de Manoela Popescu
Luni seară (18.05.2020) preşedintele Franţei, Emmanuel Macron și cancelarul Germaniei, Angela Merkel au anunțat un plan de 500 de miliarde de EUR de recuperare a Europei puternic afectată de impactul socio-economic negativ al pandemiei de COVID-19. Inițiativa franco-germană se va alătura programului de urgență de 500 de miliarde de EUR. Se cunoaşte faptul că, programul de urgență de aproximativ 500 de miliarde de EUR, format în special din capacitățile de creditare, a fost decis de către miniștrii finanțelor din zona euro pentru a face față pandemiei de COVID-19. Astfel că, în total, Europa ar elibera aproximativ 1 trilion de euro în lupta împotriva actualei pandemii.
In declaraţia franco-germană se precizează că Franţa şi Germania sunt hotărâte să-şi asume pe deplin responsabilitatea față de Uniunea Europeană, ajutând-o să iasă din criză. În acest scop, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron și cancelarul Germaniei, Angela Merkel propun ca UE să-şi unească forţele într-un mod fără precedent pentru ca sinergia astfel creată să conducă la acţiuni concrete şi viabile de relansare socio-economică europeană. In acest sens, Franţa şi Germania vor sprijini crearea unui fond de stimulare ambițios, temporar și țintit, ca parte a următorului buget al UE, de 500 de miliarde de EUR. Cu alte cuvinte, Franţa şi Germania propun finanţarea sprijinului de stimulare a economiei de către Comisie prin împrumuturi de pe piețe „în numele UE” (bfmtv.com). Acești bani vor fi apoi transferați ca „cheltuieli bugetare” către țările europene și „către sectoarele și regiunile cele mai afectate”, se subliniază în declarația franco-germană. Interesant este faptul că, aşa cum preciza preşedintele Franţei ţările care beneficiază de planul de recuperare, care include un nou element de solidaritate, nu vor trebui să ramburseze ajutorul. Dar cine va rambursa aceste împrumuturi? Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, precisează că rambursarea va fi făcută de statele membre, în mod treptat peste câțiva ani, aplicându-se principiul solidarității.
Acest plan european de recuperare este rezultatul lucrărilor desfășurate cu alte țări europene și cu Uniunea Europeană. De-a lungul timpului, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron recunoaşte că problema împrumuturilor comune a rămas un subiect de divergență majoră în ultimii ani între țările din nordul și sudul Europei, în special între Franța, care este favorabilă acesteia și Germania, care este reticentă. Insă, de data asta, în lupta împotriva pandemiei şi a efectelor socio-economice negative ale acesteia, cancelarul german militează pentru o Europă solidară şi, ca atare, a deschis săptămâna trecută calea spre această curajoasă inițiativă franco-germană. Cancelarul german dorindu-şi o Europă mai solidară şi cu o coeziune mai puternică. Potrivit preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron din această încercare (care a unit Europa) trebuie să se nască o „Europă a sănătății”, dorită atât de Paris cât și de Berlin (Ladepeche). In viziunea acestuia, o „Europă a sănătății”, care nu a existat niciodată până acum şi care trebuie să devină o realitate şi o prioritate, înseamnă stocuri comune de măști și teste, capacități de cumpărare comune și coordonate pentru tratamente și vaccinuri, planuri comune de prevenire a epidemiilor, metode comune de identificare a cazurilor.
Această iniţiativă a alianţei franco-germane nu este o surpriză pentru nici o ţară, fie ea europeană sau de oriunde din altă parte a lumii, dat fiind faptul că cele două state europene au un trecut glorios-tumultos de cooperare şi prietenie. Spre exemplu, pe 22 ianuarie 2018 președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel au sărbătorit cea de-a 55-a aniversare a semnării Tratatului de cooperare şi de prietenie franco-germană de la Elysée (semnat la 22 ianuarie 1963), care a permis celor două țări să influențeze împreună procesul de construcție europeană. Tratatul de la Elysée consolidează cooperarea franco-germană în domeniile apărare, economie și cultură. De asemenea, nu trebuie uitat faptul că prima reconciliere a celor două ţării de după cel de-al doilea război mondial a avut drept rezultat crearea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO), fundament al UE. Se pare că asistăm la manifestarea a ceea ce analiştii politici susţineau înainte de declanşarea pandemiei de COVID-19 şi anume că într-un context geopolitic incert şi tensionat, legăturile personale pe care le-ar putea dezvolta preşedintele Franţei, Emmanuel Macron și cancelarul Germaniei, Angela Merkel vor juca un rol crucial (caleaeuropeana.ro) în dezvoltarea UE. Aparent, tandemul Macron- Merkel va fi un alt cuplu puternic care ştie să ia decizii istorice în contextul în care omenirea este în război cu inamicul declarat: COVID-19.
Primele reacţii ale statelor europene nu sunt favorabile propunerii commune franco-germane. Astfel, cancelarul austriac Sebastian Kurz a reacționat pe Twitter spunând că este în favoarea „împrumuturilor”, dar că nu dorește o creștere a bugetului UE, ci o redistribuire a resurselor sale (https://www.nouvelobs.com/). De altfel, pe acest subiect cancelarul austriac Sebastian Kurz s-a întâlnit cu liderii Danemarcei, Olandei și Suediei, precum şi cu alte țări susceptibile să se opună propunerii franco-germane. În schimb, premierul italian, Giuseppe Conte, salutăm propunerea franco-germană considerând-o „un pas în direcția corectă, pe care Italia a sperat-o din start” (https://www.nouvelobs.com/).
De asemenea, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, salută propunerea constructivă a Franței și Germaniei considerând-o în conformitate cu cea pregătită de Comisie (L’express). Comisia anunţând deja data de 27 mai a.c. pentru prezentarea propriului plan de redresare economică a UE, un instrument de recuperare economică susținut de o capacitate de împrumut de 1.000 de miliarde de EUR pentru a scoate Uniunea din recesiunea cauzată de pandemia coronavirusului (L’express). In acest sens, Comisia a convocat un summit european pentru a negocia importanța capacității de împrumut, utilizarea fondurilor și condițiile de rambursare. Desigur, Parlamentul European va trebui apoi să aprobe planul de redresare economică a UE propus de Comisia Europeană. Corului susţinătorilor iniţiativei franco-germane s-a alăturat şi președinta Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, care, în timpul unui interviu acordat unor cotidiene europene a lăudat acest proiect considerându-l ambițios și binevenit (https://www.nouvelobs.com/), aceasta după ce Curtea Constituţională din Germania ceruse BCE pe 5.05.2020 să ofere argumente în favoarea finanţării datoriilor statelor europene (respectiv a deciziei privind emiterea de euroobligaţiuni prin Programul de relaxare cantitativă a BCE). Decizie care ar putea atrage din partea Comisiei Europene lansarea unei proceduri de sancţionare a Germaniei (mediafax.ro), deşi cancelarul german crede că situaţia se poate rezolva prin compromisuri politice.
Propunerea franco-germană este construită pe patru piloni: protecția sănătății, stimulent fiscal, tranziție ecologică și suveranitate economică, consideraţi drept fundament al reconstrucției societăţii europene. In ceea ce priveşte protecţia sănătăţii, Franța și Germania doresc să garanteze stocuri strategice comune de produse farmaceutice. Cele două țări doresc și să cresc capacitățile Uniunii Europene în domeniul cercetării și dezvoltării cu privire la vaccinuri și tratamente. Ideea de relocare a producției de medicamente în Europa fiind prezentată deja de grupul PPE în Pactul European de Solidaritate. Acesta constând în măsuri imediate de combatere a COVID-19 și mobilizare a tuturor instrumentelor, care combinate ar atinge peste 1 trilion de euro pentru relansarea economiei europene. De asemenea, trebuie precizat faptul că, printre acţiunile incluse de către grupul PPE la capitolul “Lecții pe termen lung învățate din această criză” (ultimul grup de set de acţiuni din cadrul Pactului) reunite sub conceptul ”Plănuim acum viitorul”, se numără creșterea capacității de cercetare și inovare a UE, în special în domeniul sănătății şi crearea de rezerve strategice europene de materiale și bunuri sanitare. Seful statului francez susţinând în declaraţie sa, în contextul prezentării propunerii franco-germane (aderând astfel la propunerea grupului PPE), că UE trebuie să producă medicamente pe teritoriul ei, evitând astfel o „dependență prea mare” de alte ţări şi că stocurile strategice comune de produse farmaceutice sunt absolut necesare (Ladepeche).
Din perspectivă economică, iniţiativa franco-germană se vrea a fi un răspuns puternic la combaterea șomajului în cele mai vulnerabile regiuni ale UE, puternic afectate de pandemie, sprijinind totodată sectoarele strategice şi consolidând tranziţia ecologică. Reafirmând importanța Acordului Verde European care prevede neutralitatea carbonului până în 2050, lideri Franței și Germaniei și-au exprimat dorința de a moderniza modelele economice europene astfel încât obiectivele UE de reducere a emisiilor prevăzute pentru 2030 ssă fie atinse (bfmtv.com). De altfel, în declaraţia comună se arată necesitatea revizuirii normelor privind ajutoarele de stat în lumina unei politici climatice mai ambițioase. Miniștrii de finanțe ai Franţei şi Germaniei convenind asupra unui pachet de garanții, a unui program de finanțare a activității de scurtă durată și a unui fond de stimulare a companiilor şi industriilor europene. De asemenea, se specifică faptul că UE va avea un sector turistic anul acesta, chiar dacă acesta va fi escortat de COVID-19. De asemenea, inițiativa franco-germană subliniază nevoia de a consolida suveranitatea UE în materie economică și industrială și de a oferi „un nou impuls pieței unice” în vederea creării unei pieţe europene complet integrată în domeniile prioritare (bfmtv.com). In acest sens, se sugerează sprijinirea diversificării lanțurilor valorice prin integrarea de noi inițiative, în special în domeniul comerțului cu produse de sănătate, încurajarea investițiilor în UE, precum şi instaurarea controlului investițiilor non-europene din sectoarele strategice (la nivel național și european).
Cei doi lideri europeni ai Franței și Germaniei, conștienți fiind de deficiențele Uniunii Europene, consideră această inițiativă esențială pentru a da un impuls unei acţiuni comune a UE pentru o renaștere europeană în fața crizei socio-economice generată de pandemia de COVID-19.
Desigur, președintele francez este conştient că un acord prealabil între Franța și Germania nu presupune automat un acord al celor 27 de state membre UE. Astfel că propunere constructivă și ambițioasă a celor două ţări se doreşte să servească drept bază de lucru pentru un plan de redresare a UE, după ce va fi validat de către cele 27 de țări ale Uniunii Europene.
