adaptarea acesteia la era digitală și recuperarea echitabilă și favorabilă incluziunii pentru toți (ec.europa.eu). Însă toate aceste sume anunțate prin Planul de redresare propus de Comisia Europeană se lasă așteptate, dat fiind faptul că cel puțin patru state membre sunt rezervate în ceea ce privește viabilitatea respectivului plan pentru relansarea economiei puternic afectată de pandemia de COVID-19. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen nu crede că summitul preconizat a fi desfășurat în luna iulie a.c. (17-18 iulie 2020) va însemna și aprobarea bugetului UE 2021-2027 și a Planului de redresare al UE, deși mai mulți lideri au insistat asupra necesității de a ajunge la un acord înainte de vacanța de vară, în ciuda „diferențelor de opinie” (www.courrier-picard.fr). Un acord cu privire la planul de 750 de miliarde de EUR destinat relansării și revitalizării UE, va marca un pas major în construcția europeană, dat fiind faptul că această sumă va fi împrumutată pentru prima dată în numele UE pe piețe, încălcându-se astfel tabu-ul unei datorii europene comune. Cancelarul german Angela Merkel considerând că principiul datoriei comune nu ar trebui să fie „pus în discuție de nimeni” (www.courrier-picard.fr). Însă pentru a se ajunge la un acord (la un compromis în negocieri), este necesar, așa cum sublinia președintele grupului PPE, Manfred Weber, în discursul din plenul PE la prezentarea Planului de redresare a UE de către președinta Comisiei, ca statele membre să fie convinse să sprijine ideea generală. Aceasta înseamnă, implicit, necesitatea depășirii reticenței celor patru „frugali” – Olanda, Austria, Suedia, Danemarca, state foarte rezervate în ceea ce privește acest plan de care vor beneficia, în primul rând, țările din Sudul Europei. Pentru obținerea unui acord, cei 27 trebuie să depășească diferențe importante, cum ar fi valoarea planului, durata acestuia, soldul dintre împrumuturi și subvenții, criterii pentru alocarea ajutorului, precum și condiționalitatea, adică considerarea (de exemplu, a reformelor) pretinsă de la un stat în schimbul acestor fonduri (www.liberation.fr). Olanda, Austria, Suedia, Danemarca pretind un nivel al cheltuielilor mult mai mic decât cele 750 de miliarde anunțate și pledează pentru împrumuturi (pe care fiecare stat va trebui să le ramburseze) mai degrabă decât pentru subvenții. Într-o scrisoare către cei 27, liderii a cinci dintre cele șapte grupuri din Parlamentul European (PPE, S&D, Renew Europe, Verts/ALE și GUE/NGL) au avertizat că cele 500 de miliarde din subvenții sunt „minimul liber” și că PE ar aproba bugetul numai dacă s-ar crea noi resurse (taxe europene) începând cu anul 2021 (www.courrier-picard.fr). Însă, Comisia menționează mai multe posibilități de finanțare a bugetului și a planului de recuperare, fără a crește contribuțiile statelor: taxe pe materiale plastice, lărgirea veniturilor colectate pe piața europeană a carbonului, impozitul pe carbon la frontiere, impozitul pe activitatea marilor companii și pe afacerile digitale. Cu toate că se dorește un consens asupra bugetului UE 2021-2027 și asupra Planului de redresare al UE, care este considerat a fi un punct de plecare pentru repornirea motoarelor economiei, totuși speranțele pentru îndeplinirea acestui deziderat la summitul din 17-18 iulie este destul de mică. Se pare că este nevoie de găsirea unui compromis.
