de dr. Manoela Popescu
Se cunoaște deja că astăzi, joi 26 martie a.c., Parlamentul organizează o sesiune plenară extraordinară pentru aprobarea primelor măsuri care vor sprijini actanții economici și sociali afectați de impactul pandemiei COVID-19. Șocul economic generat de această pandemie se vrea a fi atenuat pentru început cu suma de 1 miliard EUR ce va fi redirecționată de la bugetul UE ca garanție pentru Fondul European de Investiții, în vederea stimulării băncilor de a furniza lichidități IMM-urilor și companiilor mari afectate în mod direct. De asemenea, PE va vota și alte măsuri propuse de Comisie cum ar fi inițiativa pentru investiții (prin care 37 de miliarde de euro din fondurile de coeziune vor fi alocate statelor membre), o propunere legislativă pentru extinderea domeniului Fondului de Solidaritate și una de stopare a „zborurilor fantomă” cauzate de COVID-19. Desigur, acesta reprezintă un pas important, dar nu este suficient ca resursele financiare să fie și puse la dispoziția statelor membre, deoarece este nevoie și de aprobarea Consiliului. De asemenea, se prevede utilizarea unei sume de 179 de milioane de EUR (disponibilă pentru acest an) din Fondul european de ajustare la globalizare pentru a sprijini lucrătorii disponibilizați și cei care desfășoară activități independente.
Oricum ar fi, statele membre au demarat deja aplicarea măsurilor de susținere a firmelor și consumatorilor (subvenții salariale, suspendarea plății impozitului pe profit și a TVA și\sau a contribuțiilor sociale, sprijin financiar direct oferit consumatorilor, garantarea unor credite etc.) în fața crizei economice generată de COVID-19.
Potrivit Fondului Monetar Internațional, pandemia COVID-19 va provoca o recesiune globală în 2020 care ar putea fi mai gravă decât cea din perioada 2007-2009, însă și revenirea economiei mondiale este preconizată a fi mai rapidă decât la precedenta criză, respectiv în anul 2021. Salutând măsurile fiscale luate de multe țări, alături de cele luate de băncile centrale în ceea ce privește relaxarea politicilor monetare, directorul FMI, Kristalina Georgieva, potrivit Reuters, precizează că FMI poate aloca întreaga sa capacitate de împrumut (o mie de miliarde de dolari) pentru a ajuta țările aflate în nevoi financiare. O divagație despre previziunea FMI de revenire a economiei mondiale în 2021 va face subiectul următoarei intervenții, deoarece un astfel de scenariu prezintă o probabilitate ridicată și merită analizat în detaliu. Dacă nu pentru a onora manifestarea potențialului umanității aflată în criză, măcar pentru ridicarea moralului majorității indivizilor afectați direct sau indirect de pandemia COVID-19.
Revenind asupra efectelor negative ale pandemiei COVID-19, se relevă faptul că acestea nu sunt doar de natură economică, ci și socială, relaționară, psihologică, spirituală și chiar de identitate. De fapt, se cunoaște faptul că, de regulă, crizele sociale generează o scădere a coeziunii sociale, o deteriorare a relațiilor sociale și o scădere a calității acestora. In descrierea coeziunii sociale sunt adesea menționate întărirea relațiilor sociale, împărtășirea valorilor și existența unui mod comun de interpretare, trăirea unei identități comune și a unui sens al comunității, precum și încrederea între membrii comunității. Prin măsurile luate de statele membre (limitarea mișcării cetățenilor, carantina, formulare necesare deplasării etc) pertinente de altfel, efectele sociale negative ale pandemiei capătă dimensiuni colosale. Aceasta deoarece „totul este comunicare”, iar individul, prin esență o ființă socială, se dezvoltă prin comunicare. Privat de prezența celorlalți, individul se regăsește în siguranță, dar și în singurătate, ceea ce contribuie la manifestarea cel puțin a unei crize sociale. Deteriorarea relațiilor sociale, scăderea competențelor și comunităților de comunicare, pierderea identității și a încrederii între membrii comunității înseamnă reducerea coeziunii sociale. Să nu uităm că în perioada crizei din 2007 se afirma la nivelul UE că o abordare comună întărește coeziunea socială în Europa. Astfel se relevă idee conform căreia măsurile luate de statele membre și de instituțiile UE trebuie să fie fundamentate pe o creștere a coeziunii sociale.
De altfel, Ladepeche informează că aseară (25.03.2020) Emmanuel Macron făcea apel la unire, solicitând ca aceasta (unirea) formată prin prăbușirea „factorilor de diviziune” să conducă „războiul” împotriva pandemiei COVID-10. De asemenea, a lansat operațiunea „Reziliența” (Resilience) dedicată ajutorului și susținerii populației, precum și a serviciilor publice logistice și de protecție a sănătății. Ideea acestui manifest pare să vină nu atât de la ministrul forțelor armate ale Franței, ci de la cei peste 100.000 de oameni care s-au înscris pe platforma „Eu vreau să ajut”. (Jeveuxaider), manifestându-și dorința și dispoziția de a ajuta în această situație de criză în care se află țara.
Un grup de cercetători belgieni în domeniul economic propun un model de relansare a economiei bazate pe dezvoltarea relațiilor sociale și, mai ales, pe creșterea încrederii între membrii comunităților (www.voxeu.org). Acești cercetători consideră că relansarea economiei înseamnă, de fapt, depășirea fricii (de a contracta virusul, de un viitor imprevizibil, de scenariile apocaliptice imaginate etc.). Frica de a contracta virusul poate fi stopată prin identificarea persoanelor care nu vor fi infestate sau care nu vor răspândi virusul. Astfel de teste existând deja, conform specialiștilor epidemiologi. Acești indivizi rezistenți la virus ar putea să revină la locul lor de muncă și de a genera profit, ceea ce ar evita riscul unei crize economice pe termen lung însoțită de tensiuni sociale grave.
COVID-19 nu este doar o criză a sănătății, deoarece ea are implicații majore în toate domeniile socio-economice atât la nivel societal, cât și la nivel individual. De aceea, conform grupului PPE, Europa trebuie să fie mai unită ca niciodată. In acest context, coeziunea socială trebuie să fie fundamentul gândirii și dezvoltării tuturor măsurilor de combatere atât a pandemie, precum și a efectelor sale negative. Avem nevoie de unitate, de empatie, de compasiune și de ajutorare reciprocă, de încredere în natura umană, care este în esență bună și, mai ales, avem nevoie de comunicare pozitivă și de susținere reciprocă. Aceasta pentru că, potrivit grupului PPE, știm că nu putem depăși această criză decât împreună.
