Manoela Popescu
Lupta împotriva crizei pandemice cu care ne confruntăm a afectat grav entităţile fizice şi juridice și a avut consecințe nefaste din punct de vedere financiar pentru întreprinderi, antreprenori, forța de muncă şi gospodării. Mai mult decât atât, ecosistemul turistic şi cel al transporturilor au fost puse sub o presiune fără precedent. Aceasta a condus la o situaţie în care, datorită retragerii oamenilor din spaţiul public şi menţinerii distanţării sociale, graniţa ditnre oamenii şi alte specii să fie estompată. Ca atare, este necesară o schimbare de paradigmă în vederea restabilirii integrităţii (bio)diversităţii. Astfel încât soluţiile identificate şi implementate de ieşire din criza socio-economică mondială să fie fundamentate pe o abordare holistică a stopării eroziunii biodiversităţii şi de degradare a diversităţii (culturale). Această criză poate fi o oportunitate de reinventarea a modului în care dezvoltarea umanităţii poate deveni cu adevărat o dezvoltare durabilă, protejând în același timp și reconstituind patrimoniul natural terestru și marin, în conformitate cu abordarea strategică pentru o economie albastră și verde durabilă a Uniunii Europene. Aceasta deoarece lumea de dinainte de pandemia de COVID-19 era fundamentată pe un mercantilism inutil (fapt dovedit de criza pandemică), pe un consum globalizat într-un mod inechitabil, pe creşterea diferenţelor salariale şi a inegalităţilor de gen, pe exploatarea bogăţiilor naturale, pe pierderea biodiversităţii, pe marginalizarea persoanelor defavorizate, pe o mobilitate extrapolată la o dimensiune ireală, pe existenţa rasismului şi a muncii precare şi nedrepte, pe egoismul comunitar, pe violenţă şi cinism. Toate acestea în ciuda tuturor eforturilor pentru afirmarea drepturilor fundamentale ale omului, pentru stoparea pierderii biodiversităţii, pentru reducerea inegalităţilor de orice tip, pentru asigurarea accesului echitabil la o viaţă prosperă pentru toţi oamenii, într-o societate democratică, în care oamenii își pot construi viața pe care și-o doresc (conform angajamentului grupul PPE).
Oportunitatea oferită de criza pandemică de COVID-19 se preconizează a fi valorificată, dat fiind faptul că în săptămânile care urmează se pregătește o întâlnire formală a liderilor mondiali, un G20 extins, având drept obiectiv realizarea unei globalizări corecte și echitabile (https://www.lecho.be/). Proces fundamentat pe noua tranziţie ecologică a Comisiei Europene, document de referinţă la nivel mondial, care prevede reducerea cu 60% a gazelor cu efect de seră până în 2030, cu 85% până în 2040 şi cu 100% în 2045, cu 5 ani mai devreme decât fusese preconizat. Conform acestei abordări, toate sectoarele vieţii socio-economice ar trebui să fie evaluate din perspectiva impactului asupra mediului. Priorităţile lumii vor deveni mai mult ca oricând economia circulară, protejarea diversităţii culturale, întreţinerea biodiversităţii, securitatea socială, solidaritatea şi coeziunea, accesibilitatea financiară şi asistenţa medicală, accesibilitatea educaţiei sub toate formele şi a tehnologiei TIC. La nivelul UE fondurile trebuie să fi utilizate pentru finanţarea proiectelor care vor furniza venituri de bază clasei mijlocii şi persoanelor celor mai devaforizate ale societăţii din toate ţările (mai ales din cele slab dezvoltate şi în curs de dezvoltare). Autorităţile care planifică şi implementează reforme structurale în domeniul noii tranziţii ecologice a Comisiei vor fi sprijinite prin accesul la subvenţii de stat, împrumuturi cu dobândă scăzută sau zero, fonduri de garanție, fonduri de ajutor pentru dezvoltare. De asemenea, băncile centrale regionale, Fondul Monetar Internaţional (FMI), Banca Mondială și Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) sunt autorizate să canalizeze ajutorul material și financiar în aceste direcţii. Fiecare stat membru al UE trebuie să investească în dezvoltarea durabilă a sectoarelor sociale, în infrastructura rutieră şi în relansarea IMM-urilor (utilizând modele de renaştere oferite de natură), în dezvoltarea sistemelor de sănătate şi de educaţie, în care Declaraţia drepturilor omului trebuie să fie un tratat obligatoriu.
Situaţia prezentă necesită o abordare proactivă din partea tuturor părţilor interesate, cu obiective ambiţioase în ceea ce priveşte stimularea tuturor sectoarelor vieţii socio-economice pentru reducerea amprentei ecologice şi menţinerea diversităţii. Restricţiile de mişcare şi distanţarea fizică, care au determinat apariţia fenomenelor de însingurare şi de singurătate, reprezentând o ocazie favorabilă educării întregii populaţii de a învăţa să aprecieze diversitatea, să își modifice comportamentul și atitudinea față de diferitele grupuri vulnerabile, care suportă adesea discriminări bazate pe stereotipuri și prejudecăți. Mai ales că UE s-a definit şi se defineşte printr-o diversitate culturală esenţială pentru dezvoltarea construcţie europene, unită în jurul unor valori comune (“unitate în diversitate”). Acesta este momentul în care entităţile pot construi, în vederea ieşirii din criză (dar şi în vederea dezvoltării), un model de coexistenţă armonioasă cu natura, deoarece soluţiile sunt la îndemâna noastră, în natură. De altfel, acest Deceniu (2011-2020) al Organizaţiei Naţiunilor Unite privind Biodiversitatea (stabilit în cadrul celei de-a 65-a sesiuni, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite) a avut drept scop sprijinirea implementării Planului Strategic privind Biodiversitatea şi promovarea viziunii generale de a trăi în armonie cu natura. Ca atare, anul acesta este prevăzută adoptarea unui cadru cadru global pentru biodiversitate post-2020, ca o treaptă de trecere spre strategia Viziune 2050 (“Trăind în armonie cu natura”). Conform amendamentului depus pe 13 ianuarie a.c. de către Agnès Evren în numele Grupului PPE la Rezoluția Parlamentului European referitoare la cea de a 15-a reuniune a Conferinței părților (COP15) la Convenția privind diversitatea biologică, un “obiectiv mondial de conservare clar pentru 2030, de cel puțin 30 % pentru toate zonele naturale, și obiectivul refacerii a cel puțin 30 % din ecosistemele degradate care pot fi refăcute ar trebui să fie consacrate în cadrul post2020”. UE urmând să își stabilească obiective similare la nivel intern, ținând cont, în același timp, de caracteristicile diferite ale fiecărui stat membru, cum ar fi dimensiunea și procentul din teritoriu pe care se află zone naturale. Interesul pentru stoparea pierderii biodiversitatii este cu atât mai mare cu cât studiile ştiinţifice arată relaţia directă dintre pierderea biodiversităţii şi extinderea boli transmisibile de la animale la oameni. Cu alte cuvinte, biodiversitatea oferă mijloace eficiente de luptă împotriva pandemiilor.
Se cunoaşte faptul că, biodiversitatea este celebrată în fiecare an, la data de 22 mai. Ziua Internațională pentru Diversitate Biologică sau Ziua Mondială a Biodiversității a fost stabilită ca urmare a Rezoluţiei 55/201 din 20 decembrie 2000 a Adunării Generale a Naţiunilor Unite, în speranţa creşterii gradului de înţelegere şi de conştientizare a problemelor legate de biodiversitate. De ce această dată de 22 mai? La data de 22 mai 1992 s-a adoptat textul Convenţiei în cadrul Conferinței diversității biologice din Nairobi având printre principalele obiective conservarea biodiversității și utilizarea corectă a resurselor. România a semnat Convenția pe data de 5 iunie 1992 (romaniasalbatica.ro). Stabilirea acestei zile la nivel internațional s-a dorit a fi un ultim avertisment cu privire la problemele legate de pierderea biodiversităţii, dat fiind faptul că, în prezent, o mulțime de specii (faună și floră), se află pe care de dispariție.
De fapt, astăzi atât biodiversitatea cât şi umanitatea sunt într-o situație de criză fără precedent. În Europa, aproape un sfert din speciile sălbatice sunt acum amenințate cu dispariția, iar majoritatea ecosistemelor sunt degradate într-o mare măsură. Această degradare înseamnă pierderi socio-economice incomensurabile pentru întreg mapamondul, nu doar pentru UE. Pandemia de COVID-19 contribuind la aceste pierderi cu o degradare avansată a sistemelor umane (familie, firmă, ţară, comunitate socială, comunitate religioasă etc.). Tema aleasă pentru Ziua Internațională a Biodiversității din acest an „Soluțiile noastre sunt în natură” este edificatoare pentru situaţia cu care se confruntă omenirea în acest moment. Aceasta arată că (bio)diversitatea rămâne răspunsul nu doar la o serie de provocări de dezvoltare durabilă, ci şi la criza socio-economică generată de pandemia de COVID-19. Această temă invită la o retrospectivă asupra importanţei diversităţii (mai ales a biodiversităţii şi a diversităţii culturale) în contextul actualei crize pandemice de COVID-19, relevând speranţa, solidaritatea tuturor (eco)sistemelor şi consensul în construirea unui viitor în care omenirea “trăieşte în armonie cu natura”.
De regulă, de Ziua Internațională a Biodiversității au loc evenimente prin care se aduce la cunoştinţa a cât mai multor persoane aspecte legate de biodiversitate (ce este biodiversitatea, problemele cu care se confruntă, importanţa pierderii biodiversităţii etc.), în vederea responsabilizării entităţilor (fizice şi juridice), prin încurajarea implicării în activităţi şi acţiuni de susţinere a naturii, în general. Fiecare persoană poate şi trebuie să protejeze mediul înconjurător, începând cu acţiuni simple, spre exemplu cu acţiuni de ecologizare, biodiversitatea rămânând baza unui viitor durabil.
Insă, anul acesta, din cauza pandemiei de COVID-19, activităţile de Ziua Internațională a Biodiversității au constat în principal în dialoguri online între experţi, situri UNESCO, rețele de tineret, parteneri din sectorul privat și artiști, organizate de UNESCO. Temele dezbătute cu ocazia acestor dialoguri au fost: „Legătura între coronavirus și biodiversitate: analize științifice”, „Ce ne unește: conectarea în jurul valorilor pe care le împărtășim”, „Ce schimbări sunt necesare?”, „Care sunt căile de a regenera ecosistemele și de a ne restabili conexiunile cu biodiversitatea?”, „Cum să ne împărtășim soluțiile din natură”. De asemenea, Rețeaua de Tineret a Programului Omul și Biosfera (MAB) a pregătit un set de povești despre importanța biodiversității din perspectiva tinerilor din rezervațiile biosferei. La acestea adăugându-se mesajele din partea unor personalităţi publice legate de tema zilei.
De asemenea, în fiecare an pe 24 mai toate țările europene sărbătoresc Ziua Parcurilor Naţionale, dat fiind faptul că în data de 24 mai 1909 au fost declarate, în Suedia, primele 9 parcuri naționale de pe continentul european. Ideea instituirii unei zile a parcurilor naţionale este rezultatul necesităţii de a se conserva şi extinde spaţiile verzi, în vederea reducerii efectelor schimbărilor climatice. De altfel, Organizația Mondială a Sănătății a stabilit că suprafața optimă de spațiu verde pe locuitor este de 50 de metri pătrați.
Uniunea Europeană şi-a asumat angajamentul ca până în 2050, biodiversitatea și serviciile ecosistemice pe care aceasta le oferă vor fi protejate, valorificate și refăcute în mod corespunzător, evitându-se astfel schimbările catastrofale generate de pierderea biodiversității. Iar Strategia UE 2020 privind biodiversitatea urmărește să oprească declinul biodiversității și pierderea serviciilor ecosistemice în UE și să contribuie la oprirea declinului biodiversității la nivel global până în 2020. Aceasta deoarece biodiversitatea este nu doar indispensabilă pentru producția de hrană, de combustibil și de medicamente, ci este și importantă, alături de un mediu natural sănătos, pentru dezvoltarea economică pe termen lung. Avem nevoie de o planetă sănătoasă şi de oameni sănătoşi, iar soluţiile sunt în faţa noastră, în natură!
