Adrian Stănescu
Recent, la 24 mai, făceam apel la conținutul Platformei PPE adoptată la București în 2012; ”solidaritatea este o responsabilitate comună: cel puternic trebuie să-i ajute pe ceiaflaţi la nevoie…” și, mai departe ” în epoca globalizării, solidaritatea şi respingerea lăcomiei este expresia recunoaşterea Binelui Comun universal. Interdependenţa şi destinul politic comun al statelor membre ale UE necesită solidaritate europeană.”
Săptămâna în curs a adus publicului european cel mai adecvat răspuns din partea Uniunii Europene, atât de hulită de cântătorii de prohod de la noi sau de aiurea, la realele și serioasele probleme ridicate de criza globală sănătate + economică. Romania se situeaza printre statele care vor beneficia cel mai mult de fondurile alocate prin noul instrument de redresare, in valoare de pana la 750 de miliarde de euro, prezentat miercuri de Comisia Europeana, potrivit unui document consultat de agentia DPA, citata de Agerpres, scrie aktual24.ro
Conform documentului citat, România va beneficia în total de un suport financiar de în jur de 33 miliarde Euro! Este o sumă consistentă și exact ce trebuia pentru ca proiectele guvernului PNL de investiții publice să fie lansate și să prindă contur. Nu mai spunem de faptul că avem dovada limpede că termenul atât de uzitat de solidaritate capătă concretețe, substanță și înainte de toate credibilitate. Este încă o dovadă a rolului determinant pe care îl are Partidul Popular European în arhitectura executivului Uniunii.
Ar fi lipsit de eleganță să facem comparații între sumele preconizate să revină țărilor member; ne limităm la a preciza că România se prezintă, conform datelor de până acum, drept unul din principalii beneficiari ai inițiativei Executivului European. Trebuie amintit însă, spre a pune lucrurile într-o lumină cât mai completă, că aceste lucruri nu s-au realizat dela sine. A fost nevoie de un efort conjugat la cele mai înalte nivele decizionale ale României; conform mărturiei unui europarlamentar roman ” negocierile purtate de președintele României, de Guvern și de Delegația EPP-RO nu au fost ușoare. … sunt mândru de maniera în care șeful statului a punctat. De altfel, dacă vă amintiți, domnul Iohannis a respins mereu ideea Europei „cu două viteze”, iar în decembrie a fost foarte ferm împotriva manierei de alocare a banilor pentru Coeziune și prin Politica Agricolă Comună.”
In concluzie, credem că începând de acum asistăm la materializarea concretă a conceptului de solidaritate.
Depinde de eforturile interne, ale românilor ca inițiativa europeană să se transforme în realitate palpabilă.