Manoela Popescu
Viitorul omenirii se află încă în întunericul pandemiei de COVID-19. Oamenii nu şi-au pierdut doar pe cei dragi, ci şi locurile de muncă, siguranța şi securitatea existenței lor. Provocarea inițială de sănătate publică s-a transformat într-o criză socio-economică şi, de ce nu, într-o criză existențială. Adevărat este că adversitatea existentă în prezent poate naște oportunități fără egal pentru entitățile fizice şi juridice. Pe toată durata restricțiilor de mișcare şi de distanțare fizică, precum şi în această perioadă în care omenirea încearcă să repare daunele provocate de pandemie s-a remarcat fenomenul de solidaritate, uniune şi coeziune. Uneori prost înțeleasă, alteori greșit manifestată, dar continuu ridicată la grad de valoare universală, solidaritatea reală a făcut adepți, a salvat vieți şi a facilitat păstrarea speranței în umanitate (deși nu pentru mulți indivizi).
Încercările Uniunii Europene de redresare a economiilor şi vieților europenilor greu zdruncinate s-au materializat într-o multitudine de instrumente, fonduri, strategii şi planuri de redresare, pe principiul că nici o regiune, nici un stat membru nu trebuie să fie lăsat în urmă. Probabil că unii își mai amintesc de existența idei unei Europe cu două sau trei viteze?! Pandemia de COVID-19 aliniind aspirațiile statelor membre odată cu primul val de manifestare. Acum se dorește o recuperare colectivă şi coezivă, care accelerează tranziția digitală spre o economie verde şi competitivă a UE. Pentru aceasta, se știe deja, la 27 mai 2020, Comisia Europeană a propus un nou instrument de recuperare, numit Next Generation EU, în cadrul unei bugetul UE revizuit pe termen lung. Potrivit președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Next Generation EU, va avea alocat un buget de 750 de miliarde de euro, care va fi suplimentar față de bugetul pe termen lung. Cu alte cuvinte, Comisia își va folosi ratingul de credit foarte puternic pentru a împrumuta 750 de miliarde de euro de pe piețele financiare pentru UE. Pe lângă Next Generation EU, Comisia a propus un buget al UE reînnoit pentru 2021-2027, care se ridică la aproximativ 1.100 miliarde de euro. Toți acești bani din Next Generation EU și din noul buget al UE vor fi canalizați prin intermediul programelor UE. Conform celor afirmate de Ursula von der Leyen în plenul Parlamentului European unde a propus Planul de redresare, cei 750 de miliarde EUR pentru Next Generation EU vor fi divizați (pe trei piloni) astfel: 500 de miliarde EUR vor fi distribuite sub formă de granturi, iar 250 de miliarde sub formă de împrumuturi acordate statelor membre. Planul ambițios al Comisiei Europene nu va exista, conform președintelui grupului PPE, Manfred Weber, fără aprobarea Parlamentului European, în urma clarificărilor cu Consiliul.
Primul pilon se referă la sprijinul acordat statelor membre pentru investiții și reforme pentru soluționarea crizei (prin intermediul unui instrument de recuperare și reziliență (Recovery and Resilience Facility), cu un buget de 560 miliarde EUR distribuit în subvenții şi împrumuturi). Ca atare, statele membre își vor proiecta propriile planuri naționale de recuperare, bazate pe prioritățile de investiții și reforme identificate ca parte a semestrului european, în conformitate cu planurile naționale pentru climă și energie, planurile de tranziție justă și acordurile de parteneriat și programele operaționale din fondurile UE. De asemenea, inițiativa REACT-UE, disponibilă din 2020, cu un buget de 55 de miliarde de euro, va oferi un supliment pentru sprijinul de coeziune al statelor membre. In principal, această inițiativă va sprijini lucrătorii și IMM-urile (în special pe cele din turism şi cultură), sistemele de sănătate și tranzițiile ecologice și digitale. Mai mult decât atât, pentru a sprijini tranziția ecologică, Comisia își propune să ofere finanțare suplimentară pentru Fondul de tranziție justă și Fondul european pentru dezvoltare rurală.
Un al doilea pilon vizează stimularea investițiilor private. Instrumentul de susținere a solvabilității (Solvency Support Instrument) va mobiliza resurse private pentru a oferi sprijin urgent firmelor sănătoase din sectoarele, regiunile şi țările cele mai afectate. Deși este destul de dificil de stabilit care sunt firmele sănătoase în aceste timpuri de criză. Acest instrument, pentru care vor fi elaborate linii directoare pentru a ajuta la alinierea investițiilor la prioritățile UE, poate fi operațional începând chiar cu 2020 și va avea un buget de 31 de miliarde de EUR. Referitor la investiții, Comisia intenționând să-şi modernizeze principalul program, InvestEU, prin crearea unei facilități de investiții strategice (Strategic Investment Facility).
In vederea învățării lecțiilor (generate de criza pandemică de COVID-19) Comisia își propune crearea unui nou program (cu un buget de 9,4 miliarde EUR) de investiții în prevenirea, pregătirea pentru criză, achiziționarea de medicamente și echipamente vitale, precum și în îmbunătățirea rezultatelor pe termen lung ale sănătății (EU4 Health). In aceeași direcție de acțiune vor fi consolidate şi alte programe, în special RescEU și Horizon Europe.
România, conform propunerii Comisiei, va beneficia de aproximativ 33 miliarde de EUR fonduri de relansare prin intermediul noului instrument de redresare al Comisiei Europene, Next Generation EU, din care circa 26 miliarde EUR sprijin financiar pentru investiții și reforme în domeniul verde și domeniul digital, prin granturi şi credite (Recovery and Resilience Facility); în jur de 1,5 miliarde EUR, granturi suplimentare pentru implementarea Politicii de Coeziune în anii 2020-2022 (inițiativa REACT-UE); aproximativ 1,3 miliarde EUR pentru granturi din Fondurile suplimentare pentru dezvoltare rurală; aproximativ 4,4 miliarde de EUR pentru granturi din Fondurile suplimentare prin intermediul Fondului pentru Tranziție (www.fonduri-structurale.ro). Ca atare, se pregătește o schemă de grant pe Programul Operațional Competitivitate (POC) de 500 milioane de EUR pentru capital de lucru din cele1,5 miliarde EUR din facilitatea REACT-EU. De asemenea, sunt în pregătire modificările legislative necesare pentru accesarea sumelor necesare pentru a sprijini măsuri active pentru ocuparea forței de muncă prin intermediul noului instrument SURE al Comisiei Europene (prin care România va putea accesa 5 miliarde euro în perioada 2020-2022).
Conform site-ului fondurilor structurale, în cadrul Programului Operațional Capital Uman suma de 450 milioane de EUR va fi redistribuită pentru finanțarea plății șomajului tehnic (300 milioane de EUR), a stimulentului de risc pentru cadrele medicale (120 milioane de EUR) și a măsurilor destinate asistenței sociale pentru persoanele vârstnice (30 milioane de EUR). De asemenea, se preconizează finanțarea din fonduri europene a unor programe naționale pentru:
- integrarea pe piața muncii a categoriilor sociale considerate prioritare la nivel național;
- susținerea antreprenoriatului, a structurilor de economie socială și a altor inițiative ale mediului de afaceri;
- digitalizarea activităților desfășurate de mediul de afaceri, inclusiv dezvoltarea de competențe digitale ale forței de muncă;
- măsuri active de ocupare a forței de muncă;
- măsuri active pentru dezvoltarea serviciilor de asistență comunitară pentru persoanele vârstnice;
- investiții în domeniul cercetării, dezvoltării, inovării.
România pregătește şi Programul de recuperare și reziliență necesar pentru a accesa şi alte finanțări europene.
Însă, cu toate planurile de redresare ale Comisiei, deși se preconizează o revenire a economiei UE pentru anul 2021, veniturile multor persoane vor scădea, șomajul urmând să crească la 9% în UE, la fel ca şi inegalitățile şi sărăcia. Lichiditățile şi accesul la finanțări vor reprezenta reale provocări pentru firme, mai ales pentru IMM-uri.
O evaluare a nevoilor actuale a statelor membre arată necesitatea realizării unor investiții masive şi rapide, concomitent cu o creștere a gradului de încredere a oamenilor în măsurile ce vor fi întreprinse, în valorile UE, în locurile cunoscute până nu demult (în care lucrează, cumpără, socializează). Oamenii au nevoie de certitudinea şi pacea unui viitor stabil, sigur şi prosper. Categoric, nici un plan de recuperare nu va funcționa fără o credință în capacitatea de rezolvare a crizei pandemice şi a celei socio-economice, fundamentată pe înțelegerea realității pe care o trăim.
