Manoela Popescu
Categoric, nu doar UE se află în stare de șoc, întreaga omenire este serios zguduită de pandemia de COVID-19. Măsurile luate pentru stoparea răspândirii virusului au avut un impact puternic negativ asupra tuturor entităților (fizice și juridice) și sectoarelor economice, generând haos socio-economic, un nivel ridicat al șomajului, deficite publice mari și extinderea disparităților (din interiorul și între statele membre). Ca atare, întreaga Uniune Europeană este de acord cu faptul că este vital un răspuns coordonat la nivel european pentru relansarea activității economice, pentru reducerea daunelor cauzate structurilor economice și sociale și pentru diminuarea divergențelor și a dezechilibrelor existente la nivel european, național și regional.
In acest sens, după ce pe 20 mai a.c. Comisia Europeană a propus recomandări de țară pentru toate statele membre UE și pentru Regatul Unit, în vederea unui răspuns coordonat la pandemia de COVID-19, pe 27 mai a.c., în fața Parlamentului European (PE), vine cu un nou instrument pentru redresarea Uniunii Europene numit Next Generation EU (UE- Generația Viitoare), în valoare de 750 de miliarde EUR, care se va adăuga unui buget pe termen lung revizuit de 1,1 mii de miliarde de EUR.
Recomandările Comisiei specifice fiecărei țări, reflectând situația fără precedent în care se află tot mapamondul, includ orientări de politică economică tuturor statelor membre ale UE, în contextul pandemiei de COVID-19, în vederea soluționării problemelor cauzate de pandemiei, pe de o parte și, pe de altă parte, pentru relansarea creșterii economice. Semestrul european pentru coordonarea politicilor economice și de ocupare a forței de muncă constituind un element esențial al strategiei de redresare a UE. Orientările propuse statelor membre de către Comisie fiind structurate pe două orizonturi de timp: scurt, pentru atenuarea consecințelor socio-economice negative grave ale pandemiei de COVID-19 și lung, în vederea obținerii unei creșteri durabile și favorabile incluziunii, care să faciliteze tranziția verde și transformarea digitală. Trebuie remarcat faptul că recomandările bugetare pentru statele membre sunt, în principal calitative, Comisia propunând statelor membre să ia toate măsurile necesare pentru combaterea eficace a pandemiei, susținerea economiei și sprijinirea redresării acesteia. In temeiul articolului 126 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia a adoptat rapoartele de țară pentru toate statele membre (cu excepția țării noastre pentru care raportul fusese deja adoptat), dat fiind faptul că este obligată să elaboreze rapoarte pentru statele membre care și-au exprimat intenția de a încălca pragul de deficit de 3% în 2020 din cauza pandemiei. Rapoartele iau în considerare impactul pandemiei cauzate de COVID-19 asupra finanțelor publice naționale. Potrivit Comisiei (2020 European Semester: Country-specific recommendations- 20.05.2020), România este singura ţară membră a UE care se află deja într-o procedură de deficit excesiv, ca urmare a deciziei şi recomandării Consiliului din 3 aprilie 2020. Consiliul stabilind data de 15 septembrie 2020 drept termen limită până la care ţara noastră trebuie să ia măsuri efective și să prezinte în detaliu strategia de consolidare prevăzută pentru atingerea obiectivelor respective. Recomandarea Consiliului fiind ca ţara noastră să rezolve situaţia deficitului excesiv până cel târziu în 2022.
Comisia solicită statelor membre să pună în aplicare integral şi în timp util reomdandările, după ce vor fi adoptate de Consiliu. Aceasta deoarece recuperarea economică a fiecărui stat membru UE va depinde, pe de o parte, de evoluţia pandemiei de COVID-19 în ţara respectivă, iar, pe de altă parte, de structura şi rezilienţa economiilor lor, de capacitatea fiecărui guvern naţional de a răspunde cu politici de stabilizare. Evident, ţinând cont de interdependenţa existentă între statele membre UE, dinamica redresării fiecărui stat membru va afecta caapcitatea de recuperare a altor state membre. Desigur, statele membre trebuie să repornească activitatea economică în condiţii sustenabile şi de siguranţă.
In sprijinul statelor membre, importante pentru a reduce impactul negativ cauzat de pandemia de COVID-19 sunt atât politicile publice, precum şi acțiunile Băncii Centrale Europene (BCE) și ale altor autorități monetare de pe glob. BCE punând la dispoziția ţărilor 1 miliarde de euro (8,5% din PIB-ul zonei euro) prin diferite instrumente, inclusiv prin Programul Pandemic de Achiziții de Urgență pentru obligațiuni guvernamentale și corporative. Referitor la datoriile publice ale statelor membre, Fondul Monetar Internațional (FMI) a anunțat că peste 20 de țări sărace din cele 73 de țări sărace eligibile, în contextul pandemic creat de COVID-19, au cerut anularea datoriei publice bilaterale, conform inițiativei sprijinite de G20. Astfel că FMI este pregătit să susțină extinderea programului dincolo de sfârșitul anului 2020. FMI luând decizia de suspendare temporară a plăților datoriilor către FMI pentru 25 dintre cele mai sărace țări ale lumii.
Tot pe această linie, Germania și Franța, primele două economii ale UE, au pledat, într-o conferință comună a liderilor celor două țări de la începutul săptămânii trecute (18.05.2020), pentru un fond de redresare în valoare de 500 de miliarde de euro, constituit prin emiterea de datorie comună prin împrumuturi atrase de pe piețele financiare de către Comisia Europeană „în numele UE”. Considerând că entitățile au nevoie de ajutor susținut din partea UE, comisarul european pentru pentru Economie, Paolo Gentiloni, citat de Agerpres, a declarat pentru cotidianul financiar german Handelsblatt că UE se gândește să adauge un nou instrument la planul UE de reconstrucție, respectiv ajutoare pentru acele firme care se află în insolvență ca urmare a efectelor pandemiei și care nu primesc sprijin în țara lor de origine (www.agerpres.ro) și care fac parte dintr-un lanț pan-european. Dat fiind interdependența respectivelor firme, insolvența uneia generează, în lanț, probleme tuturor celorlalte firme ale lanțului.
Așa că, după cum promisese, Comisia Europeană a venit în Parlamentul European pe 27 mai a.c. și a propus un fond de redresare a UE în valoare de 750 de miliarde de EUR, din care 500 de miliarde EUR vor fi distribuite sub formă de granturi, iar 250 de miliarde sub formă de împrumuturi acordate statelor membre. Așa cum a precizat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, granturile vor reprezenta investiții în următoarele priorități europene: consolidarea pieței unice, digitalizarea, Pactul verde european și creșterea rezilienței.
Respectivul fond se adaugă unui buget pe termen lung revizuit de 1,1 mii de miliarde EUR, precum și celor trei „plase de siguranță socială” constând în împrumuturi în valoare de 540 de miliarde EUR (deja aprobate de Parlament și Consiliu). Cele 540 de miliarde de EUR fiind formate din 240 de miliarde de euro din Mecanismul european de stabilitate, 200 de miliarde de euro din fondul de garanție pentru întreprinderile gestionate de Banca Europeană de Investiții (BEI) și 100 de miliarde de euro din instrumentul SURE (creat pentru a sprijini schemele naționale de muncă pe timp scurt). Se pare că efortul UE de redresare se ridică la 2,4 mii de miliarde EUR.
Planul de redresare a UE fundamentat pe instrumentul denumit Next Generation EU relevă ideea conform căreia (potrivit președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen) Europa este o istorie a generațiilor. Evident, propunerea Comisiei reprezintă un proiect suspus dezbaterii şi aprobării de către statele membre. La prima vedere negocierile pe acest instrument nu se preconizează a fi dure datorită faptului că, în Parlamentul European, liderii grupurilor politice au salutat propunerea Comisiei, însă pot apărea discuţii asupra modului în care vor fi rambursate împrumuturile, cerându-se deja de către președinta Grupului de lucru pentru economie și mediu al PPE, Ester de Lange, un plan de rambursare a datorie. Deoarece Comisia, prin reprezentanţii ei, a explicat faptul că mecanismul de funcţionare a instrumentului propus este următorul: Uniunea Europeană va împrumuta în comun, va cheltui acolo unde este nevoie şi va plăti mai târziu. De fapt, cei 750 de miliarde de EUR provin, pe de o parte, din bugetul UE (respectiv din CFM 2021-2027 finanțat, în principal, prin contribuțiile statelor membre și care se află încă în negociere) și o altă parte, sub forma unui fond de recuperare finanțat prin datorii (banii fiind distribuiți statelor membre prin intermediul programelor deja existente sau prin alte instrumente ce vor fi create ulterior) (www.la-croix.com). Din această perspectivă planul propus de Comisie este în concordanță cu propunerea franco-germană, prezentată pe 18 mai a.c. de Angela Merkel și Emmanuel Macron, de a pune în comun datoria statelor membre pentru redresarea economiei. Idee care încă nu este agreată de Olanda, Suedia, Danemarca, Aurtriche (fr.euronews.com/). Referitor la această idee, președintele grupului PPE, Manfred Weber, susținea în PE că, deși nu este de acord cu o construcție pe datorii, situația este de așa natură că nu există altă alternativă decât de a investii, însă banii din împrumuturi nu trebuie să fie utilizați pentru a stinge datorii vechi, reiterând solicitarea ca PE să aprobe modul cum vor fi cheltuite cele 750 de miliarde de EUR.
Planul de redresare pentru “noua generație europeană” surprinde prin mărimea sa și din acest punct de vedere este considerat a fi cel mai mare plan de recuperare lansat vreodată de Europa și cel mai îndrăzneț, datorită faptului că însăși modelul de 70 de ani al UE este contestat de criza pandemică și supus unei analize dure și inedite. Ursula von der Leyen considerând că statele membre se află în fața unei alegeri: fie merg singure înainte (consecința fiind o Europă divizată între state sărace și state bogate, cu state și regiuni care vor rămâne în urmă), fie aleg să meargă împreună.
Discursul de prezentare al proiectului de redresare al Ursulei von der Leyen a fost fundament pe paralelismul cu primul Plan Marshall de recuperare a Europei. De altfel, făcând referire la acest lucru, președintele grupului PPE, Manfred Weber, și-a început discursul în PE cu fraza: „Spiritul lui Schuman s-a întors”. Dacă pentru fondatorii UE obiectivul era de asigurare a păcii durabile și prosperității, în prezent, obiectivele sunt redresarea pieței unice, crearea unor condiții de concurență echitabile, restabilirea celor patru libertăți fundamentale și, mai ales, combaterea efectelor negative socio-economice ale pandemiei de COVID-19. Investițiile în viitorul Europei sunt dorite de Ursula von der Leyen a fi făcute „împreună”, rambursarea fiind prevăzută a se realiza prin următoarele bugete ale UE, „în funcție de o formulă cunoscută și verificată”. De asemenea, Comisia propune noi resurse proprii pentru acoperirea datoriei provenite, respectiv din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii, dintr-o taxă pe carbon la frontiere și, așa cum susține grupul PPE (prin președintele grupului, Manfred Weber și președinta Grupului de lucru pentru economie și mediu, Ester de Lange), din impozitarea marilor companii ce activează în domeniul digital.
În ceea ce privește modul în care vor fi cheltuite cele 750 de miliarde de EUR, se preconizează că aproximativ două treimi din fondurile viitoare vor fi distribuite sub formă de subvenții și o treime sub formă de împrumuturi împărțite în trei „piloni”. Primul pilon, care va concentra cea mai mare parte a noilor resurse ar trebui utilizat în principal pentru a sprijini regiunile și țările cele mai afectate de criză. Cu alte cuvinte, țările din Sudul Europei vor beneficia de aceste fonduri, respectiv este posibil ca Italia să recupereze aproximativ 172 de miliarde de euro, Spania 140 de miliarde de euro, iar Franța, ar recupera „doar” 38 de miliarde de euro (www.rtbf.be/). Al doilea pilon ar trebui să se adreseze companiilor private, în special celor din sectoarele strategice ale economiei, care au probleme de lichiditate. Cel de-al treilea pilon își propune să creeze un nou program de sănătate care să permită statelor să-și îmbunătățească sistemele de sănătate, dar și să sprijine mai bine cercetarea europeană (așa cum cerea grupul PPE prin Pactul European de Solidaritate). De asemenea, Next Generation EU va contribui la creșterea sprijinului acordat în cadrul programului Erasmus+ și în cadrul Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor.
Comisia speră că această construcție realizată dintr-un mix de împrumuturi și subvenții, necesară redresării UE, va începe să funcționeze înainte de 1 ianuarie 2021. Însă, pentru aceasta, are nevoie de sprijinul unanim al Consiliului European (care ar trebui să aibă loc pe 18 iunie), de votul Parlamentului European și apoi ar trebui ratificat de parlamentele naționale. Planul propus de Comisia Europeană (apreciat de grupul PPE drept un pas în direcția cea bună) are obiective ambițioase, fundamentat fiind pe considerarea crizei pandemice drept oportunitatea și responsabilitatea Europei de a oferi (printr-o solidaritate reală) generațiilor viitoare o UE a durabilității.