O întreagă dezbatere are loc în prezent pe marginea amplitudinii bugetului multianual al Uniunii Europene; totul pornește în principal de la existența a două (numai ?) școli de gândire care s-au manifestat în spațiul public.
Acad. Daniel Dăianu vorbește de ”grupul celor patru frugali – Danemarca, Austria, Suedia, Olanda” , state cu venituri de 50% din PIB care urmăresc limitări semnificative a bugetului UE, în timp ce țări, ”prietenii coeziunii”, cu economii emergente, între care și România, cu venituri fiscal cu mult mai scăzute urmăresc exact contrariul.
În principal, disputa își are originea în reticența cu care țările ”emergente” între care și România au privit și privesc în continuare ”popularitatea” de care s-a bucurat propunerea fostei președinții finlandeze a consiliului UE care a venit cu o sugestie de alocări care reflecta 1,07% din VNB-ul fiecărui stat. Eurodeputații au cerut încă din mandatul anterior, în baza propunerii Comisiei Europene din 2018 privind viitorul buget pe termen lung, o alocare de 1,3% din Venitul Național Brut al fiecărui stat membru.
Pentru președintele PPE, Manfred Weber, situația la care s-a ajuns este de neacceptat; conform Der Spiegel a făcut acuzații grave împotriva statelor membre. “Este vorba despre egoism și nu despre ambiția necesară europeană”, a spus politicianul CSU pentru ziarele grupului mass-media Funke. “Multe idei bune pentru o Europă ambițioasă sunt întemeiate în mici și mici. China și SUA sunt fericite.”
Weber a amenințat că va respinge bugetul: „Aprobarea de la Parlamentul European va fi dată numai dacă direcția se va schimba”. La un summit special de la Bruxelles, cele 27 de țări ale UE nu au fost de acord ce sarcini ar dori să facă față în următorii ani și cum ar dori să finanțeze acest lucru. Cancelarul Angela Merkel a declarat vineri seara, după mai mult de 24 de ore de negocieri, că diferențele sunt pur și simplu prea mari.
A fost vorba despre cadrul bugetar pentru anii 2021 – 2027 și, de asemenea, despre ajutoare pentru milioane de fermieri, municipalități, companii sau studenți, de asemenea, în Germania. De data aceasta, un acord este deosebit de dificil, deoarece fondurile de contribuție din Marea Britanie lipsesc până la 75 de miliarde de euro după Brexit. Chiar dacă cele 27 de state sunt de acord, acesta este doar primul pas. Aceasta este urmată de negocierile cu Parlamentul European , care în cele din urmă trebuie să aprobe planul.
Dar, cu trei (până în acest moment) propuneri de buget multianual: cea mai recentă propunere a președintelui Consiliului UE, Michel, prevede un volum de 1,074 la sută din produsul intern brut al UE, ceea ce se traduce prin suma enormă de 1.094 miliarde de euro. Comisia UE a pledat pentru 1,11 la sută, iar Parlamentul European s-a pronunțat pentru 1,3 la sută, perspectivele nu par încurajatoare. Cineva trebuie într-un final să cedeze.
Pentru interesele României problema este extrem de serioasă; președintele Klaus Iohannis „a transmis disponibilitatea României de a contribui, de o manieră constructivă, la efortul comun de avansare în direcția unui acord”, potrivit comunicatului.
„Președintele Klaus Iohannis a subliniat că volumul total al bugetului trebuie stabilit la un nivel suficient pentru a permite implementarea obiectivelor politice agreate la Summitul de la Sibiu și asumate de către toate statele membre prin Agenda Strategică. În acest context, Președintele României a pledat pentru o abordare echilibrată care să acomodeze, deopotrivă interesele specifice ale statelor membre, precum şi ale Uniunii în ansamblul său și care să permită demararea la timp a procesului de implementare.
Din perspectiva României, Președintele Klaus Iohannis a subliniat importanța politicilor de coeziune și agricolă comună, argumentând rolul esențial al acestora pentru dezvoltarea și modernizarea întregii Uniuni. Președintele României a susținut că aceste două politici au o contribuție importantă la îndeplinirea noilor obiective asumate la nivel european, precum cele din domeniul digital și al schimbărilor climatice”, arată Administrația prezidențială.
Președintele Klaus Iohannis a subliniat necesitatea unei flexibilități sporite a transferului între fondurile aferente Politicii de Coeziune, menținerea regulii de dezangajare actuale, precum și menținerea nivelului de cofinanțare din actuala perioadă de programare. Totodată, referitor la Politica Agricolă Comună, Președintele României a susținut continuarea procesului de convergență externă a plăților directe, precum și creșterea nivelului alocărilor pentru dezvoltare rurală”, potrivit comunicatului.
Concret, grupul parlamentarilor români PPE doresc ” să creștem subvenția pentru fermierii români până la media din Uniunea Europeană. Vrem să avem în continuare suficiente fonduri europene pentru construcția de autostrăzi, pentru reabilitarea drumurilor, pentru modernizarea căilor ferate, pentru a extinde rețele de apă, canalizare, gaz și electricitate în fiecare comună și în fiecare sat din România.
Toate acestea necesită o finanțare adecvată a Uniunii Europene. Ca vicelider al Grupului PPE din Parlamentul European responsabil pentru buget, voi susține doar un cadru financiar multianual care să cuprindă toate aceste obiective.
Le fel, trebuie să asigurăm fonduri suficiente pentru noile priorități ale Uniunii Europene, precum protecția mediului, reducerea emisiilor de dioxid de carbon, siguranța cetățenilor sau controlul frontierei externe”, cf.Digi24.ro
