Despre un nou Plan Marshall necesar redresării Europei, fundamentat pe principiile și valorile UE

de Manoela Popescu
Ca urmare a pandemiei de COVID-19, UE se confruntă cu o criză fără precedent, cu efecte majore, dar destul de dificil de estimat, deoarece afectează fiecare aspect al vieții socio-economice a entităților. Ca atare, UE trebuie să-și gestioneze cu determinare, unitate și solidaritate un plan de ieșire din criză și de redresare rapidă.
Conform opiniei grupului PPE, exprimată în Rezoluția referitoare la acțiunea UE de combatere a pandemiei de COVID-19, UE are nevoie de un plan de redresare economică ambițios, care să relanseze economia, declanșând, în același timp, tranziția ecologică și transformarea digitală. Acesta trebuie să permită valorificarea tuturor resurselor UE și ale statelor membre, știut fiind faptul că cea mai importantă resursă este resursa umană. Iar din această perspectivă lucrurile nu se prezintă sub auspicii pozitive, ținând cont de faptul că europenii sunt afectați atât fizic cât și psihic de pandemia de COVID-19. O privire asupra statisticilor privind pandemia de COVID-19 relevă un număr impresionant de cazuri de îmbolnăviri la nivel mondial, respectiv 4.347.921 de cazuri de COVID-19, din care 228.691 de cazuri sunt înregistrate în Spania, 222.104 de cazuri sunt înregistrate în Italia, 178.184 de cazuri de COVID-19 sunt înregistrate în Franța și 174.098 de cazuri sunt înregistrate în Germania. Trebuie precizat faptul că nici un stat membru al UE nu se mai află în prezent (14.05.2020) în primele trei locuri ale unui astfel de clasament privind cazurile de îmbolnăviri cu COVID-19. Ne bucurăm însă pentru numărul mare de recuperări, respectiv 1.549.343 la nivel global, din care cele mai multe sunt înregistrate în următoarele trei state membre ale UE: Germania (148.700 de cazuri recuperate), Spania (140.823 de cazuri recuperate) și Italia (112.541 de cazuri recuperate). In ceea ce privește numărul deceselor declarate pe întreg mapamondul (297.226 de decese), statele membre care ocupă primele poziții sunt Italia (locul trei cu 31.106 de decese de COVID-19 înregistrate, după SUA și Regatul Unit care ocupă primele două poziții), Spania (27.104 de decese) și Franța (27.077 de decese).
Odată cu ridicarea restricțiilor de mișcare, statele membre și UE sunt preocupate de aplicarea de urgență a măsurilor necesare refacerii economiilor naționale. Astfel, spre exemplu, autoritățile franceze finalizează în această săptămână schițele unui plan Marshall pentru susținerea turismului afectat puternic de criza sănătății, în valoare de 1,3 miliarde de EUR (https://www.lechotouristique.com/), plan anunțat deja încă de pe 13 aprilie a.c. de președintele Franței, Emmanuel Macron. Acesta este un program de investiții și nu de împrumut, ce va fi validat și arbitrat de Comisia Interministerială de Turism. Aplicarea acestui plan fiind în sarcina Bpifrance, o filială Caisse dedicată întreprinderilor. Evident, Franța a trecut la acțiune fără să mai aștepte din partea UE o nouă „Strategie europeană în domeniul turismului” sau o „Strategie pentru impulsionarea IMM-urilor”, așa cum solicita grupul PPE în Rezoluția referitoare la acțiunea UE de combatere a pandemiei de COVID-19, în vederea demarării unor măsuri concrete de redresare a economiei franceze. Scopul acestui plan este ca fiecare entitate să aibă un răspuns la problemele cu care se confruntă. Denumirea de plan Marshall pentru redresarea turismului francez este inspirat după primul plan Marshall din istoria Europei: Programul de Refacere Europeană (cunoscut sub numele de Planul Marshall) anunțat de George Catlett Marshall (1880-1959) la data de 5 iunie 1947, într-un discurs ținut la Universitatea Harvard (Booker, C., North, R. Uniunea Europeană – Marea amăgire. Istorie secretă a construcției europene, Editura Antet, București, 2003. p. 32). După cum se cunoaște, planul Marshall a reprezentat o strategie de sprijinire economică de către SUA a unei Europe puternic afectată, pe toate planurile, de cel de-al doilea război mondial. Planul Marshall s-a materializat în ajutoare de urgență pentru Franța, Italia și Austria, precum și în cele 17 miliarde de dolari pentru patru ani aprobate de Congresul SUA prin „Proiectul de Lege pentru Refacerea Europeană”.
Ținând cont de amploarea efectelor pandemiei de COVID-19 asupra tuturor statelor lumii, de data aceasta Europa trebuie să se ajute singură. In acest sens pe 21 aprilie a.c. președintele Consiliului European, Charles Michel, a pregătit împreună cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, înaintea conferinței video a liderilor din 23 aprilie a.c., consacrată combaterii pandemia de COVID-19 și a efectelor negative ale acesteia, o Foaie de parcurs pentru redresare: Către o Europă mai rezilientă, mai durabilă și mai echitabilă. Această Foaie comună de parcurs pentru recuperarea UE, propusă pe 24 aprilie a.c. de către Consiliul European, prezintă principiile pe baza cărora trebuie să fie fundamentat Planul de recuperare al UE. Astfel, Planul de recuperare al UE trebuie să se bazeze pe solidaritate, coeziune și convergență. De asemenea, se are în vedere ca perspectiva de fundamentare și de elaborare a planului de recuperarea a UE să fie flexibilă și să evolueze în timp odată cu evoluția pandemiei de COVID-19 și a crizei socio-economice generată de aceasta. Foaia de parcurs pentru redresare, cu o componentă investițională semnificativă, definește patru domenii-cheie de acțiune și stabilește câteva principii importante pentru fundamentarea planului de refacere a UE. Consiliul fiind de părere că UE are nevoie de un efort de investiții asemănător Planului Marshall pentru redresarea și modernizarea economiei europene. Acesta după ce Eurogrupul a convenit pe 9 aprilie a.c. asupra unui pachet în valoare de 540 de miliarde EUR, cu trei „plase de siguranță” importante vizând statele membre, întreprinderile private și protecția locurilor de muncă, care ar trebui să fie operaționale până pe 1 iunie a.c. De asemenea, Eurogrupul discutase ideea instituirii unui fond european de redresare a UE.
Însă, efortul de recuperare a UE trebuie să fie unul de echipă, o echipă alcătuită din toate părțile interesate, cu respectarea principiului subsidiarității. Planul de redresare trebuie să se bazeze pe valorile și drepturile care sunt fundamentale pentru integritatea UE ca model și mod de viață. De asemenea, acesta trebuie alcătuit ţinându-se cont de respectarea deplină a statului de drept. Rezultatul aplicării măsurilor și acțiunilor Planului având drept obiectiv final construire a unei Europe mai rezistente, mai durabile și mai corecte.
Ideea de bază era considerarea viitorului cadru financiar multianual (CFM) drept un instrument cheie pentru susținerea unei recuperări de durată a UE și a unei piețe unice pe deplin funcționale și modernizate. Trebuie să precizăm faptul că încă de pe 14 aprilie a.c. grupul PPE în Propunerea de Rezoluție referitoare la acțiunea UE de combatere a pandemiei de COVID-19 și a consecințelor acesteia, semnată în numele grupului PPE de Manfred Weber și Esteban González Ponce, considera drept evident faptul că CFM va constitui elementul central al contribuției UE la redresare, solicitând Comisie ajustarea acestuia pentru a face față crizei actuale și consecințelor acesteia, dar după o analiză exactă a nevoilor statelor membre. In plus, grupul PPE solicita ca noul CFM să reflecte în mod corect prioritățile UE, să prevadă o marjă suficientă pentru evenimente neprevăzute, o creștere semnificativă a posturilor bugetare pentru investiții și cercetare, precum și a măsurilor de stimulare a relansării după criza pandemică.
Președintele Consiliului European, Charles Michel afirma că CFM va trebui să țină seama de efectele crizei asupra regiunilor și sectoarelor afectate, inclusiv prin reînnoirea programelor cheie pentru a-și maximiza contribuția la recuperarea UE. Deși se solicită ca noul CFM să fie convenit cât mai curând posibil, pentru a se evita întârzierile investițiilor esențiale și în vederea asigurării direcționării rapide a resurselor către locul în care acestea sunt necesare, pe 13 mai a.c. președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o intervenție în fața Parlamentului European (PE), promite că bugetul multianual (2021-2027) va cuprinde și un fond pentru redresare economică, menit să atenueze efectele provocate de pandemie. De ce în fața PE? Deoarece într-o scrisoare adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintelui Consiliului European, Charles Michel, grupul PPE solicita ca PE să fie implicat în procesul de luare a deciziilor privind viitorul CFM, precum și în crearea și implementarea planului de redresare economică a UE. In aceeași scrisoare, grupul PPE cerea ca bugetul UE să cuprindă suficiente fonduri europene atât pentru redresarea economică, atât de necesară ca urmare a pandemiei de COVID-19, cât și pentru celelalte priorități ale Uniunii Europene (agricultura, politica de coeziune, combaterea schimbărilor climatice și siguranța cetățeanului).
Conform declarației președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen se lucrează la un pachet european cu măsuri de redresare economică de care vor beneficia în special țările cele mai afectate de pandemia de COVID-19. Se preconizează ca acest plan să includă noi investiții, scheme financiare de susținere a sectorului sanitar și propuneri de noi venituri pentru bugetul multianual al UE. Liniile generale ale acestui plan au fost prezentate de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen fără a se preciza și când vor fi publice aceste propuneri de redresare a UE. După ce unele state membre i-au făcut reproșuri Comisie pentru întârzierile în demararea măsurilor și acțiunilor de stopare a răspândirii COVID-19, se pare că nici acum nu se prevăd reacții rapide referitoare la un plan unitar, bine fundament de redresare a economiei UE și a statelor membre. Menționând că fondurile din schema de redresare vor fi canalizate prin intermediul bugetului multianual, fiind destinate susținerii politicilor guvernamentale pentru investițiile publice și reforme conforme cu noile politici europene legate de combaterea schimbărilor climatice și de digitalizarea economiei, planul propus de redresare va cuprinde un nou instrument de investiții strategice pentru mobilizarea capitalului către industrii cheie pentru economia europeană și autonomia ei strategică. De asemenea, va fi finanțat un „program de sănătate european”.
Însă, negocierile asupra cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 sunt în impas de anul trecut, deoarece statele și grupurile de state au viziuni diferite asupra priorităților și nivelului contribuțiilor statelor membre (modificări inerente datorate Brexitului). La 20 și 21 februarie a.c., liderii UE au desfășurat negocieri intense referitoare la bugetul pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027 fără a se fi ajuns la un acord. După summit, președintele Consiliului, Charles Michel, cerea mai mult timp pentru reconcilierea diferitele preocupări, diferitele interese și diferitele opinii exprimate la masa negocierilor. Acum însă timpul a expirat deoarece Europa are nevoie de un nou Plan Marshall de refacere a economiei. În urma acestor divergențe și a crizei provocate de pandemie, Comisia Europeană s-a angajat să întocmească o nouă propunere de buget. Ca atare, Grupul PPE invita Consiliul să cadă rapid de acord asupra noii propuneri privind următorul CFM, care trebuie să fie considerabil mai mare pentru a fi un adevărat instrument de solidaritate și de coeziune, considerând că forma, dimensiunile și finanțarea bugetului Uniunii nu sunt adecvate scopului. In cazul în care nu se ajunge la un acord cu privire la următorul CFM, grupul PPE așteaptă propunerea din partea Comisiei cu privire la un plan de urgență pentru a prelungi durata programelor de finanțare în curs după data de 31 decembrie 2020, care să fie bazat pe actualul CFM și să prevadă o reorientare a programelor actuale pentru a face față situației provocate de pandemia de COVID-19.